Cine nu lucrează când e cald, rabdă de foame când e ger.

proverbe americane
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine lucrează, are, cine şede, rabdă.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine ţine pâinea în sânul altuia, de multe ori rabdă de foame.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine are răbdare, rabdă. Cine n-are, rabdă şi mai mult.

aforism de Cornel Stelian Popa (1 februarie 2016)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prier...

Este-o lună de mister,
Are sare şi piper,
Când e cald, când puţin ger,
Şi deschide înspre cer
Mugurii, un colier
De culoare şi de fler...
Dar să fiu mai şugubăţ,
Pentru cine vrea, vă-nvăţ,
Luna asta cu răsfăţ
Se mai cheama Traistă-n Băţ...

poezie de Vasile Zamolxeanu (4 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica de a nu muri de foame îi blochează pe cei mai mulţi oameni să trăiască vieţile pe care şi le doresc. Când ai cunoscut ultima dată un om care a murit de foame? Dar când a fost ultimă oară când ai văzut un om apatic, plictisit, stresat, depresiv ce are o viaţă rutinieră ce îi ucide sufletul? Nu de foame să ne temem, ci de moartea curajului nostru de a îndrăzni să ne depăşim condiţia.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să constaţi că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în ştiinţe sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă, nevasta rabdă, copiii rabdă... vede tot şi totul pute.

citat celebru din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De iarnă

Oare ştie Parlamentul
Că atunci când este ger
Din tot apartamentul
Cel mai cald e-n frigider?

epigramă de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine e obişnuit cu pâinea de la tine, i se face foame numai când te vede.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din când în când, rabdă proştii; s-ar putea să afli ceva important, însă niciodată nu intra în conflict cu ei.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negură

Cine mai citeşte versuri
scrise-n stilul cel mai vechi,
cine-şi trece prin el gânduri
ca cerceii prin urechi?

Cine-şi oboseşte ochii
peste file alegând,
când pe raft sunt multe rochii
în culori şi toate-n rând?

Cine îşi mai pierde timpul
să citească cărţile,
când prea scurt e anotimpul
prefaţând poveştile?

E o foame de lectură
adormită pe pământ,
cine o trezete, Doamne,
să citescă doar un rând?

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine stabileşte şi cine măsoară hotarele vârstei şi ale vârstelor? Cine poate decide când începe, când poate să înceapă şi când se încheie marea iubire? Şi când avem, şi când nu avem dreptul la ea?

Dinu Săraru în Dragostea şi revoluţia (1981)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea ca omul

Se ducea şi toca lemne desculţă
Şi nu era gaz deloc
Şi ea povestea că fătase o oaie doi
Miei. Când au fost războaie,
Era şi ger mare,
Şi în 1913 şi-n 1917 atât era zăpada de mare!
Şi-o geruia.

"Că şi timpul e cum îşi face omul veacul,
Dacă sunt
Paşnici, e cald, frumos, dacă se-ncaieră între ei,
Se pun nişte potoape
Şi iarna nu mai ieşi din nămeţi.
Eu când văd că e ger rău,
Ma gândesc unde s-o fi mai spart
Vreo bubă şi mă-nchin
Să nu ajungă şi răul ăla la noi,
Repede, repede cum vine necazul".

poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de seară

Vine o vreme
Când vom plăti
Pentru fiecare iluzie,
Când eu şi cu tine vom fi izgoniţi
Ca nişte fiinţe pe care nu mai vrei să la ştii
Prin deşertul încins
Al nimicului.
Vom fi legaţi la ochi -
Şi ne vom căuta unii pe alţii
Şi ne vom sili să spunem
Că ne vedem
Alergând cu picioarele goale
În palate de marmoră -
Nu se ştie
Cine pe cine mănâncă de foame
Si sătulul se preface
Că doarme.

poezie clasică de Eugenia Miulescu din Cântec înainte de cină (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai iubirea rabdă, rabdă şi nu tace.

Eli Gîlcescu
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre frunză

Oare frunza se gândeşte
când e mică şi când creşte,
ce rol are ea de-i verde
şi de unde se hrăneşte?

Oare stând prinsă de-o creangă
câte-o dată se întreabă,
dacă timpul ce-l petrece
e doar cald şi când e rece?

Oare frunza are simţuri
şi se sperie de vânturi,
ştie frunza când e noapte
şi de ce plouă în rate?

Ştie frunza sau nu ştie
când e vremea ei târzie,
când e toamnă, oare ştie
şi bătrână şi pustie?

Ştie frunza când e ruptă
şi când moare ca o frunză,
când căzută ruginită
e călcată şi e frântă?

Sau când doare poate ştie
sau când vântul o adie,
sau când este ruginie,
ştie frunza... cine ştie?

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna din sufletul meu

E iarnă,
în sufletul meu este ger.
Ca într-o lume cu altfel de reguli,
mă încălzesc şi pier
asemeni fulgului de zăpadă.

Prea târziu să mai schimb ceva,
e iarnă şi atât.
E iarnă, dragostea mea,
şi afară e iarnă,
e prea mult pentru mine
şi tu te-ai cuibărit
în ultimul loc cald,
m-ai alungat din ultimul loc cald.
Când vei pleca,
se va răci şi acela.

poezie de Julieta Daiana Bock
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poveste mult prea tristă

E iarnă.
De sus,
continuă să cearnă.
În miez de noapte,
când n-auzi şoapte,
vezi rătăcind pe stradă,
înotând prin zăpadă,
prin vânt şi prin ger,
un om stingher.
Oare ce-l mână de-acasă
pe aşa vreme geroasă?
Foamea.
Lihnit de foame,
cu disperare,
prin tomberoane
caută mâncare.
Nimic nu găseşte.
Şade ce şade,
iar scotoceşte.
Obosit, se opreşte.
Lângă tomberoane
omul adoarme.
Nu-i mai e foame.
Până-n dimineaţă,
bocnă îngheaţă.
Prefăcut în stană,
printre stricăciuni,
el devine hrană
la sălbăticiuni.

poezie de Dumitru Delcă (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cât de departe e
ce mi-ai promis?

mi-e foame, mamă!

tu cântă, sapă
te uită-n jur de-a lungul şi de-a latul
să vezi câţi sunt ca noi şi rabdă

mi-e sete, mamă!
am obosit de foamea ce mă roade
adânc, adânc

e o fântână mai încolo
de-al nouălea rând

să ai răbdare, sapă
sapă până când
pământul tot o să îl simţi în gură
şi nu uita să cânţi

Copile!

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o agapă, scriitorul Petre Locusteanu - căsătorit cu o talentată cântăreaţă - a ţinut un discurs interminabil

Dumnezeu este feroce
Când vrea să ne pedepsească:
De ce-l rabdă să vorbească,
Când doar dânsa are voce?

epigramă de George Ranetti din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrează ca şi când ai avea să trăieşti în veci, roagă-te ca şi când ar fi să mori mâine!

proverbe toscane
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!