Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Dumitru Sârghie

De-atâta dor, de-atâta dor...

Cântam și eu să nu mă doară
Ideea că,-n a noastră țară,
Și ciocârliile ne mor,
De-atâta dor, de-atâta dor...

Și fredonam o doină tristă,
Că-n țara-mi nomenklaturistă,
Noi ducem lipsă de popor,
De-atâta dor, de-atâta dor...

Cântam pe străzi, ca un rebel,
Că țara mea n-are drapel,
Cu care eu să mă-nfășor,
De-atâta dor, de-atâta dor...

Cântam, cântam, neîncetat,
De patrie, de neam, de stat,
Și-n gândul tău visam să zbor,
Eleanor, Eleanor –
De-atâta dor, de-atâta dor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Îngenunchez învingătoare

De-atâta iertare,
Am ajuns a fi înțeleasă...

De-atâta căutare,
M-ai găsit, Iubire...

De-atâtea viscole,
Mi-ai auzit alegerea...

De-atâtea căderi,
M-ai întrebat unde sunt...

De-atâtea lupte,
Mi-ai dăruit sensul...

De-atâtea morți,
M-ai văzut o copiliță...

De-atâtea victorii,
Îți cad în genunchi...

De-atâta viitor,
Mă cutremuri azi...

De-atâta dor,
Îmi permiți te aștept mereu...

De-atâtea lacrimi,
Devenim grădina tuturor...

De-atâta Rugă,
Mă cuprinzi cu grijă de NOI...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De dor

Cât dor poate -ncapă-n mine
De uneori înfior
Și mă întreb de n-am murit!
Sau poate m-am rătăcit
Prin labirinturi de iubire
Și nu mi-a dat nimeni de știre
pot să mor de-atâta dor!
Căci m-am născut din dor de mamă,
am trait cu dorul tău
Și voi muri, cum moare-oricine
De dor pentru pământul său.
Voi învia de dor de voi,
Iubind și-n lumea de apoi.

poezie de (21 mai 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dorina Omota

De-atâta dor...

Trăiesc mereu același chin
Și mor precum pasărea Spin
Deși copacii de pe-alei
Sărută florile de tei.

Și nu te am și nu mă știi
Când nopțile-s reci și pustii
Iar ochii tăi din nou mă dor
De-atâta dor, de-atâta dor.

Și din albastrul unui vis
Mai am numai un manuscris,
Ascuns de coama norilor
Pe geana disperărilor.

Cer înstelat și-mbrățișari,
Vor merge înspre alte zări
Cu dragostea ce-a asfințit
Și nu știu cum de n-am simțit

Că ne apropiem ușor
De câmpul mărăcinilor,
Unde iubirea s-a rănit
În spini și s-a îmbolnăvit.

Și te iubesc dar nu-ndrăznesc
Din drumul tău să te opresc,
Când tot ce pot îți ofer
E doar himeră și mister

Deși furtuni de te-ador
Se zbat în plânsul zorilor
Și zilnic fac câte-un popas
Prin amintiri care prind glas.

Și nu zăresc vreun curcubeu
În ploaia din sufletul meu
Ce în tăcere m-a cuprins,
Când despărțirea a învins.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O lacrimă de dor

E primăvară iar și totul înverzește,
Trecut-au anii și.... păru-mi cărunțește,
Dar a rămas, aiurea, o floare pe retină
Ce mi te scoate-n față iar inima-mi suspină.

De-atâta așteptare, de-atâta dor ce plânge,
Un freamăt de speranța? Degeaba, nu-mi ajunge
Să-mi fii iarăși aproape, iubirea mea curată,
Căci timpul nu revine, nicicând, ca altădată.

Rămân cu nostalgia și.... rănile ce dor
Și gândul care-mi zboară, cu aripi de cocor,
De jos si... Pân-la stele, tristețea să-mi aline,
Dar... totu-i in zadar, căci nimeni nu-i ca "Tine".

O lacrimă de dor te cheamă să-mi revii,
Ecoul e tardiv, Tu n-ai cum -l mai știi,
Eu topesc încet, încet…în vremi „pustii”
Căci fără tine anii nu-s cânt de ciocârlii,
Doar…. lacrimi care dor.

Corneliu 20.04.2008

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (20 aprilie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Bătrân de-atâta lună

Am scris în tinerețea mea nebună,
Ceva ce se întâmplă-abia acum,
voi ieși pe cel din urmă drum,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".

Era făcut din calcar și furtună
Orașu-n care am visat fug,
Purtând în păr cenușa mea de rug,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".

Vai, podurile peste râu răsună,
De-atâta alb halucinant din cer,
Și simt că mă topesc în ierbi și pier,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".

Și noaptea mea cu moartea cunună,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Dor

Dor de dor... Ce doruri sfinte
De aducerile-aminte!
Dor de dor și dor de casă,
Dor de viața mea frumoasă!

Dor de vis, copilărie,
Dor de grâul de pe glie,
Dor de pita coaptă-n vatră,
De câmpia noastră toată!

Dor de florile de sânger,
De biserică, de înger!
Dor de brazii de smarald
Și de stelele ce ard,

Lumânări cu chip de ceară
De un dor străvechi de țară.
Dor de cânt și de izvoare,
Dor de lacrimă ce doare...

Dor de tălpi ce-n scormonire
Cată-n versuri anonime
Ca un clopot... Azi răsună,
Dor de tată, dor de mumă.

Dor de roua de pe iarbă
Și de port... de-a mândrei salbă!
Dor de cumpăna fântânii
Fiindcă dor... de dor, românii.

Dor de frageda-mi pruncie,
Dor de dor, copilărie,
Jad în lanuri de lucernă,
Dor de pământească pernă.

Dor de salcie, de tei,
Dor de ieri, de anii mei,
Dor de sărbători la sate,
Dor de ulițele toate,

De colindători, de casă,
De icoană - Maica Noastră,
Stând de veghe-ntru sfințire
Spre-o eternă pomenire.

Dor de tricolor, de neam!
Chiar dacă săraci eram,
N-am vândut, spre a trăi,
Carnea Sfintei Românii.

Ne-au condus, întru slăvire,
Oameni simpli, cu iubire...
Au udat cu sânge glia
Apărându-și România.

Osemintele străbune,
Sentimente, jale, nume,
Vulturi, păsări cântătoare,
Toate țară-s ale tale!

De picior pâgân călcate,
Până la hotar sunt toate...
Dor de dor de sfântă țară,
Cu toți azi te plângem iară.

Dor de lumea mea de-acasă,
Dor de mămăliga-ntoarsă
Pe masa cu trei picioare...
Dor de dorul care doare!

Dor de dor de-atâta vreme...
Ce ne este scris în stele?!
Ați plecat români prin lume,
Dorul nu aveți cui spune!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

E prea putin

De-atâtea zilnice-ncercări mizere,
De-atâta umilință și păcat,
De-atâta moarte câtă ni s-a dat,
E prea puțin o singură-Nviere.

Și, totuși, pe pământul înghețat,
Lumina lunii drepturile-și cere
Și-n stupi lucrează vechiul dor de miere
Și vânturile primenirii bat.

E ca un fel de rupere de ere
Și ca un întuneric luminat,
E lupta-ntre femeie și bărbat,
Ca la un alt scandal pentru putere.

Și, vai, în tot ce, zilnic, s-a-ntâmplat,
E prea puțin o singură-Nviere.

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de dor

Când de dor se lasă noaptea
Și cânt melodii de dor,
Este pentru că de-al tău dor
Mi-am făcut altar să mor.

Când de dor îmi trece dorul
Și se așterne iarăși dor,
Nu mi-e dor decât de tine
Și-am ajuns te ador!

poezie de
Adăugat de Anița Vulcan GrigoriuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Dumitru Sârghie

Rondel de dor

Mi-e dor de gândul tău asurzitor,
De necuvintele-ți ca un pumnal,
De seara, doamnă,-a ultimului bal,
Tare mi-e dor, iubito, de-al tău dor!

Rememorându-ți ultimul tău zbor,
Ca un protest final, insurecțional,
Mi-e dor de gândul tău asurzitor,
Hotărâtor, de-a dreptul cardinal...

Îmi pasă de profilul tău ispititor
Și simt atâta dor transcedental,
Iubito, vreau să-mi dai extemporal,
În cel mai confortabil dormitor...

Mi-e dor de gândul tău asurzitor!

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Culman

Mi-e dor

Mi-e dor de părul tău frumos,
Mi-e dor nespus de fața ta,
Mi-e dor de glasul tău duios,
Mi-e dor de frumusețea ta.

Mi-e dor de felul tău copilăresc,
Mi-e dor de lacrima sărată a ta,
Mi-e dor de râsul drăgăstos,
Mi-e dor de gingășia ta.

Mi-e dor nespus de tine, draga mea,
Mi-e dor de sărutul tău duios,
Mi-e dor de veselia ta.
Mi-e dor de tot ce-a fost frumos.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dan Mitrache

Dor

Mi-e dor de ea, mi-e dor nebun de ochii ei
Mi-e dor s-alerg cu fata mea prin munți, în văi
Dor ca să stau cu ea lungit pe țărm de mare
Dor s-o dansez, dor s-o iubesc, dor de uitare

Mi-e dor să dorm și s-o visez, iar la trezire
Mi-e dor să văd este încă lângă mine
Dor mi-e s-aud doar vocea ei catifelată
Dor s-o ating, dor să o gust, dor s-o am toată

Mi-e dor să știu e a mea pentru vecie
Mi-e dor să fac mereu cu ea o nebunie
Dor să o mușc și să o simt cu-nfrigurare
Dor să o văd, dor de-un surâs, și dorul... doare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor

Aripă de dor
Coborând ușor,
De la cer cu stele
În toate ale mele.
Cald și trist fior
Cu el mă-nfășor,
De la cap la gât
Până la pământ;
Ca o pânză deasă
Ochii imi apasă.
Dor pus peste dor,
Rănile mă dor,
Inima lasă,
Simt pot să mor
Ucisă de dor.

poezie de (18 august 2012)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Îngheț de-atâta dor...

pe sub haina mea de piele intră frig și îmi e frig,
nu mai ești să-mi fii acolo, îmi e dor și-n gând te strig,
tu-mi erai căldura verii, erai focul arzător,
nu-mi păsa de am pe mine, haina mea de călător...

acum vântul pătrunde și îngheț de-atâta dor,
simt mort în trup cu sânge, curge parcă-i stătător,
simt trist și mi-aud pașii, pașii tăi nu-i mai aud,
pomii, florile -ntreabă, unde ești, ce ți-am făcut?

ce răspuns le dau, doamnă, nici nu știu de ce-ai plecat?
ai stat prea puțin, o toamnă, și-acum sunt un disperat
când credeam că-mi ești jumatea inimii din pieptul meu,
te-ai topind cu tot cu noaptea și-acum tremur, tremur rău

petrec cu tot cu luna și constat haina mea
mi-e iubită totdeauna și mă strânge cum vrea ea,
o bate vântul și ploaia dar nu pleacă undeva,
urmează răzuită, pe la gât e mucava

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Inima, odor de dor

- Mie nu mi-e dor de tine,
Cum se spune în popor:
Am un dor!... Ce dor îmi vine!...
Mie nu... Eu nu am dor.

- Ce bătăi ți-aș da eu ție,
Inimă-Cap ce nu știi
Că dor nu poate -ți fie,
Ci dor poți numai fii!

poezie de din Suflet la troc (27 iulie 2014)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înălțarea iubirii

Te caut iar frenetic, n-am teamă și iubesc
Cuvintele, în mine, flămânde izbesc
Îmi mușcă gerul iernii ochii-nlăcrimați,
De-atâta dor de tine sunt înfometați...

Alunec spre iubire într-un zbor prelung,
Voi dobândi tăcerea la tine ajung,
Tânjesc și mă așez într-un surâs aproape,
Să-mi închin lumina pe ale tale pleoape.

Dorință și speranță îmi este urma acum,
Mi-au înghețat și anii de-atâta ger și drum,
Dar simt un infinit albastru neatins,
Nălțând iubirea mea în veci spre necuprins.

poezie de (20 ianuarie 2011)
Adăugat de Lusiana DrăgușinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Veronica Micle

Am plecat…

Am plecat făr' de căință
Și m-am dus fără de dor,
Ca uit a ta ființă,
Ca uit al tău amor.

Și plecând m-am dus în lume
Numa-n voia întâmplării,
Nici cu gând de zile bune,
Nici cu jalea-nstrăinării.

De-am mers mult pe-acea cărare
Nu mai știu de-atâta chin
Căci cu dor și disperare
Îndărăt la tine vin.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Și mi-e strigăt să te strig

Mi-e atîta dor de dor,
Și-atâta sete de sete,
-mbăt cu gânduri bete,
Cât de moarte să nu mor...

Foame mi-i de sân flămând,
De-al tău trup prea întrupat,
De gându-ți îngândurat
Și de statu-n poartă stând!

Înciudat eu sunt de ciudă
Și de ziuă prea-nziuat,
De spaimă-s înspăimântat
Și trudit de-atâta trudă...

Într-o noapte înnoptate-aș,
Prin parfumu-ți parfumat,
Și jur, cum n-am mai jurat,
te sărut, săruta-te-aș...

Mi-e de tine cald de frig
De fiori prea-nfiorat,
Mi-e atâta pat de... pat
Și mi-e strigăt te strig!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

De-atâta frământare...

Seara se înhamă la stelele tale șlefuite,
De ele atârn candela viselor noastre,
Viitorul luminos îmi trece prin minte
Prin fereastra nopții cu pliuri albastre.

Tu îmi citești gândul de rocă adâncă,
Adusă din seminția îngerilor prunci,
Unde curcubeul se unge cu brâncă
În amvonul de aripi și gânduri prelungi.

Ne pansăm cu săruturi în clipe târzii,
Ne transformăm în pulbere de dor,
În noi mocnesc știute, luminile dintâi,
Le injectăm în suflet cu dulcele fior.

Seara se înhamă cu iubirea noastră,
Ne poartă pe sub lună la întors de ceas,
Dorul de tine-i durere aprinsă, albastră,
De-atâta frământare nici Domnul nu e treaz!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Girel Barbu

* * *

Mi-e scârbă Doamne, scârbă.
de-atâta cazacioc și sârbă,
de-atâta pace, cu miros de praf de pușcă
de libertatea care stă în cușcă
de poezia sechestrată-n călimară,
de dimineața care pute-aseară,
și neamul, încuiat în propria lui țară.

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Elegie (In memoriam Artur Silvestri)

Sfârșit de toamnă tristă,
ceață peste zări cerești;
o dimineță sadic-egoistă
și tu, Găbiță, nu mai ești.

Ne-ai fugit pe-alei albastre,
te-ai grăbit s-ajungi în cer;
te odihnești prin astre
unde iubirile nu pier.

N-ai luat nimic cu tine,
nici cafea și nici țigări;
te-ai săturat de-atâta bine,
te-ai săturat de supărări.

Idei și gânduri neterminate,
plâng acum pe masa ta;
mâine fi-vor nestemate,
în această lume rea.

Și de-atâta înstrăinare,
ochii cam dor de plâns;
timpu-și pierde din splendoare
lacrimile m-au cuprins.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook