Calea Ioanei...
Cum salcia-și varsă coroana,
Cum Cerul clipește dogmatic,
C-un gest metafizic, Ioana
Pornește pe-un drum charismatic!
Spre ordinea lumii se-ndreaptă,
Preocupată-i de viață și cer,
Pășind rost cu rost înc-o treaptă
A indescifrabilului Lumii mister...
Optimismul e raza ei trează
Esența sonoră a vieții
Și trupul și mintea-i vibrează,
Lumină-s la marginea ceții.
A-nțeles pe-ndelete cuvântul
Și dulcele și amarul trăirii,
Și știința, și versul, și cântul,
Ce fac parte din magia-nfloririi!
....................................................
E vremea zidirii, predați-le Timpul,
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre știință
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre optimism
- poezii despre metafizică
- poezii despre cuvinte
- poezii despre coroană
Citate similare
Cumpăna dreaptă
În sufletele lor, cresc doar ciulini,
Pierzând total contactul cu pământul,
Ei, pentru noi, sunt doar niște străini,
Căci ne-au ucis și datina, și cântul...
Poporul merge-n jos, treaptă cu treaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!
Trăim iar vremea lui Caragea Vodă,
Când patria ni-i scoasă la mezat,
Și-au construit un stat într-un alt stat,
Toți repetenții... Doar ei sunt la modă...
Spre sumbre căi, destinul ni se-ndreaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!
Nu mai avem nici Dumnezeu, nici rost,
Grădina Maicii Domnului suspină,
Ne vindem conștiința și votul contra-cost,
Trăiască vinovații, cei ce nu au vreo "vină",
Cântăm un imn ce nu ne mai deșteaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!
Ne aliem mereu cu trădătorii,
Suntem mojici și-n veci duplicitari,
Ne-alegem dintre hoți conducătorii,
Ne umilim și suntem miștocari...
Și suferi-vom pân' la Sfîntu' Așteaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre votare
- poezii despre trădare
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre patrie
- poezii despre muzică
- poezii despre modă
Am tras stele peste mine
Am tras stele peste mine
Să m-ascund la tine-n gând,
Să privesc cum timpul vine
Clipele cum trec pe rând,
Să privesc în depărtare
Peste dealuri cum se stinge
Când întind mâna spre zare
Cerul simt că-l pot atinge,
Și ating cerul cu mâna
Sus pe culmea dealului,
Să opresc pe veci furtuna
De pe creasta valului
Învelită toată-n rouă
Să m-aștepți la asfințit,
Doar am rupt pământu-n două
Și vântul l-am cumințit,
Am tras stele peste mine
Să dau lumii tale rost
Și în timpul care vine
Să-i fiu clipei adăpost.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre stele, poezii despre rouă, poezii despre mâini sau poezii despre gânduri
Al lumii sens e un nonsens
Al lumii sens e un nonsens major
Și nu-i echivalent cu sensul vieții,
Te-nalță, Simm, din roua dimineții
Și zeci de sensuri ai să vezi în zbor!
Pe gheața vieții, omul e-un actor
Și-adesea, e subțire sticla gheții,
Un sens ar fi, după cum spun poeții,
Da-i doar un fum, în spațiu, călător...
Dacă nu-i sens, nici ordine nu este,
Viața-i un nor poemă ce se stinge,
Se stinge-n absolutul din poveste,
Când duhul, lin, în Cer ți se prelinge,
Chiar dacă înainte mult mai este
Tu scrie, Simm, și visul ți-l atinge...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre gheață, poezii despre visare, poezii despre sensul vieții, poezii despre fum sau poezii despre dimineață
Lacrima credinței
E noapte albastră de vară,
Cu cer senin și stele vii,
Pe raza argintie-a lunii
O perlă limpede coboară,
În care râde-un strop de cer.
E-a lumii lacrimă dintâi,
Ce a-ndrăznit timid să vie
În ochii mei și-a-ntregii lumi,
Credința să o reînvie.
A adăstat o clipă, sub razele de lună,
Pe geana nopții tremurând,
De unde pleacă-un drum spre cer
Și-un drum anevoios spre lume.
A curs apoi, în noaptea ei,
Arând în carnea cerului cărare,
Cum ară în adânc de scoici
Neprețioasele mărgăritare...
poezie de Floarea Cărbune
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre noapte, citate de Floarea Cărbune despre timp, poezii despre perle, poezii despre ochi, citate de Floarea Cărbune despre ochi, poezii despre arat sau poezii despre albastru
Sus e cerul, jos pământul
Sus e cerul, jos pământul,
din cer ne privește Sfântul.
Dumnezeu ne ocrotește,
iar pământul ne hrănește.
Cerul ne este lumina,
pământul ne e grădina.
Cerul, sufletul ne-adapă,
pământul de boli ne scapă.
Din cer am primit ființa,
tot din cer avem credința.
Noi știm de unde venim,
știm și unde viețuim.
Bun e cerul, bun pământul,
bine-i că rostim cuvântul.
Totuși,
ceva rămâne un mister.
De ce urcăm scara la cer?
Ne cheamă oare, începutul?
De-aceea revenim la Sfântul?
La astfel de întrebare
răspunsul îl poate da,
doar timpul în derulare
și-n eternitatea sa.
Și cerul, dar și pământul
sunt părți ale vieții noastre.
Când ne vine la toți rândul
călătorim printre astre.
poezie de Dumitru Delcă (18 iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre început, poezii despre sfinți, poezii despre protecție sau poezii despre ocrotire
Echilibrul și legea contrariilor
Un coeficient semeț
de neexistență
îmi asigură existența...
O doză substanțială
de neființă
îmi dă rotocol,
ca să-mi stabilizeze ființa...
Preamultul întuneric
din juru-mi
croiește drum luminii...
O porție mare de ireal
mă introduce, rapid,
în realitate...
Adâncimea vieții
mă scoate, Doamne,
la suprafață...
Inexorabilul gol
îmi asigură, cu brio,
plinătatea trăirii...
Am adunat destui scaieți,
pentru a amenaja
scena unui festival
al florilor lumii...
Și tot așa:
nefericire pentru fericire,
moarte pentru viață,
exces izvorând echilibrul,
întristare pentru zâmbet,
Doamne, și efemeritate
pentru veșnicie...
Amin!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zâmbet, poezii despre viteză, poezii despre tristețe, poezii despre realitate, poezii despre nefericire sau poezii despre moarte
Aspersiune de noapte
Și cum trece vremea pășind prin odaie
răscolind și noaptea afară cu ploaie,
îi aud tăcerea călcând grandioasă,
pe vise cu setea lumii nemiloasă.
Și cum trece vremea apăsând pe gânduri
cu toată durerea strânsă în străfunduri
și își lasă starea preoțească-n aer
pătrunzând și scama dusă către foaier
Și cum trece vremea, fadă, singulară
și-n urmă povestea dulce și amară,
dintr-o primăvară oarbă și sprințară
și nemaivăzută
de lumini de ceară.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre primăvară, poezii despre ploaie, poezii despre durere sau poezii despre aer
Nașterea cuvântului
Cine te-a plâns, cuvânt, deasupra frunții noastre,
ce zeu și cer și ce lumină pură,
ce însetare de văzduh, de astre,
ne-a pus amarul, dulcele în gură?
Și cine ți-a prelins spre buze undelemnul,
din muguri stors cu teascuri ancestrale,
de unde ți-ai trimis spre noi îndemnul
de-a trece Styxul umbrelor în zale?
O răzvrătire - ntru rostire, sfântă,
precum a mării, bănui încă sus:
și ochiu-acela-n hora rotită ca o nuntă,
ivind cuvântul prim - și nesupus.
Flămândă, gura îl primi, visându-l,
fruct diafan, cu sâmburii-n formare.
Se lumină! Fusese plâns cuvântul,
cuvântul care mistuie și doare.
Așa-l aștept, cum s-a ivit cuvântul,
cum fu prelins din vasele celeste,
ca lacrima venind el, mult-prea-sfântul,
ca semnul născător - și dătător de veste.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gură, poezii despre sfințenie, poezii despre plâns, poezii despre nuntă, poezii despre naștere sau poezii despre muguri
Te-am găsit, Minunea mea
Te-am găsit la marginea lumii,
Pe-altare de ierburi cu frunze și flori,
Când felinarele serii, luminau trist pământul,
Pentru toți ochii înlăcrimați și hoinari.
Te-am găsit pe două sprâncene,
Ce ridică și coboară tot Cerul,
Pe fruntea timpului, ce-anunța regăsirea,
Unor trupuri pierdute, prin lume cu dor.
Te-am găsit la marginea lumii,
Așezat pe-un cufăr cu-amintiri plânse,
În orele fierbinți, când îngerii sparg lacăte,
De la cugete frământate, de pierdutele iubiri.
Te-am găsit la marginea lumii,
Cântând viata ca pe-un poem prăfuit,
Când ceasul unea, gânduri și inimi,
S-alunge tristețea, din vinovatul pământ.
Vinovatul ce tine azi lumea!
Vinovatul ce desparte iubiți!
Vinovatul ce-mparte azi ochii!
Vinovatul ce-ascunde... dureri!
Vinovatul ce nu are gură, să strige;
Sunt sătul de lacrimile și dorurile tuturora,
Ce mă umple tot timpul, de răni!
Căutați-vă, și iubiți-vă, să pot respira bucuros!!!
poezie de Adelina Cojocaru (6 noiembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre dor, poezii despre îngeri, poezii despre sprâncene, poezii despre seară, poezii despre prezent sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Fără ea
Nici un cer deasupra lunii,
După nori nici un izvor;
Strig în liniștea furtunii
Al meu dor apăsător.
Poarta lumii - ferecată,
Bat în ea cu un topor;
Să învârt pământul roată,
Poate intru mai ușor!
Noaptea mi-e întunecată -
Mă culege un fior ;
Nici un licăr nu se-arată,
De iubire în decor!
Nu mai știu cum rabdă unii
Odihnind într-un picior
Făr' a-și întreba străbunii
Ce rost au în viața lor...
Inima mi-e cățărată
Pe genunchii lui Amor,
Dar pe umeri cum să poată
Fără EA să o ador?
Poarta lumii - ferecată,
EA stă blândă-ntr-un pridvor.
Vină vremea mea, odată
Să iubesc pân-o să mor!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (4 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare sau poezii despre nori
Peisaj de primăvară
Un tablou al primăverii
Este-acum întreg pământul.
Anotimpul reînvierii
Își spune din nou cuvântul.
Am văzut cum respiră pământul
În primăvara care-a început.
Am văzut cum mângâie vântul
Tot ce-n natură a renăscut.
Am văzut cum se-mbracă pământul
Cu haină în verde culoare.
Am văzut cum se-acoperă câmpul
Cu grâu semănat pe ogoare.
Am văzut ciocârlia cum lasă pământul
Și-n zbor se avântă spre soare.
Aud cucul că-și strigă cuvântul,
Undeva, departe, în zare.
Am văzut oameni cum lucră pământul,
Cum vitele-i ajută la muncă.
Îmi place că viața-și sporește avântul
În satul din vale și-n luncă.
Am văzut cum primăvara, pământul,
De povara iernii își scutură amarul.
Aud cum își potrivește iar cântul,
La hora din sat lăutarul.
Înregul tablou pictat de primăvară
Pe șevaletul întins al naturii,
Aduce lumină, pentru a câta oară,
În verdele crud al pădurii.
poezie de Dumitru Delcă (12 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre sat, poezii despre natură, poezii despre văi sau poezii despre vestimentație
Rondelul dimineții
Deși rânduiala lumii pare-mbrăcată-n ceață,
Sunt cuprins de farmecul vieții, oricum ar fi,
Născându-mă câte puțin în fiecare dimineață,
Chiar dacă devin sclavul ei pentru încă o zi.
Când divina-mbrățișare de lumină-mi răsfață
Trupul predestinat veșniciei spre-a se jertfi,
Deși rânduiala lumii pare-mbrăcată-n ceață,
Sunt cuprins de farmecul vieții, oricum ar fi.
Luându-mi povara nopții de pe umerii nomazi,
Binecuvântarea dimineți-mi slujește de povață:
Cum să țin făgăduința soarelui în fiecare azi
Și cum să mă-ndrăgostesc mai abitir de viață,
Deși rânduiala lumii pare-mbrăcată-n ceață.
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre sclavie, poezii despre răsfăț, poezii despre jertfă sau poezii despre devenire
În rândul lumii
Să scap de-o viață cam nefastă
Am încercat să-mi fac un rost
Și mi-am găsit în sat nevastă:
Nevasta șefului de post.
epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre soție, epigrame despre căsătorie, epigrame despre șefi, epigrame despre viață sau epigrame despre sat
Am învățat că a aștepta după alții înseamnă timp pierdut și amânări inutile. Am învățat că nu are rost să mă zbat să fac parte dintr-o viață în care nu sunt dorită și nici să rămân în locuri unde nu mai am niciun rost.
Irina Binder în Fluturi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate despre viață, citate despre timp sau citate despre dorințe
Când zorile se varsă
mă trezesc mereu când zorile se varsă
încep o nouă zi cu suflu optimist
astăzi nu vreau timpul să-mi joace o farsă
vreau să fie amiabil, nobil, altruist.
iubesc, iubesc, iubesc cântecul și versul
iubirea mea mă ține-n pace și în armonie
cu soarele cu luna cu întreg universul
și inima trăiește sublimă simfonie.
mă cățăr ca iedera pe arborele vieții
până sus la coroana verde, mireană
la raza ce inspiră artiștii, poeții
când se strecoară suav pe sub geană.
slăvesc glia mea și vița ardeleană
mi-au fost răsfățuri și divină hrană.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace
Stropi de târziu
Se scutură lumina din crengi! Cu înc-o toamnă
Sunt mai bătrân! Nimic nu-i cum a fost!
Se lasă-n suflet bruma și timpul mă însamnă,
Să-ncep a înțelege că totu-i fără rost?
Degeaba-i încărcată a inimii livadă,
Că mâna ce-o așteaptă nu vine la cules.
Și fructele, rotunde, pe jos încep să cadă,
Și totu-i fără noimă și fără înțeles.
E toamnă iar. Sunt singur și gândul mi-e la tine!
Și numele-ți fruct dulce pe buze-l simt și-l știu,
Dar ești așa departe și-atât de frig e-n mine,
Că mă-nvelesc pe suflet cu stropii de târziu.
Se-apropie sfârșitul? Să plâng nu are rost,
Nimic în astă viață nu este cum a fost.
sonet de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fructe, poezii despre toamnă sau poezii despre sfârșit
La marginea lumii...
La marginea mării, la marginea lumii
La marginea viselor mele
Se scălda femeia în razele lunii
Împroașcă zburdalnic cu liniștea spumei
Poemele mele rebele
La marginea lumii, la marginea mării
La marginea tainelor mele
Cu raze de luna în liniștea serii
Cu spuma poemelor mele rebele
Se spală femeia de rele...
La marginea stării, la marginea humei
La marginea zilelor mele
Șopti-voi mereu diferitele nume
Spălate de rele cu razele spumei
Cu șoaptele mele rebele...
poezie de Iurie Osoianu (8 septembrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Iurie Osoianu despre timp, citate de Iurie Osoianu despre poezie, poezii despre zile, citate de Iurie Osoianu despre zile, citate de Iurie Osoianu despre visare, citate de Iurie Osoianu despre seară, poezii despre femei sau citate de Iurie Osoianu despre femei
Raza de soare
sunt trubadurul lumii
în mâini o chitară, în suflet o rană
mă apropii de tine
dispare și timpul rămas
mă nărui în gânduri
pe piscuri, în ceață
se aprinde privirea
o clipă, pe raze de soare
cuvântul a tăcut
în cer pulsează un foc necunoscut
pe umeri mantie de flori
culese de pe câmpuri, în zori
în ochii tăi adânci se scurgeau zările senine
un dans înalt în ceruri
tu și eu
doi fulgi ușori și visători
un zbor fără spațiu
dispare și timpul rătăcit într-o privire
femeie, lacrima iubirii
umbre pe cer în tainic mister
se aprinde iubirea
o clipă
pe o rază de soare
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre spațiu și timp
Sete
picioarele lumii sunt de lut
pădurile merg în genunchi
păsările cu ghearele ară pământul
un corn de lună
mângâie sânul unei nopți
un pat și-un cearceaf alb
în fânarul vieții fac dragoste
trupul unei fântâni picură apă
cumpăna se-apleacă
și-astâmpără setea unei lumi
mă simt udat de către viață
mă simt stejar ce crește-n
adânc de pântec
te simt cum aluneci în mine cu clipe
și simt cum cresc din tine norii și cerul
mă simt acoperit de iubire
vreau să fiu libertatea
ce nu cu prețuri lumești se cumpără
vreau să fiu cuvântul dintre buze
ce-mi șoptește, strânge-mă
și iubește-mă
vreau să fiu noptea
ce-n tine mă pătrunde
vreau să fiu ziua
ce zâmbetul prin răsăritul soarelui
îmi răspunde
poezie de Viorel Muha (februarie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stejari, poezii despre păsări sau poezii despre păduri
Zeii
In Grecia mă-ntreabă zeii
ce caut eu in lumea lor?
eu le răspund că-s muritoare
si am venit pe-un fir de nor!
imi cer să vadă avionul
o pasăre cu cioc de fier,
asa-i prezis sfârsitul lumii
in Biblii pline de mister
in mări inoată submarine
iar cerul este plin de foc
de sateliti si de rachete
azi pentru zei nu mai e loc
se-ncruntă Poseidon la mine
-si noi odată ne-am certat
in lupte am impărtit lumea
si-apoi pe rând.... ne-am impăcat
-azi.... nu e rost de impăcare
incerc timid să le răspund
e alt mileniu si alt secol
la greci e soare.... si atât!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Grecia, poezii despre foc, poezii despre fier, poezii despre creștinism, poezii despre ceartă sau poezii despre aviație