* * *
S-au plăcut și s-au luat.
Cu nuntă!
Nuntă cu dar!
Darul a rămas tot
la bucătăreasă, lăutari și guristă,
leat cu bâtu.
Pentru piatră nu le-a mai rămas un sfanț,
deși nuntașii
le-au urat casă de piatră și copii.
Neavând încotro-
și-au suflecat mânecile
și-au purces la modelat lutul.
Au ridicat din chirpici,
casă frumoasă,
călduroasă iarna, răcoroasă vara.
Avea însă o hibă: să nu vadă apa,
că se apleacă!
Când apele Dunării erau în Dulgeana,
casa nu mai era.
Apucase de le văzuse.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre apă, poezii despre nuntă, poezii despre lut, poezii despre iarnă, poezii despre frumusețe, poezii despre cadouri sau poezii despre Dunăre
Citate similare
Mariaj de scurt metraj
Când și-au făurit o vatră,
El și ea - doi buni amici -
Casă, le-au urat, de piatră
Și-au durat-o din chirpici.
epigramă de Vasile Vorobeț din Antologia epigramei românești (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre prietenie sau epigrame despre căsătorie
Nuntă într-un iglu
Un lapon și o laponă
Traiul și-au unit pe viață;
Iar nuntașii, de prin zonă,
Casă, le-au urat, de... gheață.
epigramă de Vasile Vorobeț din Antologia epigramei românești (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață, citate de Vasile Vorobeț despre viață, epigrame despre nuntă sau epigrame despre gheață
Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră!
aforism de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre tinerețe sau aforisme despre nuntă
Când au intrat în casă nouă, toți le-au urat mirilor "Casă de piatră!" Doar bunicul le-a spus: "O casă mai trebuie clădită și după aceea!"
aforism de Paul Louis Lampert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea omului de lut
Născut din lut, crescut în lut,
Tot ce-a mâncat e din pământ
Până și crezul pus în gând,
Și dragostea-i tot din pământ.
Și a crescut mare, fălos,
Și-a cunoscut o Ea din lut
Și-a dus-o într-un crâng umbros
Și s-au unit într-un sărut.
Și-au construit casă din lut
Și prunci din lut li s-au născut
Au tot muncit prin lutul greu
Și lutul le-a fost martor mut.
Din când în când pe lutul lor
Din cer ploua cu apă vie
Și lutul înverzea ușor
Păsări din lut cântau pe glie.
Și lutul le-a îmbătrânit
Și s-a uscat, și a crăpat
Iar mâinile de lut muncit
Reumatismul le-a strâmbat.
Și tot așa, an după an,
Tristețea omului de lut
S-a tot mărit ca un ocean
Și s-a făcut tot lutul mut.
Și a zăcut în pat de lut
Cu ochii pironiți în sus
S-a stins ușor, în așternut
Din lut uscat, pe la apus.
L-au luat copiii lui din lut,
Și în sicriu din lut făcut
L-au dus apoi în cimitir
La groapa lui din lut tăcut.
poezie de Petrică Conceatu (6 februarie 2016)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copilărie
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărut
- poezii despre păsări
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre ocean
Tristețea omului de lut
Născut din lut, crescut în lut,
Tot ce-a mâncat e din pământ
Până și crezul pus în gând,
Și dragostea-i tot din pământ.
Și a crescut mare, fălos,
Și-a cunoscut o Ea din lut
Și-a dus-o într-un crâng umbros
Și s-au unit într-un sărut.
Și-au construit casă din lut
Și prunci din lut li s-au născut
Au tot muncit prin lutul greu
Și lutul le-a fost martor mut.
Din când în când pe lutul lor
Din cer ploua cu apă vie
Și lutul înverzea ușor
Păsări din lut cântau pe glie.
Și lutul le-a îmbătrânit
Și s-a uscat, și a crăpat
Iar mâinile de lut muncit
Reumatismul le-a strâmbat.
Și tot așa, an după an,
Tristețea omului de lut
S-a tot mărit ca un ocean
Și s-a făcut tot lutul mut.
Și a zăcut în pat de lut
Cu ochii pironiți în sus
S-a stins ușor, în așternut
Din lut uscat, pe la apus.
L-au luat copiii lui din lut,
Și în sicriu din lut făcut
L-au dus apoi în cimitir
La groapa lui din lut tăcut.
poezie de Petrică Conceatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea omului de lut
Născut din lut, crescut în lut,
Tot ce-a mâncat e din pământ
Până și crezul pus în gând,
Și dragostea-i tot din pământ.
Și a crescut mare, fălos,
Și-a cunoscut o Ea din lut
Și-a dus-o într-un crâng umbros
Și s-au unit într-un sărut.
Și-au construit casă din lut
Și prunci din lut li s-au născut
Au tot muncit prin lutul greu
Și lutul le-a fost martor mut.
Din când în când pe lutul lor
Din cer ploua cu apă vie
Și lutul înverzea ușor
Păsări din lut cântau pe glie.
Și lutul le-a îmbătrânit
Și s-a uscat, și a crăpat
Iar mâinile de lut muncit
Reumatismul le-a strâmbat.
Și tot așa, an după an,
Tristețea omului de lut
S-a tot mărit ca un ocean
Și s-a făcut tot lutul mut.
Și a zăcut în pat de lut
Cu ochii pironiți în sus
S-a stins ușor, în așternut
Din lut uscat, pe la apus.
L-au luat copiii lui din lut,
Și în sicriu din lut făcut
L-au dus apoi în cimitir
La groapa lui din lut tăcut.
poezie de Petrică Conceatu din Epigonisme (15 mai 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Faustina: Praful s-a ales de întreg patrimoniul. Mai întâi și-au prefăcut regatul în republică. Apoi și-au sfâșiat republica în bucățele, pe care le-au luat în spinare și s-au dus, care, încotro. Au luat până și solul și subsolul. În urma lor, lacome, au năvălit apele internaționale...
replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre republică, citate despre monarhie, citate despre internațional sau citate despre apă
Li s-a urat "casă de piatră", așa că s-au mutat în peșteră.
aforism de Mihail Mataringa (10 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe aforisme despre speologie
La nuntă
Familia și-ntreaga vatră
Le tot ura "casă de piatră!",
Dar "fata tatei", mai umilă,
S-a mulțumit și cu o vilă.
epigramă de Olimpiu Radu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tată, epigrame despre mulțumire, epigrame despre fete sau epigrame despre familie
Fire de nisip
Dulce ca o sărutare peste-ntinsurile lumii
Încă strălucind în gânduri, și-au rămas pe veci străbunii
Au rămas de generații, vântul nu le-a șters izvorul
Nu-i acoperit cu nouri, pentru dânșii, viitorul
Apa mărilor le spală drumurile printre fire
De nisip, uitate-n suflet, neatinse de iubire
Le-au rămas, precum în stâncă, măreția brazilor,
Demnitatea și iubirea dacilor, romanilor...
Străjuiește-n noi și umbra lor s-antins mereu, mereu
Sunt strămoși noștri bravi... Ca ei suntem tu și eu
Viteaz, iute la mânie, sufletist și liniștit
Și-au păstrat integritatea și pământul, și-au iubit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre viitor
- poezii despre suflet
- poezii despre stânci
- poezii despre nisip
- poezii despre gânduri
- poezii despre brazi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poruncile
Puse pe listă, le-am numărat: zece
Una mai grea ca cealaltă
Ochii, privirea, gândurile toate
Neliniștite s-au trezit, speriate.
Erau pe deal cinci mii
Fără femei,
Fără copii.
Când le-ai zis să ia și peștele și pâinea
Și să le-o dea,
Au zis că n-au, că-i prea puțin,
Că orișicât ai încerca nu s-ar putea...
Câți le-au citit,
Câți le-au privit,
Câți le-au gândit din foi
La număr nu sunt multe
Și nici pe-o limbă ne-nțeleasă
Căncepe de sus, căncep de jos,
Eu nu le pot purta. Încercați voi!
Din mine ți le-am pus în mână
La început erau din piatră moartă
Dar au făcut din mine piatră vie.
Tu-ai coborât pe deal...
Și pașii mei și pașii lor spre Tine suie
Și când le-ai luat, în mână ți-au fost cuie.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre sperieturi, poezii despre pâine, poezii despre pești, poezii despre numere, poezii despre moarte sau poezii despre femei
Suflet călător
Avea în podul casei,
zeci de porumbei voiajori.
Când rămânea în criză de bani,
lua repede două-trei perechi
și fuguța cu ele în piața Craiovei.
Îi dădea ieftin,
sub prețul pieței,
dar o pereche reușea s-o vândă
și de două-trei ori,
că erau porumbei de rasă, umblători!
Acum podul nu mai e,
iar ei dau roată,
mormanului de lemne și țigle din ape.
Când a mers cu jandarul cu barca
să vadă ce a mai rămas din agoniseală,
l-au podidit lacrimile.
Îi părea rău și de casă,
dar de porumbei
i se frângea inima.
De-acu era și el-
suflet călător!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre porumbei, poezii despre lemn, poezii despre inimă, poezii despre criză, poezii despre bărci sau poezii despre bani
A scos piatra din casă și i-a urat casă de piatră.
citat din David Boia (10 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din motiv de panică/ O scenă ,,balcanică,,
Au petrecut, erau ca frații
Și-au luat apoi un bun rămas
Dar reîntorși ca și,, mascații,,
Le-a fost trântită ușa-n nas!
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (27 februarie 2020)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre panică
Și-au găsit perechea
Cu elanul tinereții
S-au luat de sărbători:
El era în floarea vieții,
Ea avea copil di flori.
epigramă de George Piteș din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre flori, epigrame despre tinerețe, epigrame despre sărbători sau epigrame despre copilărie
Păsărelele s-au odihnit puțin, apoi și-au șoptit nu știu ce, au scos un strigăt vesel și s-au ridicat deodată cu toatele. Câteva din ele s-au despărțit o clipă din stol, au atins ușor streașină casei, apoi s-au pierdut iarăși în mulțimea celorlalte. Puișorii copilașului își luau rămas bun de la el și de la cuibul lor de humă. Stolul mai ocoli de vreo două ori iazul, apoi se înălță și porni încet să lunece spre asfințit.
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Puișorii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre păsări, citate de Emil Gârleanu despre păsări, citate despre odihnă sau citate despre copilărie
Lunganul și Adela porniră apoi spre poartă, pe aleea asfaltată; de o parte și de alta a aleii se întindeau rânduri de flori. Nistor le privi "de sus". Erau frumoase florile, mirositoare, cu petale colorate... Dar mult mai frumoasă decât ele era Adela, tânără, blondă, înaltă, iar în acel moment se afla chiar lângă el. Și o ținea de mână, deși era convins că tatăl ei, domnul Gigi Cristescu îi privea atent din casă, de după perdea. Și ce dacă îi privea? Nu conta acest amănunt, doar nu va ieși din casă pentru a-i reproșa ceva; nici n-ar avea ce... Iată că tatăl adolescentei nici nu-i deranjă, chiar dacă-i urmărea atent cu privirea, într-adevăr, din casă, după cum bănuise lunganul. Acum însă, cei doi tineri erau deja afară, la poartă, ieșiseră din curte. Era o zi frumoasă de vară, cu cer senin, evident, călduroasă, tocmai de aceea Adela se îmbrăcase lejer. "De ce oare tocmai în albastru?" părea a se întreba în gând geograful. Adela privi visătoare steagurile ce împodobeau strada.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tinerețe, citate despre frumusețe, citate despre flori, citate despre înălțime, citate despre păr blond, citate despre gânduri, citate despre geografie, citate despre drapel sau citate despre culori
Casă de piatră de vânt
cuvintele sunt
coatele și genunchii unui poem;
de multe ori ele aleargă
cu genunchii inimii la piept,
sau se târăsc pe coastele ascuțite
ale timpului prezent,
doar ca să acopere o pată de pe cer
cu un buchet de flori atemporale,
ori să umple golul din piept
cu muzica unui infinit cu multe zecimale...
poemul acesta însă,
este o nuntă mare;
o nuntă a cuvintelor cu universul
o nuntă a secundelor cu poemul...
... vântul scrie prefața unei cărți,
doar cenușa mai știe
numele autorului de pe copertă;
în cer, zeii citesc tardiv postfața
și trimit daruri de nuntă...
: pe memoria contemporanilor
plouă infinit, cu multe zecimale!
poezie de Florin Constantin Verdeș din Eu, cu eURI (2018)
Adăugat de Florin Constantin Verdeș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre poezie, poezii despre cuvinte, poezii despre secunde, poezii despre prezent sau poezii despre muzică
Casă de piatră
Când fericit s-a însurat,
Toți îi spuneau "casă de piatră";
După divorț s-a și mutat
Că piatra era... expirată.
epigramă de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre fericire sau epigrame despre divorț