Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Petrarca

Acea privighetoare, ce-n noaptea liniștită

Acea privighetoare, ce-n noaptea liniștită
Își plânge puii, poate, sau de dragul de ei tovarăș,
Văzduhul și câmpia le umple iar și iarăș
Cu melodia-i tristă și-atât de iscusită.

Și parcă noaptea-ntreagă cu mine-odată plânge:
De soarta mea amară mereu mi-aduce-aminte.
Și doar de mine însumi mă plâng. Căci slaba-mi minte
Crezu că Ea e zână și Moartea n-o înfrânge.

Ah, ușor se-nșeală un om încrezător!
Puteam gândi că, iată, limina ochilor
În țărnă se preface, deși dumnezeiască?

Azi știu: această soartă sălbatecă mă-nvață
Că nu-i pe lume - pradă jelaniei în viață -
Vreo desfătare dragă pe veci să dăruiască.

sonet de din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Despre ignoranta: a sa si a multora" de Petrarca este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -32.95- 26.36 lei.

Citate similare

De ce

De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Căci blestemată sunt de când eu te-am văzut.
Căci rouă cad peste-a toamei funingine
Și mi se preling ușor pe trup
De parc- aș plânge.
De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Când alții plâng în locul meu
Și trag cu greu pe trup a vieții cruce
Și-n ochii lor văd remușcări
Și-o dragoste amară, tristă.
De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Când nimeni nu mai știe de ce plânge
Și-n fața lui Christos își duc rând pe rând
cu greu pe trup a vieții cruce.
Și El îndurerat de dragostea amară, tristă,
Își blestemă pe cruce zilele
Și rouă îi preling ușor pe trup
Privindu-- n a toamnei funingine
Și plânge.

poezie de
Adăugat de Otilia LeopoldSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Lorena Craia

În noaptea adâncă

Mai sunt câțiva fideli trecutului,
Așa cum sabia-i fidelă scutului

Și ne îndrăgostim de toamna rece,
De umbra teiului sau umbra nucului;

Apoi, când iarna zbuciumă-n păduri
Și se aude vag ecoul cucului,

Toți pădurarii-și cară lemne-n casă,
Doar lupii se așază-n jurul focului.

*

Plânge și muntele, plânge câmpia,
Cu râuri în volburi, zvâcnite din stâncă,

Plânge salcâmul și ciocârlia,
În noaptea adâncă, în noaptea adâncă...

Plânge mioara, plânge și lupul,
Apoi gura nopții, hulpav, îi mănâncă,

Cu râuri în volburi, zvâcnite din stâncă,
În noaptea adâncă, în noaptea adâncă...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Ceaușu

Plânge marea

Plânge marea, plânge țărmul,
Albatroșii plâng și ei,
Vântul și-a-ntețit vacarmul
Biciuit fiind de zei.

Plâng și crestele-nspumate,
Plâng catargele... se frâng,
Pentru cei plecați departe
Ochii celor dragi, azi, plâng.

Și natura toată plânge
Lacrimi podidesc și curg,
Matrozi uzi cu rece sânge
Trimit gândul lor în burg.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La moartea unei ființe dragi

Iubito,
îți dormi somnul cel de veci.
Ești moară... moartă...
o ce cuvânt îngrozitor...
trăiești doar în amintirea mea...
vei deveni tot mai palidă
până când umbrele întunecate și reci
vor chema și pe mine.

Iubito dragă,
este prima ta infidelitate,
căci nu m-ai luat și pe mine cu tine.

Ascultă- pentru ultima dată:
îți jur credință...
fidelitate față de mine însumi,
așa cum ți-ai dorit.

Ah, iubito dragă...
nu...
să nu-ți dormi somnul cel de veci
de una singură.
Sufletul meu... inima mea,
te va însoți...

poezie de (2 decembrie 2000)
Adăugat de Cezar Cătălin ViziniuckSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Dor de mamă

Trec anii-n zbor
Și timpul în neștire trece
Însă numai un singur dor
Cu viața timpul și-l petrece.
Mi-e dor de tine, mamă dragă,
Mi-e tare dor; Ce mult mi-e dor!
Aș vrea știe o lume-ntreagă,
fără tine pot mor!
Dar viața merge înainte,
Iar timpul zboară fără habar
Și de ți-ai pierdut dragul părinte
Inima-ți plânge în zadar.
Căci nimeni înapoi n-aduce
O ființă a cărei vieți s-a stins;
Degeaba sufletul îmi plânge,
Pierdută ai fost, oricât am plâns.
De atunci mult timp a mai trecut
Și a fost mai mult un timp pierdut.
De atunci lacrimile s-au uscat,
Dar dorul tot n-a încetat.
Căci toată viața dor îmi va fi,
Cât pe Pământ eu voi trăi.
Mereu eu numai tristă sunt,
Dar oamenii-s nepăsători;
De toți ar fi nemuritori,
Ce-ar mai fi viața pe Pământ?!
Dar tu te-ai dus înaintea lor
Și m-ai lăsat c-un singur dor.
Și acuma orice veselie
E ca și cum n-ar exista;
Nimic nu-mi mai place mie,
Decât doar amintirea ta...
În mintea mea tu ești tot vie
Și vei trăi o veșnicie!
Aceasta-i unica bucurie
Ce poate să-mi mai placă mie.
Mi se întâmplă foarte rar
Un zâmbet șters mai schițez,
Mi se întâmplă mie, dar,
Mai mult nu pot să-mi imaginez.
Nici nu pot râd voios,
Nu am puterea să o fac,
Din când în când zâmbesc frumos,
Însă numai când prefac.
De nimeni nu sunt înțeleasă,
Poate că le par prea voioasă;
Ei nu știu ce-n suflet se ascunde,
Căci nimeni în suflet nu pătrunde...
Doar tu adânc mi l-ai străpuns
Și-n inima mea ai pătruns.
Eu nu sunt singura din lume
Ce a pierdut pe cineva
Și nu-i de ajuns un singur nume
Izvorul vieții a-l seca.
Mai sunt mulți care-mi sunt aproape
Și unii chiar înțeleg,
Dar numai tu ai fost tot ce se poate
Chema mai bun, mai înțelept.
De lângă mine ai plecat
Dar, mamă, eu nu te-am uitat!
Eu gândesc mereu la tine,
Tu ești mereu doar lângă mine...

poezie de din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Miriam Nadia Dăbău

O lume...

Motto: "Cred lumea a fost prea mare pentru mine..." Octavian Paller

Mă pierd printre nouri și plâng
Și frunze foșnesc printre vânt
Sălbatică lume prinsă-n povesti,
E lumea albastră în care trăiesc!

Și pomii își plâng soarta lor,
Și fluturii plâng până-zori,
E trasă perdeaua de vise ușor
Și lumea-o privesc printre flori!

Caut urma de iarnă prin noi
Cum curge cu fulgi și noroi,
Sălbatică minte ce ești,
Îmi ceri nemurire și cerți!

Te strig de pe culmi nenăscute,
Iubire, soptește-mi ceva,
Tărâna îmi cântă durerea
Și lumea trăită-i tăcerea!

Mă pierd printre umbrele reci,
Cu iubire și flori de regret,
I-au iubirea cu mine s-o am
Într-o lume ce plânge încet!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Sufletul plânge așa, ușor,
Poate după Tine.

Însă Tu ești ca apa ce-i cuprinsă
Dincolo de nori:
Nu ești nici ploaie lungă,
mocănească,
tristă
Nici recea cădere de apă,
Ce toamna te-neacă,
Ci poate că ești
Caldul respir al cerului către glie,
Ce-n zori,
Înainte de soare,
Cu Aurora se joacă.

Apă ești și apă împrăștii,
Apă Vie ce-n vin se preface.

Și nu simt a Te fi pierdut printre sloiuri...

Poate ești volbura furtunii
ce-n mal de bazalt,
Poartă orice falnic catarg, spre înalt.

Nu mai știu Ce ești
Doar apa Ta face
Sa fiu viu,
Din spre trecut, spre prezent,
găsind o cale răsare
Spre a făuri viitorul
Care îți poartă chipul.

poezie de
Adăugat de BatmanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singurătate mută...

În casa mea liniște-ai adâncă, ca un ocean,
Nimeni nu mai vorbește, nimeni nu mai cântă,
Veselia s-a dus, despletită, cu furia pictată pe chip,
Singurățate-ai mută ca o stâncă,
Pe lângă gălăgia celor din jur neobosită.
Cei dragi s-au dus cu toți deodată,
Parcă s-au înțeles la timp;
Unul s-a prăpădit, iar copiii au plecat după soartă.
Eu, am rămas în poartă, mută ca o netoată...
Vlăguită de puteri ca o moartă, căci soarta e soartă,
Iar crucea ei trebuie purtată ca un act de împlinit.
Singurătate, lacrimi ascunse sub pleope vopsite,
False amăgiri, încă bine purtate...
Din casa plină cum era odată,
Doar eu fac gălăgie nevinovată, când vasele le spăl
Sau scutur așternuturi prăfuite de tăceri,
Iar minutele se zbat neobosite în timp,
Când ceasul le deșteaptă pornit,
știu și eu pe lume sunt.
Singurătate, apă fiartă, peste trup obosit,
Te voi purta cu demnitate,
În amintirea celor plecați...
Și a celor vii, care frumosul întreg poate l-au uitat,
Lăsându-mi scăldatul în băi de amintiri sfințite de soartă,
Căci cine se plânge de singurătate nu crede în Dumnezeu,
Nu crede în nimic.

poezie de (30 august 2018)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Taci inimă...!

Nu știu s-o fac acum tacă,
Inima mea, ce mult mai plânge...
Viața mi-a devenit opacă
Iubirea lipsă, mult frânge...

Și lupt cu mine să prind zborul,
Să pot zburda spre ape line...
Din suflet mi se zbate dorul,
Acel ardent dor despre tine...

Taci inimă! Și nu-mi mai plânge!
El n-a știut a te iubi...
Nu a știut verbul "învinge",
Să îl aplice... pentru a fi!

Și lupt în fiecare seară,
Când gânduri cântă către mine...
Lumina inimii, amară
Căci îmi lipsești și nu mi-e bine...

Așa ai vrut și ai ales!
Nu m-ai iubit cum meritam...
Și scrumul apoi s-a cules,
Dintr-o iubire ce-o visam...

Taci inimă și nu mai plânge!...
Nimic nu e întâmplător...
Credința inima înfrânge
Și soare este-n viitor!...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Dumitru Sârghie

Cer și pământ

Plâng în tine,
plângi în mine,
plâng pistiluri în stamine,
plânge melodia vieții,
de se zguduie pereții,
în aroma dimineții...

Deasă-i ceața,
plânge viața,
pe mosor se strânge ața,
în pelin găsim dulceața,
plânge până și paiața,
lălâia și nătăfleața,
lacrimile-i sapă fața...

Plânge-n taler adevărul,
de ni se zburlește părul,
plin de must, plânge ciubărul,
viața-i stranie de-a pururi,
dorul bântuie-n azururi,
moartea prinde, clar, contururi,
morții nu-i cătăm cusururi...

Zborul zbor ne este frânt,
el nu are crezământ,
trădează sub jurământ,
totu-i Cer și-apoi Pământ!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Paul Verlaine

Visul meu obișnuit

Un vis adânc și straniu adeseori revine:
E o necunoscută, i-s drag, mi-e dragă toată,
Și nu-i de tot aceeași de fiecare dată,
Și nu-i de tot nici alta, și mă-nțelege bine.

Căci ea înțelege și străveziu: în fine
Mi-e sufletul enigmă de ea doar dezlegată
Și fruntea mea înaltă și-adesea brobonată
Doar ea mi-o răcorește, când plânge lângă mine.

Nu știu, e oare brună, bălaie sau roșcată?
Și numele-i? Sonor e și dulce totodată,
Cum poartă-ndrăgostiții cei surghiuniți de Lume.

Privirea-i, o privire de statuie îmi pare,
Și-n glasu-i grav și calm e-o inflexiune-anume
A vocilor iubite, tăcute-n depărtare.

poezie clasică de , traducere de George Pruteanu
Adăugat de SimonaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Petrarca

Privirea mea se-ntoarce acum la anii-acei

Privirea mea se-ntoarce acum la anii-acei
Ce gândurile-mi toate le-au risipit în zbor;
Și-au stins și focu-n care eu, înghețat, arsei;
Și-au dat sfârșit odihnei de zabteri și de dor;

Și-au frânt credința-n visuri de dragoste deșarte;
Și-au sfâșiat în două drag bunul vieții mele:
În țărnă zace trupul – virtutea-n cer, departe;
Și mi-au răpit și rodul atâtor chinuri grele!

Azi, zguduit, văd bine ce gol sunt și stingher,
pizmuiesc și omul cel mai sărac sub cer:
Mi-i jale și mi-i groază de mine însumi, iată!

Ah, steaua mea! ah, soartă! ah, Moarte hrăpitoare!
Ah, zi de-a pururi dulce și crudă totodată -
Cum m-ați adus în astă înjositoare stare!

sonet de din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragoste fără răspuns

Ființă blândă, și-atât de frumoasă,
Ce suflete noi naște pe pământ,
Fără de Ea, nu vreau nici pat, nici masă,
Căci viața-i chin, iar doru-i vânt.
Cu vorba Ei ce-a dulce ca un soare,
Ea inima-mi încălzește-n piept.
De-i tristă, totul crunt doare,
Iar sufletul îmi e deșert.

În viață îmi ești o alinare,
Un dor, o muză, un respect.
Cu Tine-aș vrea zbor spre soare,
Să cânt, să plâng și-apoi plec.
Căci nu-mi răspunzi la sentimente,
Iar dragostea mea, e doar un vis.
Nu-mi fă nicicând, o, dragă, complimente,
Că nu mă vreai, de mult ai zis.

poezie de
Adăugat de Petru PlăticăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petrarca

CXXXII

De nu-i iubirea ce eu simt, ce-i oare?
Iar dacă-i ea, -ntreb ce e iubirea?
E-un lucru rău? De ce-i râvnesc rănirea?
E-un lucru bun? Atunci de ce mă doare?

Cum plâng când cer plăcerea arzătoare?
De n-o doresc, la ce-ar servi jelirea?
Cum poți atât când nu-ți dau consimțirea,
o, rău plăcut, o, moarte-nvietoare?!

Iar de consimt, eu plâng pe nedreptate.
În barca fără cârmă stau cu plânsu-mi;
furtuni pe mare vin să se aștearnă.

Ușor de-nvățături, greu de păcate,
așa încât nu știu ce vreau eu însumi,
mi-i vara frig și ard în plină iarnă.

sonet de , traducere de C.D. Zeletin
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 24 septembrie 2016.
Distribuie

România, casa mea

Cele trei culori sfinte
Reprezintă-al nostru tricolor.
Nu poți descrie-n cuvinte
Când îl vezi, inima-ți tresare ușor.

În vene, de român am sânge
Și România-i casa mea.
Iar sufletul în mine plânge
Când văd ce soartă are ea...

O țară frumoasă, bogată,
Completă, cu munte și mare.
Ani de zile-a fost furată
De cei de la Guvernare.

Românie dragă, te iubesc,
Ești ce-am mai scump pe lume.
Sunt mândru aici trăiesc,
Nu reprezinți un simplu nume!

poezie de (26 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș plânge azi mormântul

plânge azi mormântul și mâine tot l-aș plânge,
Aș răscoli pământul -nec durerea-n sânge,
Aș alunga tăcerea sordidelor morminte
Și aș chema, în veci, pe scumpul meu părinte.

Aș stinge lumânarea la cap ce-ți stă aprinsă,
Aș da deoparte crucea cu numele tău scrisă,
Aș mângâia pământul cu lacrimile-mi triste
Și aș sădi un pom în amintirea-ți tristă.

Aș face o grădină -ți fie loc de tihnă,
Sădit in ea sa fie arbuști de iasomie
Și undeva aproape pun o bancă, tată,
Să-ți fiu tovarăș mut de-acum până la moarte.

Aș face un izvor sa curgă-ncetișor
Și-n ceas de seară, tată, ud florile toate
Să-nviorez obrazul de lacrimi străbătut
Și să sărut mormântul ce mi te-a luat demult.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Tur-retur

Să merg în pace? Da, când voi pleca!
Dar nu e nicio grabă, nu-i așa?
Mai am și răsărituri de văzut,
Și mări, chiar și oceane, de trecut,

Mai am atâția trandafiri de dat
Și-atâtea suflete de alintat,
Mai am și visuri, multe, de-mplinit
Acum și mâine sau... prin infinit.

Cu ce a fost, acum sunt împăcat,
Iar ce va fi... nu știu, căci n-am aflat
Nimic prea sigur. Nici nu mă omor,
Când știu că sufletu'-i nemuritor.

De ce mi-aș face griji, sau geamantan,
Când știu că pe acolo-i tot ce am?
De ceplânge pentru-o viață, doar,
Când alta așteaptă la hotar?

Așa , dragii mei, plec doar puțin
Deși eu aș mai sta, de n-ar fi chin
Nu pentru mine, pentru cei din jur.
Doar toți avem biletul... tur-retur!

poezie de din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

Am să trec prin orașul tău fără să plâng

sau poate că nu
poate că voi plânge
și sufletul se va rupe de mine
ca de o lume veche
sigur așa va face
te va căuta pe străduțele înguste
cu respirația tăiată
va întreba trecătorii
unde locuiește cel mai frumos băiat
din orașul acesta
și toți se vor mira
dar el tot o să te caute
cu buzele arse
o să bată din poartă în poartă
și va plânge
sărutând pietrele
atinse de picioarele tale
negreșit va plânge
de teamă
să nu te găsească
adormit
într-o inimă nouă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Neînțelegere

Te simți ca-n rai când vreo privighetoare
Te-alintă cu cântarea-i minunată;
Dar te-ai gândit biata zburătoare
Își plânge poate... dragostea-i trădată?

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Miriam Nadia Dăbău

Nu plânge, mamă...

Nu plânge, mamă, pentru mine,
Nu plânge, zău nu are rost,
Sunt val ce strigă ziua lumii
Și noaptea uitå de ninsori

Nu plânge, mamă, nu e bine,
O lacrimă de-a ta, e mult
Mai bine lasă-mă pe mine
Să-mi duc necazul început!

Nu plânge, mamă, trece toamna
Și frunzele se pierd pe drum,
Simt rodul dragostei în mine
Ce-ascunde amintiri de mult!

Nu plânge, mamă, n-am så mor,
Când vântul bate dinspre nord
Și sufletul mi-e înghețat
De dorul mare ce îl am!

Nu plânge, mamă, lasă așa...
Sau hai plângem împreună,
Ne ștergem lacrimile-n zori
Și până-n seară se usucă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!