Cu cât sunt mai aproape de cel din urmă ceas
Cu cât sunt mai aproape de cel din urmă ceas
Ce numai el scurtează mizeria umană,
Cu-atât văd ce grăbit e al vremii ager pas -
Și să mai sper în vreme e amăgire vană.
Spun gândurilor mele: Curând se va topi
Ca neaua huma aspră a trupului. Nu mult
Răstimp de-ale iubirii de-acum vom mai vorbi,
Căci vine potolirea simțirii în tumult.
Cu trupul deodată, speranța se va duce
- Ea care-atât ne-ndeamnă iluzii să nutrim -
Și lacrima, și râsul, și teama, și mânia.
E limpede cum printre păcatele năuce
Și sterpe, regăsită se nalță omenia.
Și cum ades zădarnic oftăm și suferim!
sonet de Petrarca din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre râs
- poezii despre iubire
- citate de Petrarca despre iubire
- poezii despre gânduri
- citate de Petrarca despre gânduri
- poezii despre frică
- citate de Petrarca despre frică
- poezii despre ceas
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Blestem și binecuvântare
ucenicilor foști și viitori...
Cu cât te-nalți mai mult în zbor,
Cu-atât mai tare o să doară...
Lacrimi se-adună-ncetișor
Și simți cum viața te doboară...
Cu cât privești totul de sus,
Cu-atât riscul de a te frânge...
Crește mai mult înspre apus
Și sufletul tăcut îți plânge...
Cu cât mai mult iubești Lumina,
Cu-atât mai mult capcane vin...
Spre a te încărca cu vina
A șarpelui plin de venin.
Cu cât spre adevăr te zbați,
Cu-atât lupta se întețește...
Iar cei care-i credeai curați
Sufletul vezi cum le pălește.
Cu cât iubești fără motive,
Cu-atât mai mult vei fi rănit...
Cum rațiuni, inimi în stive
Au aderat spre nesimțit.
Cu cât oferi și dăruiești,
Cu-atât mai mult puțini te-admiră...
Căci nu te văd de fapt ce ești
Nu te-nțeleg și se tot miră...
Blestem și binecuvântare...
S-au pus în mine amândouă!
Sunt sabia care nu moare,
Și ce-ați ales... rămâne vouă!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre lumină
- poezii despre șerpi
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre moarte
Cum trece iute toate
Cum trece iute toate ce-n lume-acum le vezi
Mai slabe sunt ca umbra, oricât de tari le crezi
Mai mici sunt ca nimica, chiar cei ce par mai tari
Și tu treci ca o umbră, oricât de veșnic pari.
Ca visul scurs sfârșește și viața ta de-acum
Un an dintr-o viață e cât un pas pe-un drum
Știi pașii tăi din urmă, dar nu știi câți mai sunt
Și vine unul care sfârșește-ntr-un mormânt.
O, nu-i urî pe-aceia ce-ți prea tot spun mereu
Că vine grabnic moartea, să vi la Dumnezeu
Ci-mpacă-te cu Domnul acum cât mai trăiești
Căci mâine nu-i nici urmă din tot ce pari că ești.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate de Traian Dorz despre viață, poezii despre visare, poezii despre viitor, citate de Traian Dorz despre viitor, poezii despre religie, citate de Traian Dorz despre religie, citate de Traian Dorz despre moarte, poezii despre Dumnezeu sau citate de Traian Dorz despre Dumnezeu
Dragoste, ură, iubire
No, păi, fratele meu, vom vorbi azi de toate,
Dragostea este ceva trecătoriu, ura este și nu este,
Numai iubirea e veșnică, ea de la Dumniezeu vine,
De iubire să vorbim mai puțin, ea din laptele mamei
Se varsă în trupul copilului, cine nu îl cunoaște,
Mare pedeapsă este, vezi pe Maldoror cum se zbate
și plânje, altfel e Don Quijote cel iubitoriu,
lăsați retoricii să-și roadă șoricii, aristotelicii
să-și spele creierii în logică, epicurienii
cu Sapho cea desfrânată, sofiștii, labdacizii, atrizii,
mult sânge curse din lipsa iubirii,
cum știm noi preface soarta în nefericire,
cu mult venin ne-am încărcat de milenii,
am inventat și mânia divină, ea nu există,
există numai venin, depresii de suflet,
ajută-mi sfinte Longuinho, vom coborî în Infern,
dejaba fluieri apoi după vânt, el s-a dus,
la fel ca mândrele ziduri antice, fântâni îngropate-n nisip
și în piatră.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre trup și suflet, poezii despre sânge, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Cel din urmă vis
O visul meu cel mai slăvit,
Frumos și cel din urmă,
Așa cum dulce te-ai ivit
Te stinge și te curmă.
Căci e demult de când am pus
Inimii mele pază,
Și-i mult mai mult de când i-am spus
Iubirii să nu crează.
Și prea târziu să mai aprind
Azi dragostei făclie,
Și-n mintea mea să mai cuprind
O dulce nebunie.
Destul c-o clipă l-am iubit,
Și-o clipă i-am dus dorul,
Te stinge vis cum te-ai ivit
Stingându-mi și amorul.
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate de Veronica Micle despre iubire, poezii despre prezent, citate de Veronica Micle despre prezent, poezii despre nebunie, poezii despre inimă, citate de Veronica Micle despre inimă, poezii despre frumusețe, citate de Veronica Micle despre frumusețe, poezii despre dor sau citate de Veronica Micle despre dor
Voi ce-ascultați în aste răzlețe rime cum...
Voi ce-ascultați în aste răzlețe rime cum
Cad rând pe rând suspine ce-n anii tinereții,
La ceasul slăbiciunii, au fost un sprijin vieții,
Pe când eram în parte alt om decât acum;
Voi toți, dacă iubirea v-a scos din piept suspine -
Că-n fel și chip aicea mă zbat și plâng avan
Între speranța vană și între chinul van -
Mă veți ierta, și mai mult: veți suferi cu mine!
O, astăzi știu c-adesea întreaga lume rea
A povestit atâta pe socoteala mea,
Că singur eu de mine mă rușinai amarnic.
Astfel, rușinea-i rodul greșelii de-altădată,
Rușinea, pocăința, cunoașterea curată
Că tot ce place lumii e numai vis zădarnic!
sonet de Petrarca din Sonete, Prolog (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre timp, poezii despre rușine, poezii despre poezie sau poezii despre pocăință
Aleanuri
Iubita mea, cu trupul de vioară,
Tu, care doar în mintea mea exiști,
Eu tot visez și-n zi și-n neagră seară,
Cum îmi săruți ochii bolnavi și triști.
De te-ai născut, și undeva, prin lume
Tu mă visezi, fără să știi că-s viu,
Că sunt palpabil și chiar port un nume
Te rog ca să mă crezi, asta nu știu.
Ce slobode sunt zările și albastre,
Ce pline sunt de dor neîmpărtășit!
Dar noi, nu ne vom întâlni sub astre,
Și nu vom ști că, tainic, ne-am iubit.
Speranțe seci domnesc în lumea largă,
Căci împlinirile sunt doar povești...
Cum aș putea să-ți spun că îmi ești dragă
Când nu știu cum arăți, nici unde ești?!
Vezi, tu, iubita mea necunoscută,
Ne naștem mari iubiri ca să râvnim...
Dar viața ni se trece grea și slută
Cel mai ades, din amintiri trăim.
Căci mărăcini rodesc pe a-vieții câmpuri,
Cu vise și iluzii ne hrănim...
Se trec în goană sterpe anotimpuri
În care că suntem iubiți mințim.
Dar, în definitiv, prețul nu-i mare
Ca să visăm, cu ochii deschiși larg...
În lumea rece și plictisitoare,
Visez cum că-mi ești dragă și ți-s drag.
... Iubita mea, cu trupul de vioară,
Eu nici nu știu, măcar, de te-ai născut...
Dar nu îmi las speranțele să moară
Visând la tine, mă simt renăscut.
poezie de Boris Ioachim (20 mai 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre vioară, poezii despre tristețe, poezii despre sărut, poezii despre superlative sau poezii despre seară
Cum zboară viața-n asfințit
Cum zboară viața-n asfințit
Așa încet pe-un ton șoptit
Precum se stinge-n van o floare
Și-apoi de frig, uscată, moare.
Aud din depărtări cum cântă
Al vieții imn cu taina-i sfântă
Și cum răzbate peste vreme
Cu bucurie să ne cheme.
Cum anii-n urmă ni se lasă
Printre amurguri de mătasă
Și viața asta ne tot poartă
Printre furtuni, bătuți de soartă.
Cât vezi cu ochii numai cer
Și vraja marelui mister
Cum prinde viață o ființă
În uimitoarea biruință...
Din truda vremii seculară
Semințele ce germinară
Dădură roade pe câmpii
Și ne-au născut pe noi, copii.
Cu trupul toți dintro tulpină
Ne scoase Domnul la lumină
Prin timp cu aripi obosite
Cernuți prin plasa unei site.
Nu vom învinge veșnicia
Căci ne-a fost dat vremelnicia
Și ce se naște tot dispare,
Așa e viața, trecătoare...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (29 martie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre ochi sau poezii despre muzică
Mai e o zi
Mai e o zi și n-ai să mai vii
Mai e un ceas și am să te las
Să pleci, cu visul meu
Ieri îmi spuneai cât de mult mă iubești
Mâine știu că iar ai să greșești
De-acum îți spun să pleci
Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi și tu
Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși
Mii de cuvinte de dor am șoptit
Nici nu mai știu de ce te-am iubit
Când nu mai e nimic
Totu-i departe s-a dus ca un fum
Nu vreau decât să fiu singură acum
S-o iau de la început
Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi și tu
Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși
Poți să-mi spui orice acum
Doar că nu te cred
Mă simt bine și aș vrea
Altceva
Numai...
Altceva...
Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi
Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, poezii despre început, poezii despre trecut, poezii despre fum sau poezii despre cuvinte
Iluzii
De ce exista iluzii
Si de ce sunt oameni care cu iluzii se intretin?
De ce unii nu vor sa inteleaga
Ca viata construita pe iluzii e doar un chin
De ce mi-e frica ca e posibil sa ma aflu
Printre acei ce cu iluzii se hranesc
De ce sunt unele momente
Ce nu mai reusesc sa le depasesc?
Oare de ce mi-e greu sa-ti spun cat te... iubesc..
*
Am incercat de multe ori s-alung ce simt..
Insa iluziile imi reapar
Imi este frica... nu vreau sa mint
M-am saturat de gustul cel amar...
Oare de ce exista iluzii?
Si de ce sunt oameni care cu iluzii se hranesc..
De mai vad o singura iluzie
Voi simti ca innebunesc...
*
Iluzia... creeaza dependenta
Iluzia.. e doar un chin de care nu mai scapi
E ca si cum ai fi intr-o cutie
In care.. oricât ai vrea... nu mai incapi
De ce mi-e frica oare de iluzii?
De ce mi-e teama sa-ti vorbesc?
Iluzia... egal cu suferinta si durerea
Ceva ce nu mai pot sa stapânesc...
Asa ca... alearga tu, iubire!
Si fugi, si de iluzii sper sa scapi!
Alearga, fugi si te salveaza..
Gaseste un suflet in care sa incapi
Unde sa primesti iubire si nu iluzii amenintate
Gaseste un suflet fara sentimente furate..........
poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre posibilitate, poezii despre minciună, poezii despre existență sau poezii despre durere
Sunt un bulgăr de nimic
Sunt un bulgăr de nimic,
sunt un strop de rouă-n soare;
dar cu cât mă foc mai mic,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai mare.
Dacă-n lume m-ai făcut
o fereastră către Tine,
cu cât sunt mai nevăzut,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai bine.
Doamne, când suntem noi doi,
n-are cel viclean ce-mi face.
Și cu cât îi duc război,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mă-mbraci cu pace.
Vin din cer mi-ai dat să sorb
și pe ochi m-ai uns cu tină.
Dar cu cât eram mai orb,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mi-ai dat lumină.
Iar de toate câte-n Rai
le păstrezi Tu pentru mine,
nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
cât mi-e dor,
Doamne, cât mi-e dor de Tine.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre rai, poezii despre pace, poezii despre foc sau poezii despre Soare
Tu, Iisuse, ești speranța mea
Lacrima din ochii tăi, Iisuse,
În palma mea a căzut.
Sângele tău sfânt
În apă limpede s-a prefăcut.
Rănile tale și pe mine m-au durut.
Știu că-ai fost vândut cu un sărut
De un ucenic pe care l-ai iubit mult,
Căci așa a fost scris de la început.
Iisuse, într-o zi din nou ai să vii,
Căci tu ești cel de pe urmă și cel din întâi.
Eu la tine mereu mă voi ruga
Tu, Iisuse, ești speranța mea.
poezie de Vladimir Potlog (6 noiembrie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă
din ce în ce mai limpede
toate
câte mi se întâmplă
nu sunt incidențe, au trecut
mii de fulgere prin secunda mea
nu m-am ars
au trecut mii de vehicule la un pas
nu m-au strivit
răstălmăcind cauze, efecte, receptori
căutând sensibilitățile mele cele mai profunde
în afară de un strop
de iubire
n-am găsit decât frici
multiplicându-se continuu,
sunt incubatorul lor preferat
altfel, îmi pare din ce în ce mai limpede
că este cineva
aproape nevăzut care
mă duce de mână, mă trece strada
ca pe un copil
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre transporturi, poezii despre secunde sau poezii despre copilărie
Pierdere de dragoste
Depărtări... Promisiune fastuoasă și banală.
În speranța de renume te-au gonit în altă țară.
Cețuri stranii - vrăji și vise ți-au înlănțuit privirea...
Nu ai mai crezut în mine! Ți-ai pierdut de-acum iubirea.
Altor umbre dedicată, pleaoapa-nchisă ai lăsat
Și iubirii noastre pure numai eu m-am dedicat.
Te întreb de știi cum doare toată viața asta care
Ai pierdut-o fiind orbită de o mână de parale.
Eu eram supus tăcerii și te așteptam acasă.
Credeam încă în iubire... Mai credeam în viața noastră.
Mi-ai lăsat în piept o rană, tu, o inimă de stâncă...
Știi cât lacrima mă doare?! Cât mi-i rana de adâncă?!
Oh, rămâi! Rămâi cu bine! Cum să te mai pot iubi
Când în așternuturi fine altui trup vei oferi
Dragostea firesc de simplă și neînțeles de pură...
Cum să-ți dau sărut de roză, cum, iubita mea nebună?!
Cum să-ți spun:"rămâi cu mine!"? Cum, când tu te-ai dus departe?!
Căci poteca de iubire, adâncită e în noapte...
Pleoapa-nchisă ai lăsat-o, te-a orbit dorința care
Ca o inimă de gheață te-a sorbit în depărtare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre stânci, poezii despre roz sau poezii despre promisiuni
Învechirea vinului
De vinul nobil, vinul bun,
Un lucru eu aș vrea să spun:
Cu cât mai mult se învechește,
Cu-atât mai bun se dovedește.
Acuma despre vinul prost,
Să nu-ntind vorba fără rost:
Cu cât mai mult se învechește,
Cu-atât mai mult el se acrește.
poezie de George Budoi din Elogii vinului și viei (12 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin sau poezii despre prostie
Atlas
Aud pârâind și mi-e teamă că se rupe
pânza putredă și albastră de deasupra noastră
Și stelele-au să cadă
Și-o să se vadă
tencuiala coșcovită, mucedă,
din spatele ecranului.
Simt greul, tot mai greul.
Am un fel de cancer,
Ceva crește în fundul ochilor mei.
E greutatea, numai greutatea de negură și zgură
sedimentată în ouăle sterpe din capul meu.
Ochi fără mâini.
Port în spinare mizeria asta
tot mai plină de păduchi tot mai plini
de Duhul Sânt și de zmerenie.
Ăștia îl au pe Dumnezeu.
Îl au cum ai o curvă, în treacăt și grăbit,
la ceas nepotrivit.
Îi țin în spate, îi port în ochii mei nerodnici,
în care-ncape totul,
Slugă deșălată
la ăștia plini de bună cuviință.
poezie de Dan Predescu din Placenta de gheață - poeme elementare (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre hărți, poezii despre greutate, poezii despre creștere, poezii despre bunele maniere sau poezii despre albastru
Rondelul spoveditului
M-am spovedit, sunt mai curat ca neaua -
Aveam păcate multe, vechi și grele:
Am fost corupt, furând de toate cele
Și nu cu țârâita, cu ocaua.
Am fost un depravat de șapte stele,
Dar azi am dat pe tot cu bidineaua:
M-am spovedit, sunt mai curat ca neaua -
Aveam păcate multe, vechi și grele.
Să nu aud că vine DNA-ua
Și umblă pe la conturile mele!
Să nu mai vină fetele rebele,
Că nu mai pun de-acum pe ele șaua.
M-am spovedit, sunt mai curat ca neaua!
rondel de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre spovedanie, poezii despre fete, poezii despre curățenie sau poezii despre corupție
Limpede
Să spun că pomul e albastru,
să spun că-i roșu și nebun,
să spun că tot ce e sub astru
este de-un altfel și oricum!
Să spun că nu mi-e rădăcina
înfiptă în acest pământ,
să spun că mamă îmi e luna...
să mă iertați, nu pot să spun!
Eu încă văd cu claritate,
eu încă văd așa cum sunt,
văd pomul pom și le văd toate
așa cum sunt și cum rămân!
Se pare că acum la modă
esența e în a truca,
se pare că acum e totul
transfigurat în altceva!
Mă chinuie acest dezastru
de-a spune totul cum nu e,
eu încă văd marea albastră
și fluturele, fluture
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi, poezii despre copaci, poezii despre roșu, poezii despre modă, poezii despre mamă sau poezii despre iertare
Balada trecerii prin spini
Nu am ce să-ți mai cer,
După cât te-ai schimbat
Sub alt colț de cer
Alte clopote bat...
Suntem doar doi străini
Care nu-și mai vorbesc
Printre atâția spini
Cum să-ți spun "te iubesc"?
Cum să-ți spun "te iubesc"?
Ție ți-a trecut iubirea,
Mie mi-a trecut uimirea,
Ție ți-a rămas lumina,
Mie lacrima și vina...
Nu am ce să mai fac,
Prea departe te-ai dus...
Și îmi vine să tac
După ce ai apus...
Suntem doar doi străini
Care nu-și mai vorbesc
Printre atâția spini
Cum să-ți spun "te iubesc"?
Cum să-ți spun "te iubesc"?
poezie clasică de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de George Țărnea despre lumină, citate de George Țărnea despre iubire, citate de George Țărnea despre vinovăție sau poezii despre schimbare
O capcană a iubirii
O capcană a iubirii, un joc al destinului,
M-a pus într-un labirint fără ieșire...
Aș vrea să recuperez dorința sufletului,
Să mai pot crede și eu în fericire.
Au rămas cuvintele iubirii ce-mi jurai,
A rămas neîmplinirea unui vis, al nost,
O amintire-n care sper tu să mă ai,
Căci eu nu mai sunt cine odat'-am fost.
Un joc al destinului, o capcană a iubirii
Din calea mea a smuls tot ce iubeam,
A lăsat un gol, în cap șterse memorii,
Azi nu te mai văd cum odat' te vedeam.
poezie de Răzvan Isac (19 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre fericire, poezii despre dorințe sau poezii despre amintiri
Rânduri pentru un necredincios
Hai, vino!...
Vino mai curând, să vezi
Minunea-n care numai tu nu crezi,
Să vezi cum cerul vesel se coboară
Și muntele-ncruntat cum se ridică,
Să prindă cea din urmă zi de vară
Cu cel din urmă zbor de rândunică...
Hai, vino!...
Vino mai curând, s-asculți
Nemulțumirea celor mici și mulți,
Că vara n-a ținut decât trei luni,
Și-n viața unui an trei luni nu sunt
Decât exact trei străchini de pământ
Cu hrană pentru nouă guri de căpcăuni!...
Hai, vino!...
Vino mai curând, să-nveți
Secretul măscăricilor-poeți...
Să-nveți să mori când nu știi să trăiești
Și să trăiești abia după ce mori,
Iar după moartea ta să te-ntregești
Cu restul celorlalți nemuritori!...
Hai, vino!...
Vino mai curând, să simți
Cum sună-o ploaie din monezi cu zimți
În punga goală-a unui biet ateu...
Și, travestit în cel ce-ai vrut să fii,
Să-l poți cinsti, cu-o halbă, pe bunul Dumnezeu!...
Hai, vino!...
Vino mai curând...
Nu vii?...
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața românească, XXIV, nr. 9-12 (septembrie 1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete, poezii despre rândunele, poezii despre ploaie sau poezii despre nemulțumire