Cer și pământ
Plâng în tine,
plângi în mine,
plâng pistiluri în stamine,
plânge melodia vieții,
de se zguduie pereții,
în aroma dimineții...
Deasă-i ceața,
plânge viața,
pe mosor se strânge ața,
în pelin găsim dulceața,
plânge până și paiața,
lălâia și nătăfleața,
lacrimile-i sapă fața...
Plânge-n taler adevărul,
de ni se zburlește părul,
plin de must, plânge ciubărul,
viața-i stranie de-a pururi,
dorul bântuie-n azururi,
moartea prinde, clar, contururi,
morții nu-i cătăm cusururi...
Zborul zbor ne este frânt,
el nu are crezământ,
trădează sub jurământ,
totu-i Cer și-apoi Pământ!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre plâns
- poezii despre viață
- poezii despre moarte
- poezii despre trădare
- poezii despre păr
- poezii despre promisiuni
- poezii despre muzică
- poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.