Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Doină

Vai de ea, săraca țară!
Tinerii-au plecat afară.
S-a desființat armata,
Cu patriotismu-i gata.
Nu mai sunt azi patrioți,
Țara-i plină doar de hoți.

Amară străinătate
Cu familii destrămate
Și copiii fără de carte.

Vin străini din multe părți,
Să ne-ajute - ne spun toți.
Toți ne zic – binele-ți vor!

Vor să-l ia să fie a lor.
Toți ne împrumută bani,
Ne fac slugă pe mulți ani.
Un leu îți dau pe datorie,
Tu le dai înapoi o mie.
Ne fac drumuri asfaltate
Care duc în altă parte.
Ele pleacă de la noi
Și ne lasă în nevoi.
Au mai fost, demult, romanii,
Hunii, chiar și otomanii.
Apoi rușii au venit
Și în două ne-a-mpărțit.
A făcut hotar din apă,
Prutul, ca să ne despartă.
Pe români i-a dus..., i-a dus...
În Siberia, în sus.
Înapoi, ruși a adus.
Vrut-au ca neamul să piară
Din frumoasa noastră țară.
Așteptam americanii
Dar au revenit germanii.
Iar când timpul va veni
Alți stăpâni ne vom găsi.

Vai de ea săraca țară
Și de viața noastr-amară.

Ei ne pun conducătorul,
Nu pe cel ce-l vrea poporul.
Toți votează cu folos,
Dar din urnă, altu-i scos.
Ajunge conducător
Numai coada de topor.
Căci pădure de români
E temută de stăpâni.
Cu conducători așa
Ajungi slugă-n țara ta.
Nu gândesc ei la popor.
Ei gândesc la banii lor.

poezie de din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Săraca țară bogată

Săraca țară bogată,
În veci vrea să dăinuiască.
nu piară niciodată
Glia noastră românească.

Săracii români bogați,
În veci vor ca să trăiască
Bine, în munții Carpați.
După legea strămoșească.

Domnilor, conduceți țara,
Ori vă bateți joc de ea?
Nu cumva ați luat-o rara?
Sau aveți o boală rea.

Voi ne distrugeți acum.
Ne rămân copii pe drum.
Părinții ni-i dați afară.
Asta faceți voi din țară.

Dinozaurii din lume
Devorează astăzi țara.
Vor să șteargă-a noastre urme.
Vor să ne ia primăvara.

Vino iarăși, Țepeș-Doamne!
pui țepe pentru ei.
La români să le dai arme,
Să-i alunge pe mișei.

Ridică-te, popor român!
Și reaprinde făclia,
Dacă vrei fii stăpân
Peste toată România.

poezie de (17 octombrie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Țară rară...

Țară-n aur afundată,
Cu uraniu rar dotată
(De Sus binecuvântată),
Hoții lumii toți te-ar vrea,
O, Țara mea!

Cine plaiu-ți răscolește
Orice bogății găsește.
Ești frumoasă ca-n povești,
Splendoare ești!

Codrii tăi, păduri vestite,
De topoare-ți sunt rărite;
Mult petrol ți-a fost furat,
Ce trist păcat!

Dealuri, munți, câmpii mănoase,
Te-așează-ntre țări faimoase,
Dar... norocul ți-e prea jos -
Și ce folos!

Și-n istorii-ai fost bogată,
De viteji mulți apărată -
Toate-s scrise undeva...
Au fost cândva!

Din multe țări de pe tapet,
Aveai industrii berechet.
Le caut și azi un pic:
Ai... mai nimic!

Mamă Țară, chiar iubită,
Azi de mulți ești părăsită.
Nu știm de vor reveni,
Vor a trăi!

Ai noi lideri la cârmit,
Dar se-ntrec la jefuit,
Hoții toți se cred stăpâni:
Sat fără câini!

Dacă, Mamă-ți schimbi cârmirea,
Va renaște fericirea,
Și-atunci iar vom fi din nou
POPOR EROU!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Săraca mea țară bogată
De mulți... prea mulți... ai fost prădată
Se zvârcolesc în morminte morții
Te lași prădată de toți hoții.

Române tu... din neam străbun
Cum poți ca să mai rabzi acum
vezi copii cum îți pleacă
Slugi la străini... fără de soartă.

Ajunge... atâta minciună
Românii iarăși se adună
Vrem trăim în țara noastră
muncim glia strămoșească.

Se schimbă mereu prim miniștrii
Iar noi ne amăgim... ca proștii
Promit salarii..... pensii mărite
Dar la raft... toate-s iar scumpite.

Și atunci nu avem altă salvare
Ieșiți cu toți cu mic cu mare
Repuneți țara pe picioare
aducem copii de peste hotare.

Haide, Moldovă... Bucovină
În țară să facem lumină
punem țara pe picioare
Nu să vărsăm lacrimi amare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

De sărbători...

S-au dus și sărbătorile... e iarnă!
De-azi-noapte ninge și e tare ger...
Pleacă copiii-n țări străine, mamă!
Degeaba-n țară drepturile-și cer.
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine,
Oh, mulți nu știu ce Domnul le-o sorti,
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine,
Nu știu câți vor trăi, câți vor muri...

S-au dus și sărbătorile... E iarnă
Și au plecat colind... colindători
Și au plecat românii iar din țară
În zi de luni, la ora trei, în zori.
Și-au plâns părinți și frați... și-au plâns copii
Și-au plâns soții, prietene, amici.
Ei au plecat, oh, au plecat în lume,
Sperând -nvingă greul de aici.

De-azi-noapte ninge și e tare ger
Și-n jur răzbate-atâta suferință!
Pe umeri cade lacrima din cer,
Cu mângâiere, pace și credință
Pornește timpul către înapoi,
Nici pruncii nu mai au copilărie,
Căci stau cu ei bunicii și din doi
Părinții-s doar într-o fotografie.

Pleacă copiii-n țări străine, mamă!
Departe-ntre străini muncind din greu,
O altă suferință îi adapă
Dar ei muncesc, muncesc, muncesc mereu.
Li-i ochiul încă lacrimă și toamnă,
În sărăcie au trăit destul,
Vor să desfacă lanțul suferinței
Și să zâmbească celor dragi de-acum.

Degeaba-n țară drepturile-și cer,
Căci n-au aici nici drepturi, nici dreptate
Și pier tăcut, în altă lume pier
Atât de-nlăcrimați... și ce departe!
Și dacă țara noastră va pieri
Prin oameni sărăcind, va fi o lege
Ce pe români din nou îi va uni
O lege ce-n curând îi va-nțelege.

Se luptă-n țări străine pentr-o pâine
Ne-ncrezători, flămânzi și oropsiți,
Sperând ca timpul, timpul cel de mâine
Poate-i va face-o clipă fericiți.
Le trece viața-n muncă și speranță,
Sunt doar o biată lacrimă pe față,
Lumina fericirii e departe!
De cei din țară-o viață ne desparte.

Oh, mulți nu știu ce timpul le-o sorti,
Nu știu nici când în țară vor veni
La-nmormântări, la nunți ori parastase...
Țara cu toate ale ei, frumoase,
Nu îi va mai cunoaște... Sunt străini -
O floare ce-a crescut prin mărăcini.
De-atâta dor de toți cei dragi, mereu,
Să fie-aproape, cât va fi de greu!

Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine...
Nu știu ce râuri lungi de suferinți
Le vor uda uscatul colț de pâine,
Le vor spăla uitate suferinți.
O mare de români plecați din țară,
O țară care i-a uitat. Români,
Viața-ntre români nu e ușoară
Și-n țara noastră ne simțim străini.

Nu știu câți vor trăi, câți vor muri,
Câți dintre ei se vor întoarce-acasă
Sătui de chin, de gustu-amarei pâini,
Sătui de moarte și sătui de viață.
Câți vor putea pământul românesc
Și grâul cu neghină să-l sărute,
Ca în opinci și-n portul strămoșesc
joace pe câmpie, pe-ntrecute.

Nu știu câți vor trăi, câți vor muri,
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine,
Oh, mulți nu știu ce Domnul le-o sorti,
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine.
Degeaba-n țară drepturile-și cer,
Pleacă copii în țări străine, mamă!
De-azi-noapte ninge și e tare ger,
S-au dus și sărbătorile... e iarnă!

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În țara numită România

Oameni buni și lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpați și mare.
România legendară
cu români de viță rară.
România dodoloață
unde toți am primit viață.
Am stat de strajă la hotară
și-am apărat această țară.
Aici ne e țara și neamul.
Aici ne e râul și ramul.
Aici viața nu-i amară.
De ce să plecăm afară?
Când cei aleși cârmuiască
închină țara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai dăm mână cu mână
cei cu nație română!
readucem în țară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost și vom rămâne
stăpâni pe ape și pe grâne.
Vom trăi și vom lucra moșia
aici, în țara numită ROMÂNIA

poezie de (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Atentat la popor

Azi țara mea a pierdut popor,
de azi noapte condamnat la moarte
de-o haită de tâlhari aparte...
ce vor ca tot să fie al lor!?

Și haita toată îs infractori
ce prin minciuni i-a tot promis
poporului un trai de vis...
Mascați onești, din ce-s... orori!

Demult s-au adunat partid
scursuri abjecte de bandiți
din nespălați, în preamăriți
crescând... cum hoitu' umflat, putrid!

Toți fără carte, huligani,
sau diplomați prin alți parșivi
la fel de lepre... inventivi
și-au reclădit moral... pe bani!...

... Bani luați din gura celor mulți,
săraci, muncind din noapte-n noapte,
cei caști, onești, cu multă carte
țină leneșii cu burți?!?

Ciuma, cum mâzga, a invadat
tot Statul, demn de al său neam,
înhămând nație cu ham,
s-o ducă-n hăț... către mezat?!

Sunt spuma supei, de-aruncat,
mizeria, necomestibil,
sunt hoarda, sursa de oribil...
ce ne vor moarte... lor, regat!?

Ne-au făcut legi, făr' dea seamă,
fure ei nestingheriți!
Cu barda au dat în necăjiți,
să n-avem drept la țara mamă!!!

Ne vor pe toți, ca mine, afară,
să fie numai ei în hotar.
Pământul, patriei, de dar
și-l vor doar lor... Bestia, fiară!!!

Câți "proști" om fi, cum ne cred ei,
dar mulți, mai mulți suntem și, buni
strângem cloaca de nebuni...
întemnițăm pe derbedei!!!

Cât încă avem patriotism,
mai ne iubim copii, părinți,
să ne-adunăm și mușchi și minți...
jugulăm hoți, cretinism!!!

Oh, Doamne, dă-ne Tu putere
s-aruncăm ochelari de cal
și noi, poporul, ca un val
nimicim zoaia de himere!!!...

... Să-i punem pe parșivi la zid,
la hoți să le luăm ce-au furat!!!
fim, de ambiții, dezlegat
popor din nou... El, nou partid!...

... Al celor mulți, cu cultul legii
crescuți toți șapte ani de-acasă,
cât încă, Doamne, avem casă...
stârpim hienele fărădelegii!

Să-i pedepsim, pentru popor!!!!!!!!

Să-i arză dracii-n iadul lor,
cu averi, aibă foc s-ațâțe!
Tot neamul lor din lei, în mâțe
să-i îmblânzim... De nu, cu-omor!!!

Că morții mei, străbuni, o vor,
căci criminalii... nu-s de-ai lor!!!

Of, țara mea, al meu popor,
oh, drag ce-mi sunt, aș vrea să mor,
protest doar să rămân, un dor...

poezie de (1 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lângă respectul nostru de români...

Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,
Un neam de trădători și de hapsâni.
Ne-au murdărit, ca nație și nume,
Din tot ce-am fost odată, ca români.

Dar nu ei sunt români adevărați.
Nu ei se țin ca țara să nu piară.
Noi stăm aici de griji împovărați
Și suferim și ură și ocară.

ducem veșnicia de români
Și plaiul mioritic nu moară.
Ei doar în mintea lor se cred stăpâni,
Dar nu mai au nici inimă nici țară.

Nu ne-am vândut copii și nici părinți,
căpătăm arginții, precum Iuda.
Când te-om primi, sunt sigur, ai simți
Că-n palma noastră, odihnește truda.

Și chiar dacă acum suntem stăpâni
Doar peste sărăcia din hambare,
Lângă respectul nostru de români,
Te vom primi cu pâine și cu sare.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Răscoală

Toți Vizii de cultură, avizii de hoții
Din Videle de minte s-au pus a ne minți
ne dau bunăstare, măresc nivel de trai...
Și, își fac legi scape de pușcării... Nu-i bai
Când fac benzina scumpă și euro de aur,
Ne înzecesc în taxe, ne păcălesc că-s faur
Ei... Ne pun pumnu' în gură când vrem păs a ne spune,
Fac numai legea lor, vor țara a o răpune
Dintr-un Teleorman, tâmpit de sărăcie...
Vor România întreagă la fel și ea să fie!
S-au strâns o golănime bandită, mitocană
Să ne arunce afară din Patria, o mamă...
Reneagă Europa și ajutorul ei,
Ne vor ajunși prostime... Ei, șleahta de mișei
S-au pus cu toți, pungașii, cu școala de maidan,
Cu "diplome" furate, "masteri, doctori", baștan
Să ne rupă grumaz, nerozi s-ajungem, vite
Și-ei tâmpii plini de bani, din brațe ostenite
-Ce-n loc să le întindem mângâiem copii,
În Parlament îi ținem -ne înjosesc de vii,
Și ne-ar vrea morți curvarii, cu curvele lor slute,
nu mai fim popor, doar ei vreo șase sute...

Să ne unim ca dacii, ostași 'n Mărăști, Oituz,
Eroi din '89... fim exemplul dârz,
Să ne jurăm că azi cu Dumnezeu vom fi
Și-i vom da jos din jilțuri și NOI vom pedepsi
Familii ce-au, conace le vom lua înapoi...
Oh Doamne, ajută țara, Popor vom fi toți... NOI!!!

De prin spitale, uzine -câte-or mai fi- din școală
Să ne sculăm bolnavi, breslași, elevi... RĂSCOALĂ!!!

poezie de (4 ianuarie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mama lor la toți! (Pamflet la adresa PSD-istului Victor Socaciu, parodie după melodia lui "Mama lor")

De pe vremea lui Cârmaciu,
Înjura așa Socaciu:
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Da-njura numai de formă
(Ca acoperit cu normă?):
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Criminalul Iliescu
L-ampușcat pe Ceaușescu;
Ăla hoț, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Cică-n Revo'-ar fi "luptat",
I-au dat și certificat;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Cum Socaciu-i ipocrit,
PSD-ist a devenit;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Un partid de comuniști
Și-nțesat cu securiști.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Cum primit-a sinecuri,
S-a lăsat de-njurături;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Din Socaciu cântărețul,
A fost consul, iubărețul;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Nu mai este rău de gură,
Și deloc nu mai înjură;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Pleacă ai lor de la putere?
Alții-ai lor vin iar la miere.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Pleacă-ai lor sau vin ai lor,
Noi tot slugi la dumnealor.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

"Dumnezeu dac-ar veni"
Ăștia iar l-a răstigni.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Vai de tine țărișoară,
Tare rău te mai furară!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Ieși române la "atac",
Că-altfel ăștia-ți vin de hac!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

pamflet de din Pamflete și satire (24 septembrie 2020)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Pribegie ,,săracă copilărie"

Și-au plecat români de-ai noștri
De voie și de nevoie,
Prin străini în lumea mare,
Pentru un bani, mai de valoare,
Pentru ce-au uitat legiștii.

Zările îndepărtate crunt onoarea le-a lovit,
Căci român ești doar în țară,
La străini, slugă vândut.
Plâng copiii, plânge neamul,
Când familii se dezbină,
Dorurile îi sugrumă
Și în lacrimi le înghit,
Numai banii îi mai alină,
Prețul lor e scump plătit.

Haideți fraților acasă!
și aici este de lucru,
Fața țării înflorim,
Drept că bani sunt mai puțini,
Dar sunteți lângă copii,
Ocrotiți de-al vostru spirit
Și de bunul Dumnezeu.

De puneți umăr la umăr
Avântul în voi crească,
Ca și pâinea cea domnească,
Traiul vostru își schimbă fața,
În familia românească,
Libertatea ei cea sfântă,
Nimeni să n-o umilească!
Greu vin banii, ușor pleacă,
Voi pribegi din poartă în poartă,
Munca greatrupul vă-apleacă,
Iar timpul nimic nu iartă.
Când vă deșteptați mai bine,
Aveți doar pe Dumnezeu
Și-o fărâmă de lumină
În înțelepciune voastră,
Înțeleasă prea târziu.
Niciunde nu-i ca acasă,
Adunați cu toți la masă.

poezie de (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La săniuș

Răzvan, Ghiță și Andrei
Și-ncă mulți amici cu ei,
Cu căciulă și mănuși
Au plecat la săniuș.

Zarvă mare e în deal,
Vin cu săniile val.

Prichindeii-s bucuroși
Vor să fie fioroși:

Vin cu săniile la vale,
Nu le stă nimic în cale.

Cântă, strigă și, râzând
Fac și gerul mult mai blând.

Soarele și el străluce
Făcând viața lor mai dulce.

Bucuria e în toi,
Vin la vale, vin puhoi.

Într-un tren din săniuțe
Vin făcând toți din mânuțe.

În zăpadă au intrat,
Trenul lor s-a răsturnat.

Unu-și caută căciula,
Altul, țipă-n gura mare;

Unul pe doctorul face,
Pe toți vrea ca să-i împace:

Le dă mâna, îi ajută,
De zăpadă-i scutură.

Dacă s-au lovit 'i-ntreabă,
Și-i îndeamnă iar la treabă.

Sus în deal trenul se leagă
Ei cu săniile-aleargă.

Bucuroși, nimic nu zic
Nu s-a-ntâmplat nimic.

Când apune soarele,
Nu-i mai țin picioarele.

Întunericul se lasă,
Obosiți se duc acasă.

Își promit că mâine iară
Vor veni la sănioară.

Dacă soare iar va fi,
Bucuroși s-or întâlni.

poezie pentru copii de din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Patria noastră, România - Hora Unirii

Mamă bună-i România,
pe toți ne ține glia,
Toți români de-același neam,
Muntean, moldovean și ardelean,
ne-am unit toți odată
Și-am făcut țara rotată.
Haideți, frați, mână cu mână,
-nvârtim hora română,
Hora păcii românească
Pe câmpia strămoșească.
Vino, frate, hai străine,
te prinzi la braț cu mine
Toți la muncă, cu tărie
Și la horă, cu unire.
" jucăm hora frăției
Pe pământul României.
Iarba rea din holde piară,
Piară dușmanii din țară,
Între noi să nu mai fie,"
Nici ură, nici dușmănie.
Decât pace și iubire,
Să ne fie la toți bine,
Să n-avem grija de mâine.
La bogat și la sărac,
Să fie la toți pe plac.
Toate dorurile noastre
Du-le, Jiule, le du,
Acolo unde-i știi tu.
Du-le-n zările albastre
Și transformă-le în astre.
Să le presari pe pământ
Cu lacrimi și jurământ.
țara vom apăra
Și dușmanul vom seca.
Vom stârpii hoții și escrocii,
fim sănătoși cu toții,
Să ne fie legea sfântă
Și răutatea stârpită,
scăpăm de grea ispită,
S-avem viața fericită.
Să ne ajutăm, să ne iubim,
C-așa-i neamul de români:
Toți de-un sânge și de-o mamă,
Veniți la noi, că Ardealul ne cheamă
În patria mamă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

1 Decembrie

E zi de sărbătoare, prilej de bucurie,
În cântec și în ie se-mbracă mândra glie;
Se-aude-n cer chemarea: fiți din nou stăpâni!
La multi ani România, la mulți ani români!

Încearcă te frângă, cu ura lor tenace,
Dar tu le-arăți că sângele, apă nu se face!
Aici domnesc iubirea, cinstea și omenia,
La mulți ani români, la mulți ani România!

duceți cu mândrie flamura tricoloră,
nu uitați vreodată de a unirii horă,
Căci țara nu se lasă pradă la păgâni,
La multi ani, Romania, la mulți ani, români!

Oricât ai fi trădată, hulită și săracă,
Tu neamu-ți tragi din voievozi ce capul nu-și pleacă,
Când ești lovită, știi să-ți arăți mânia,
La mulți ani români, la mulți ani, România!

poezie de din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

1 Decembrie

E zi de sărbătoare, prilej de bucurie,
În cântec și în ie se-mbracă mândra glie;
Se-aude-n cer chemarea: fiți din nou stăpâni!
La multi ani România, la mulți ani români!

Încearcă te frângă, cu ura lor tenace,
Dar tu le-arăți că sângele, apă nu se face!
Aici domnesc iubirea, cinstea și omenia,
La mulți ani români, la mulți ani România!

duceți cu mândrie flamura tricoloră,
nu uitați vreodată de a unirii horă,
Căci țara nu se lasă pradă la păgâni,
La multi ani, Romania, la mulți ani, români!

Oricât ai fi trădată, hulită și săracă,
Tu neamu-ți tragi din voievozi ce capul nu-și pleacă,
Când ești lovită, știi să-ți arăți mânia,
La mulți ani români, la mulți ani, România!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vai, țara mea frumoasă

Vai, țara mea frumoasă, bogată Românie,
Ce ai trecut prin veacuri, cu stimă și mândrie!
Și s-au luptat vitejii alor tale neamuri
Să-ți apere pământul și ființa, și să-ți aducă glorii!

Acum ești umilită, ești scoasă la mezat
Dușmanii dinăuntru te-au sacrificat,
Au jefuit și au vândut a ta bogăție,
N-a mai rămas nimic, din a ta faimă, Românie!

Dușmanii cei de-aici, ce cu impostură își zic români,
Ți-au secătuit averea, muncită de bătrâni,
Uzine, fabrici, pământul și petrolul au fost înstrăinate,
Și peste tot în țară se-mparte nedreptate.

Pădurile se taie, se fură în disperare,
Când cu buna știință legea nu se aplică,
Rămâne în urmă un dezolant pustiu, și se explică:
De ce ecosistemul se distruge, și fauna dispare?

Românii pleacă afară, slugi la străini
Ca să-și câștige pâinea pentru ai lor copii
Rămân familii dezmembrate,
Și te apucă un fior,
Când vezi atâta nepăsare,
n-ai în țara ta un viitor.

Pe străzi domnește teama de criminali, violatori și hoți
Bătăi și violențe la orice colț le întâlnești
Nu mai ai siguranță
Și liniștea n-o mai găsești,
Când legea este slabă
Și nu e pentru toți.

Clanuri de interlopi
Se bat în țară pentru teritorii,
Ca, din prostituție și droguri,
Să-și ridice adevărate imperii.
Poliția-i veghează,
Dar nu ca să îi prindă,
Ci isonul să le țină,
O mâna să le-ntindă.

Corupția în țară s-a metastazat,
Tentaculele ei au sugrumat
Mai toate instituțiile, chiar și cele de drept,
Ce-au fost viciate de acest virus infect.

Educația în școală
Devine acum, o vorbă goală,
Când violența la copii atinge cote nefirești
Și nu găsești metode, poți s-oprești.

Cultura ne este astăzi un lucru străin
Tot ce înaintașii noștri ne-au lăsat știm,
Este dat uitării, și este schimbat,
Cu o pseudocultură, cu tot ce-i deformat.

Personaje dubioase și show-uri de doi bani,
Populează audio-vizualul, de ani și ani
Asiști la paradigme bizare, și te-ngrozești
Când vezi cum unii consideră virtutea fără folos
Și vor să schimbe lumea, s-o întoarcă pe dos.

De acest haos și atâta disperare
Voi, politicieni, conducători, nu sunteți responsabili oare
De dezastrul ce l-ați orchestrat
Cu o rea voință?
Și nu v-ați întrebat
De ce acest popor încercat,
Trebuie -ndure o așa sentință?

Voi, politicieni, conducători,
mai numiți români,
Când în furnalele nepăsării voastre ați topit
Speranța de mai bine, a acestui popor necăjit

Voi, politicieni, conducători,
mai numiți români,
Voi, când cu cinism
Ați dat avuția tării la străini
Pe oarbă servitute, pe un jalnic servilism?

Voi ce ați făcut averi nemăsurate
V-ați dat salarii și pensii îndestulate!
Voi ce nesocotiți și batjocoriți
Triumful tinerilor de la optzeci și noua,
Voi n-aveți dreptul mai numiți români
Rușine vouă!

Voi, politicieni, conducători,
Voi, numiți democrație
Când furați și falsificați voturi,
Fără rușine,
Călcând în picioare, de bună seamă
Voința populară
Și vreți veniți la putere fără legitimitate, fără simțire?

Voi ce în clica voastră, adunați în neștire
Oameni necinstiți și farsori lacomi de îmbogățire
Și când orice promisiune a voastră s-a dovedit deșartă
În voi, poporul mai poate se-ncreadă?

Români, salvați frumoasa Românie!
Nu mai permiteți furtul, umilința și promisiuni false
Și nici nedreptăți să mai fie!
Cereți legi românești, egale pentru toți și ferme,
Ca oricine ar îndrăzni facă rău și să le-ncalce
știe a se teme!

Puneți conducători cinstiți,
Și adevărați români
În fruntea acestui popor
Ca voi și această țară, s-aveți un viitor!

poezie de (8 octombrie 2020)
Adăugat de Gheorghe AlionteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Petre Ion Florin Vasilescu

Perspective la șefia Europei

Oltenii mei, Văsâie și Caprina
Au voiajat prin Europa-ntreagă,
Trăgând cu ochiul lor după cortina
Apusului, cătând să-l înțeleagă...

Recent întorși, Caprina și Văsâie,
M-au vizitat acum, de sărbători;
Sunt nedeciși - plece, rămâie,
Dar iată ce mi-au spus, dragi cititori:

Ne este soră Franța, dar francezii,
Exacerbând instinctul de stăpâni –
Chiar dacă ne adoră maidanezii –
Nici la mormânt nu vor vecini români!

Germanii, oameni foarte socotiți,
Au fost călcați mai an de niște hoți...
Aflând că sunt români cei doi pârliți
Ne socotesc răufăcători... pe toți!

Italia... magnet fermecător,
Unde-am văzut reacții inedite:
Nesuportând străini în țara lor
O șterg, cam toți, în Statele Unite...

În Spania ne-a îngrozit o scenă
Cumplită, ce și azi ne dă vedenii,
Agoniza un taur în arenă
Dar jubilau pe locuri, madrilenii!

La Amsterdam văzut-am grozăvia
Cum pașnicii batavi își ies din minți
Momiți de pești abili din România
Cu-acvariul lor de fâțe dulci, fierbinți...

În Albion, flegmaticii englezi,
Cu străinache parcă-s mai galanți:
Îi angajează, însă ce să vezi –
Prin brexit, au scăpat de emigranți...

Și-n Belgia am fost, la sediul UE
Sperând încropim ceva avere...
Dar știi proverbul vechi: de unde nu e
Nici bunul Dumnezeu nu poate cere...

Acum, alternativa ne-nfioar㠖
Cum peste tot găsim mereu haini –
Murim vulgar, crăpând de foame-n țară
Sau cult, de INANITIO, prin străini?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dimitrie Bolintineanu

Ziua bună la țară

Țară dulce și frumoasă,
Tu, ce-ai fost gloria mea,
Eu mă duc, fii sănătoasă!
Nu știu de te-oi revedea.

Dar ce-mi pasă oare mie
Dacă pe pământ străin,
Dacă în călătorie
Moartea îmi va zice: vin'!

Vai! în sânu-ți dulce, oare
Sunt eu mai puțin străin
Când pe toată ziua moare
Visul sufletului lin?

Iară se ridică norul.
Vasul tău nu este-n port,
Vânturi rele ca și dorul
Către negre stânci te port.

Mâine va veni străinul
te prade, țara mea!
Mâine îți vor smulge sânul,
Mâine te-or îngenuchea.

Și tu n-ai nici mângâierea
Apărându-te, mori.
Ei ți-au degradat durerea!
Și mormântu-ți n-are flori!

Ți-au făcut cununi de spine
Ca iudeii lui Isus,
Și râzând amar de tine,
"Ai unirea!" ei ți-au spus!

Dar ei ți-au luat din mână
Armele ce ai avut.
Dragă patrie română,
Ce rău oare le-ai făcut?

La străini te-or da-n prădare,
Vai! și pe cămașa ta
Fiii vitregi cu turbare
Sorții lor vor arunca.

Te-au lăsat în slăbiciune,
Fără legi, putrezești
Și prin dulce moliciune
Te-au lăsat te slăbești!

Când chiar fiii-ți te ucide,
Ce blestemi pe cel străin?
Țara mea se sinucide!
Moartea este-n al ei sân!

Fiii tăi nu vor dreptatea,
S-a văzut atâția ani!
Ei invoacă libertatea
Ca să fie ei tirani!

Către-acestea, dragă țară,
Tu poți încă a trăi,
Numai cei ce te-ncărcară,
Numai ei vor veștezi.

Astfel toamna când sosește
Frunzele în pomi pălesc,
Vântul aspru le răpește,
Putrede se risipesc.

Dar când primăvara vine
Pomul a reînverzit,
Paseri cu cântări sublime
Nouă viață i-a vestit.

poezie celebră de din volumul: Reverii
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Mama lui Stefan cel Mare" de Dimitrie Bolintineanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -12.00- 8.99 lei.

Voi parlamentari

Unde-i onoarea și mândria
care ne-însoțeau odată?
Unde este România,
țara noastră mult visată?
În lanțuri ați pus poporul.
Țării i-ați secat izvorul.
Vă-înfruptați din munca noastră.
Sunteți pentru noi năpastă.
Pe români nu-i mai vreți frați.
La occident vă-înclinați.
Mintea voastră o ia rara.
Ne vindeți până și țara.
Pentru-un pumn de "euroi",
la străini sunteți slugoi.
Sunteți lași, sunteți păgâni.
Voi n-aveți sânge de români.
Ați vândut aurul țării.
Ați vândut talazul mării.
Până când voi mai sperați
mai puteți furați?
Când nu vor mai putea răbda,
românii se vor răscula,
pe străbuni vor răzbuna,
rănile vor vindeca.
Și-într-o nouă primăvară
vor fi iar stăpâni pe țară.

poezie de (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Valeriu Cercel

Welcome to Romania!

După ani de viață-amară,
Prin stăini muncind cu spor,
M-a cuprins un dor de țară
Și de-al satului ogor;

Cum ajung, din avion,
Dracu' știe, de-un puhoi,
Cu Pandele, văru' Ion,
Ne-am trezit luați și noi

Până într-o piață mare,
Unde, toți strigau, nebuni,
"Jos guvernul, jos cutare,
Noi sunten aici stăpâni!"

Io, ca omul, după drum,
Fui cuprins de-o întrebare...
Nu-mi pica fisa nicicum
Ce-i atâta supărare?!

îmi spună un bolând,
dau jos, acolo-n piață,
Cel mai bun guvern, decând
Comuniștii sunt în viață!

"Mai, nenică",-i zic lu' Ion-
"Toți dișmanii mei moară!
Nu cumva, din avion,
Am ajuns în altă țară?!"

Până când văzui pe unii,
Ca în filme de oroare,
Ȋmpărțind, mascați ca hunii,
Un pulan la fiecare...

Io, cum sunt băftos și-n vis,
Nu c-aș vrea sădau mare,
Căci le numărai, precis,
Luai vr'o patru pe spinare...

Nuspun cum m-am simțit
Cu-o primire-așa frumoasă,
Dar pe loc m-am dumirit
C-ajunsei la noi acasă!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poporul în genunchi

Poporul nostru e-n genunchi, deși credința moare
Când se vrea unul ridicat, sar frații să-l doboare
Când unul s-a cam săturat de tot ce i se-ndrugă,
Sar frații să-l țină culcat, ca să rămână slugă.

Poporul nostru e-n genunchi și nu pare să-i pese
De doișpe ani, străini de neam destinul par a-i țese
De doișpe ani ne chinuim stăm la suprafață
De doișpe ani nu mai contăm în propria-noastră viață!

Se face-acum suta de ani de când exiști, o țară,
Vândută fiind de proprii fii, lași ființa te doară!
Acuma te sărbătoresc, nu își fac griji că mâine
Prin tot ce fac și ce gândesc, te vor lăsa-n ruine

Noi, ca popor, nu existăm pentru că-n amorțire
Din start, nu vrem, ne refuzăm o proprie gândire
Gândească alții pentru noi, trasa-ne-ar tot ei soarta
Iar noi, cuminți, să-i aprobăm lăsând deschisă poarta!

Prea i-am lăsat pe toți sa dea, sărmană țară suptă,
Ce alții dârz ți-au apărat și au murit în luptă!
Dac-ai simțit sub pașii tai cutremurând pământul,
E semn că Ștefan și Mihai nu-și mai încap mormântul!

Poporul nostru e-n genunchi în strai de sărbătoare
Privește cum sub proprii ochi propria țară-i moare
Poporul nostru e-n genunchi nu pentru rugăciune,
Ci ca să stea cât mai umil, scuipat de Uniune!

poezie de
Adăugat de BăștinașulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook