Vremea ca omul
Se ducea și toca lemne desculță
Și nu era gaz deloc
Și ea povestea că fătase o oaie doi
Miei. Când au fost războaie,
Era și ger mare,
Și în 1913 și-n 1917 atât era zăpada de mare!
Și-o geruia.
"Că și timpul e cum își face omul veacul,
Dacă sunt
Pașnici, e cald, frumos, dacă se-ncaieră între ei,
Se pun niște potoape
Și iarna nu mai ieși din nămeți.
Eu când văd că e ger rău,
Ma gândesc unde s-o fi mai spart
Vreo bubă și mă-nchin
Să nu ajungă și răul ăla la noi,
Repede, repede cum vine necazul".
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre timp
- poezii despre oi
- poezii despre război
- poezii despre lemn
- poezii despre iarnă
- poezii despre ger
- poezii despre frumusețe
Citate similare
Gretchen și-a pus poalele în brâu, ca să poată să meargă mai repede, și a luat-o la fugă până în fundul grădinii. Portița era închisă, dar ea a apăsat pe clanța ruginită și clanța s-a ridicat, portița s-a deschis și Gretchen a pornit în lumea largă, desculță cum era. S-a uitat de câteva ori înapoi, dar n-o urmărea nimeni. De la o vreme n-a mai putut merge și s-a așezat pe un bolovan și când s-a uitat împrejur a văzut că nu mai era vară, era toamnă târziu; în grădina babei, în care era mereu cald și erau flori din toate anotimpurile, nu puteai să-ți dai seama cum trece vremea.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre toamnă, citate despre flori, citate de Hans Christian Andersen despre flori sau citate despre anotimpuri
Se întreba dacă acum, mare cum era, ar fi fost în stare să simtă în suflet bucuriile și supărările simple, amintindu-și de timpurile când era copil, și de zilele fericite din verile acelea. Și era sigură că Alice ar fi fost în stare...
citat din Lewis Carroll
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre zile
- citate despre vară
- citate despre timp
- citate despre supărare
- citate despre suflet
- citate despre fericire
- citate despre copilărie
- citate despre bucurie
În piață, băieții își prindeau uneori săniuța de câte o căruță și se duceau așa o bucată de drum. Era minunat. De data asta a trecut pe acolo și o sanie mare, vopsită cu alb, și în sanie ședea cineva înfășurat într-o blană albă și cu o căciuliță albă pe cap. Sania a făcut de două ori înconjurul pieței și Karl, când a văzut că vine iar, și-a prins repede săniuța de ea și a pornit în urma ei. Sania cea mare aluneca tot mai repede și mai repede și a cotit într-o uliță alăturată. Vizitiul întorcea din când în când capul și-i făcea semn prietenește lui Karl, parcă l-ar fi cunoscut, și ori de câte ori băiatul voia să-și desprindă săniuța, cel care stătea în sanie făcea din cap și Karl rămânea așa cum era. Au ajuns la barieră și au ieșit din oraș.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre săniuș, citate de Hans Christian Andersen despre săniuș, citate despre alb, citate de Hans Christian Andersen despre alb, citate despre trecut, citate de Hans Christian Andersen despre trecut, citate despre oraș sau citate de Hans Christian Andersen despre oraș
Râde iarna
ger la munte, ger la mare
și cu el albă ninsoare
și pe stradă si pe casă
iarna asta nu ne lasă
a glumit destul cu noi
în papuci cu umeri goi
și acum s-a repezit
cu vânt aprig și-a-nflorit
flori de gheață în fereastră
țurțuri albi în colț de casă
cer cu nori albastru-gri
iarna mea de unde vii?
mi-era bine fără tine
acum pun cojoc pe mine
arde focul într-o sobă
maronie teracotă
stă zăpada în pervaz
iarna-mi face în necaz
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre alb, poezii despre țurțuri, poezii despre vânt, poezii despre umor, poezii despre nori, poezii despre ninsoare sau poezii despre munți
Grup
Trăiau de foarte mult timp împreună
Și cam începuseră să se repete.
El era ea,
Și ea era el.
Ea era ea,
Și el era tot ea.
Ea era, nu era,
Și el era ele,
Sau cam așa ceva.
Dimineața mai ales,
Până se alegeau bine,
Care cine mai este,
De unde și până unde,
De ce așa și nu altminterea,
Trecea o groază de timp.
Trecea timpul ca pe apă.
Voiau uneori chiar să se sărute
Dar își dădeau seama la un moment dat
Că amândoi sunt ea.
Mai ușor de repetat.
Atunci începeau de spaimă să caște.
Un căscat așa de lână moale,
Care se putea și croșeta
În felul următor:
Una căsca foarte atent,
Și cealaltă ținea ghemul.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Marin Sorescu despre timp, poezii despre sărut, citate de Marin Sorescu despre sărut, poezii despre spaimă, citate de Marin Sorescu despre spaimă, poezii despre lână, poezii despre groază, citate de Marin Sorescu despre groază, poezii despre dimineață, citate de Marin Sorescu despre dimineață, poezii despre apă sau citate de Marin Sorescu despre apă
Mătușa Julia
Mătușa Julia vorbea celta
foarte repede și foarte tare.
Nu îi puteam răspunde
Nu o puteam înțelege.
Când nu era desculță,
purta bocanci bărbătești.
Pot să-i văd piciorul puternic
pătat cu noroi de turbă
pedalând pe tălpigii mașinii de tors,
în vreme ce mâna ei dreaptă
trage firul parcă de nicăieri.
A ei era singura casă
unde mă întindeam noaptea
în întunericul absolut
al unui pat-cutie, ascultând
greierii cântând prietenos.
Ea era gălețile
cu apa vălurind în ele.
Era vânturile strecurându-se umede
în jurul streșinilor.
Era ouăle maronii, fustele negre
și păstrarea monezilor de trei penny
într-un ceainic.
Mătușa Julia vorbea celta
foarte repede și foarte tare.
Atunci când am învățat
s-o înteleg puțin, ea zăcea
amuțită în întunericul absolut
al unei gropi nisipoase
la Luskentyre. Incă mai aud
vocea ei de pescaruș
urându-mi bun venit
de la peste o sută de metri
de teren domol cu turbă zdrențuită
și devenind tot mai furioasă, tot mai furioasă
de la atât de multe întrebări
la care n-a primit răspuns.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre întuneric, poezii despre încălțăminte, poezii despre voce, poezii despre picioare, poezii despre noapte, poezii despre nisip sau poezii despre negru
Acea zi de sâmbătă a lunii februarie s-a dovedit a fi cea mai friguroasă din an. Iarna se întorsese peste noapte, viscolea și era un ger de nu-ți venea să ieși din casă pentru nimic în lume. Îmi stabilisem o întâlnire pe care aș fi putut s-o anulez oricând și de care, de fapt, nu era neapărată nevoie. S-ar fi rezolvat totul electronic, doar că bărbatul cu pricina mi-a propus niște spaghetti quattro formaggi, cu un zâmbet care m-a făcut să accept instinctiv, fără obișnuitele secunde de ezitare... M-a condus acasă, taman în cealaltă parte a orașului. Pe drum, m-am bucurat de toate stopurile semafoarelor. Am vorbit în continuare despre noi și am râs ca și când ne știam și slăbiciunile, și visele. Și așa ar fi fost dintotdeauna.
Anda Docea în Camere de hotel (aprilie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zâmbet, citate despre vorbire, citate despre visare, citate despre superlative, citate despre semafor, citate despre secunde sau citate despre râs
Nu era arzând, vecina
Moșule, te-am ascultat,
Aseară am fost în sat,
Nu departe, peste gard,
Să ard la vecină-n pat.
M-am simțit Fătul Frumos,
Tânăr și năbădăios,
La-ntuneric, pe tăcute,
Am făcut reprize multe.
Dar când a fost ca să plec,
Am văzut că-s mare bleg,
Nu era arzând, vecina,
Era Ea, s-o bată vina!
Era zău, soția mea,
Vruta-am să nu fiu cu ea
Și de bunul Dragobete.
Mi-a spus: mă trișezi, băiete!
Am prins-o frumos de mâna,
Acasă-am mers împreună,
Ea, spumegând ca un cal,
Eu, nervos, luat de val!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre vecini, poezii despre tăcere, poezii despre tinerețe, poezii despre soție, poezii despre sat, poezii despre mâini, poezii despre căsătorie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Era cea mai bună dintre vremuri, era cea mai rea dintre vremuri, era timpul rațiunii, era timpul prostiei, era epoca credinței, era epoca incredulității, era anotimpul Luminii, era anotimpul Întunericului, era primăvara speranței, era iarna disperării, aveam totul înainte, nu aveam nimic înainte, mergeam cu toții în rai, ne comportam exact invers - pe scurt, perioada semăna atât de mult cu prezentul, încât unele dintre cele mai gălăgioase personalități insistau că trebuia să fie receptată, bine sau rău, numai la gradul de comparație superlativ.
Charles Dickens în Poveste despre două orașe
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre întuneric, citate despre religie, citate despre rai, citate despre prostie, citate despre primăvară, citate despre prezent sau citate despre lumină
Fetița se ducea în fiecare zi la cimitir și plângea amar la mormântul maică-sii. Când veni iarna, zăpada se așternu ca o maramă albă peste mormânt, iar în primăvară, când razele soarelui o topiră, omul își luă altă nevastă. Femeia asta de-a doua își aduse în casă cele două fete pe care le avea. Fetele, nu-i vorbă, erau frumoase, dar pe cât de luminos le era chipul, pe atât de întunecat și plin de răutate le era sufletul. Pentru fata cea vitregă începură a curge, de-aci înainte, zile pline de amărăciune.
Frații Grimm în Cenușăreasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre fete, citate despre zăpadă, citate despre soție sau citate despre răutate
Gustul casei
Mânca, mă, că lumea mânca pământ mai demult,
Era Stăncioaia, jupuise toată casa,
Că era bună huma aia, mirosea bine. Și mânca.
După ce mânca legume,
Mânca și câte un glod de pământ.
Așa avea ea poftă.
Mergea cu vacile și cu pământul în sân,
Bulgări, bulgări.
O întrebam noi: Ce faci, gagă Ioană, cu pământul,
E bun?
- E bun, uite îmi vine mie așa un gust bun.
Mai mânca și alta, Aneta, toată ziua dezlipea cu
Custura de pe casă,
Că ăla era bun, mirosea frumos.
Casele nu erau văruite,
Pământul era printre nuiele.
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vaci, poezii despre poftă, poezii despre mâncare, citate de Marin Sorescu despre mâncare, poezii despre legume sau citate de Marin Sorescu despre frumusețe
Florin Piersic era încă din tinerețe, de pe când era student, un mare povestitor. Făcea valuri plăcute în jurul lui, datorită felului său de a fi. Era un vorbitor neprețuit și de cursă lungă, povestind de una, de alta, fără să îți dai seama cum trece timpul. Și nu numai că nu obosea niciodată, ci din contră, acest lucru îi conferea forță să continue.
citat din Marin Moraru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tinerețe, citate despre studenție, citate despre forță sau citate despre Florin Piersic
Directorul își ridică privirea, deși parcă știa dinainte că era Diana Enka. Cum să procedeze?! Îi era milă de ea. Ar fi vrut să rezolve cumva problema asta. Nu putea fi dur, n-o putea da afară, cum procedase în urmă cu o săptămână, deși ea nu era deloc amabilă, binevoitoare. Însă în ochii ei se putea citi cu ușurință multă tristețe. Nu mai era atât de aprigă, de înverșunată, implora din priviri. Însă Traian Simionescu era foarte ocupat, nu-și mai putea permite o nouă confruntare cu ea. Ușa se închise în urma tinerei doamne. Directorul își ridică privirea spre ea, deși ar fi dorit să evite s-o întâlnească.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre șefi, citate despre tristețe, citate despre săptămâni, citate despre ochi, citate despre lectură sau citate despre dorințe
O, tempora...
Câtă valoare am cunoscut
Câtă cinste, cultură
Și cât de patriot și eu am fost,
Mai sunt...
Pe timpul când n-a fost numai avut,
Nu se vorbea-n doi bobi pe arătură,
Biserica nu era doar zi de post
Și era vorba... un cuvânt!
Ah, ce rușine aveam,
Roșeam adese
La văz de-o fată ca o floare,
Tot timidă, fină,
Sau pentr-o notă proastă, dacă luam...
Când mama, pentru soră, pregătise zestre
Și vizita la rude era sărbătoare...
Și nici mașina nu era... străină!
Toceam s-ajung mai sus,
C-așa doreau și-ai mei,
Să se mândrească ei și-o-ntreagă țară
C-am ajuns cineva...
Iar titlul, de licență, nu era simplu presupus,
Profesori erau castă, nu niște farisei...
Iar hoți, doar prezumați, nu mai stăteau... pe-afară!
A fost timpul mai sfânt,
Încă demult
Parcă și lumea era mai curată,
Mai cu stil...
Pe timpul când un rege ne iubea pe noi, pământ,
Sau mai-nainte mult,
C-o țară răsculată
De adevărat... nu doar un șpil!
Nu se dansa în pinguin pe stradă
Și respectam bun, rău,
Pe cel ales de noi,
Fără injurii grosolane...
C-aveam o educație bravadă,
De mult bun gust, nu golul, hău,
Motivând false meritat- nevoi...
Munceam... neașteptând plocoane!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre educație, poezii despre valoare, poezii despre sărbători, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre rușine, poezii despre rude sau poezii despre religie
Adam și Eva
Și-n ziua aceea când ne plimbam tăcuți prin casă
Deși mergeam pe parchet, simțeam o pădure în jur
Din când în când mai trosnea o creangă uscată
Căzută din ziua de ieri, întorceam capul speriată
Cu impresia că mii de ochi ascunși ne privesc prin pereți
Îmi place să cred și acum că te plimbai prin mine
Că-n gândurile tale eram o alee lungă și subțire
Un drum săpat în neant care garanta drepul la iubire
Eu asta făceam, pășeam încet, încet prin viața ta
Așa cum pășesc soldații prin zonele minate
Era liniște și senin, doar corbii se-auzeau
Și-un mare gol mă striga să mă plutească în inima lui
Ne-am împreunat palmele și ne-a ieșit un bol de cristal
Am intrat nestingheriți în parcul de distracții ivit
Era cald și plină vară, când orice era posibil, mai ales să fii copil
Râdeam și-am zis să mai încercăm o dată, ne-am încrucișat
Din nou palmele și de data asta ne-a ieșit un foc de lemne
Din care săreau scântei și-am început să spunem basme
Îmi place să cred și acum că această boltă cerească
O pregătisei de mult timp numai pentru mine
Și orice am fi făcut noi doi era ca și cum deschideam
Întâmplător Biblia și indiferent ce pasaj citeam ne însenina
poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre sperieturi, poezii despre păduri, poezii despre promisiuni sau poezii despre posibilitate
Când eram duminica la bunica...
Dimineața aburindă
cu liniște în oglindă
cu vise-n zi de sărbătoare
și clipe răcoritoare.
Fericita zi e duminica
cum era altădată la bunica
plimbare în natură
dacă e vreme bună.
Pe cărările-n pădure
unde culegeam mure,
ciuperci și pânișoare
și era liniște mare.
Aș vrea și-acum liniște-aceia
când gândurile nu erau,
când viața era frumoasă
și ziua luminoasă.
poezie de Eugenia Calancea (22 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre natură, poezii despre lumină sau poezii despre gânduri
Contabilitate
Vine o vreme
Când trebuie să tragem sub noi
O linie neagră
Și să facem socoteala.
Câteva momente când era să fim fericiți.
Câteva momente când era să fim frumoși.
Câteva momente când era să fim geniali.
Ne-am întâlnit de câteva ori
Cu niște munți, cu niște copaci, cu niște ape
(Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?)
Toate acestea fac un viitor luminos ---
Pe care l-am trăit.
O femeie pe care am iubit-o
Și cu acceași femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A căror înțelepciune am eliminat-o treptat.
Și, în sfârșit, o soartă
Și cu încă o soartă (de unde-o mai fi ieșit?)
Fac două (Scriem una și ținem una,
Poate, cine știe, există și viața de apoi).
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre viitor, poezii despre viața de apoi sau poezii despre sfârșit
Lumea se întreba
dacă trebuia coborât în pământul
din cimitirul cel nou sau să fie
dus lângă străbuni. nimeni
nu se îndura să scape vreo lacrimă
pentru el. nici nu a trebuit să fie
îmbălsămat cu prea multe chimicale,
de-a lungul vieții avusese grijă
să se stafidească în alcool.
problema lumii era să-l acopere
cu pământ nesfințit, aproape
de cripta crâșmarului și
a crâșmăriței. amândoi au plecat
repede după ce i-au turnat alcool
zeci de ani, zi de zi, seară
de seară îl omorau cu zâmbetul
pus bine pe fețele lor puhave
de lăcomie. lumea se întreba
dacă pământul era bine sa fie sfințit.
lumea se întreba dacă trebuie tras
clopotul bisericii din parohie.
nimeni nu și-a dat seama de ce
era vesel când era vesel și
de ce era trist când era trist. lumea
de astăzi își pune prea multe întrebări.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre seară, poezii despre prezent, poezii despre creștinism sau poezii despre biserică
Se gândi la ceea ce învățase, la ceea ce fusese ea odată și la ce devenise acum. Era o femeie care primise sfaturi de la omul pe care îl iubise, pe care le urmase și încercase din răsputeri să se vindece. Era o femeie care făcuse greșeli, care uneori plângea lunea dimineața sau singura noaptea în pat. Era o femeie care se plictisea adesea de viața ei și care găsea dificil să se dea jos din pat dimineața pentru a merge la serviciu. Era o femeie care avea destul de des zile când era prost dispusă, care se privea în oglindă și se intreba de ce nu se ducea la sala de gimnastică mai des; era o femeie care se întreba uneori care naiba era rostul ei pe această lume. Era o femeie care uneori încurca lucrurile. Pe de altă parte, era o femeie care știa ce înseamnă iubirea adevărată și care era gata să trăiască intens, cu mai multă iubire, și să-și facă amintiri noi. Indiferent dacă asta urma să se întâmple în zece luni sau peste zece ani. Indiferent ce o așteptă mai departe, știa că trebuie să-și deschidă inima și să o urmeze oriunde o ducea. Între timp trebuia doar să trăiască.
Cecelia Ahern în P.S. Te iubesc
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre iubire, citate despre sfaturi, citate despre serviciu, citate despre noapte sau citate despre inimă
Un sfert de viață îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături între idei, între fluturi, între lucruri și praf. Totul curge așa de repede, și noi tot mai facem legături între subiect și predicat. Trebuie să-i dăm drum vieții, așa cum ne vine exact, să nu mai încercăm să facem legături care nu țin. De când spun cuvinte fără șir, simt că-mi recuperez ani frumoși din viață.
citat celebru din piesa de teatru Iona de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Marin Sorescu despre viață, citate despre idei, citate despre frumusețe, citate despre fluturi, citate de Marin Sorescu despre fluturi, citate despre cuvinte sau citate de Marin Sorescu despre cuvinte