Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Coloană infinită

Doar noi însingurați mai sprijinim un cer
Obositor de liber, ne-ngăduit de-nalt,
Cu ochi rostogoliți pe dale de infern
Trișăm îngrozitor unul cu celălalt,

Și rostuind prea zilnic amara irosire
Ne clătinăm pe trepte, ca-n orice început,
Un adevăr te minte și trece peste mine,
Mă-nșală viitorul, te vinde un trecut.

Nu știu din care unghi, e cerul mai aproape
E fruntea mai înaltă, cuvintele mai calde,
Mistificând aripa în piatră și săgeată
Trișăm spre mediocru, noi doi... cu Celălalte.

poezie de (1985)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Hai atunci

Aproape unul de altul
Ne putem doar răni,
Departe unul de celălalt
Nu putem trăi...

Sentimentele ne sunt egale
Ca loviturile ce ni le dăruim,
Deopotrivă mortale

Atunci hai,
Învoiește-te la un joc
În care eu să-ți fiu
Putere și noroc,
Iar tu să-mi fii
Altarul și aripa
În care să-mi adun
Credința și risipa,

Atunci hai,
Ca-n fiece deschidere de floare
ne abandonăm sărutul
Cu buze ostenite și amare!

poezie de (1977)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Elegie

Nu vreau
Să mă-nconvoaie cuvintele,
Urmele
Rămân atât de slabe
Și
Apoi,
Cine-și va mai aduce aminte
noi doi
Deși o singură floare
Ne-am născut din două
Rădăcini?!

poezie de (1977)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Complicitate inutilă

Demult,
Am înflorit în tine
Orhidee,
Sunt ofilită acum,
Dar...
Nu-ți măsura prea grabnic
Amara biruință ;

Dincolo de tine,
Am prins rădăcină
Copac!

...


Pentru unii dintre noi s-a făcut târziu.
Uitați-vă adânc în mine
Dar,
Nu zâmbiți complice.
Eu nu știu să măsluiesc cărțile
Vieții...

De-aceea poate,
Merg
În șir indian,
Singură!

poezie de (1982)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Studiu

Sentimente ce se nasc pironite la țărm
Statornicii inutile, valențe obscene,
Pacea ciuruind porumbei măslinii
Cer liber doar în cărți și desene,
Ironia nebunului zăvorât în ospiciu
Adevăr hrănit de fixații,
Singurătatea în care speranța dezertează
Semnul biciuirii între constelații.

Lumina-n declin ordonează haotic
Universul de care mă lepăd într-una,
Din unele cuvinte am uitat să mai plec,
Din altele... am plecat. Pentru totdeuna

poezie de (1985)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Malaga

Fără bani...
Zadarnic!
Nimic întipărit pe retina inimii,
În Joia tineretului,
Când un pahar de Malaga
Și-un "Un, doi, trei, toți... Malaga!"
Pot spune mai mult decât
Te iubesc.

Mai adevărat și mai roșu
Ca oricare dintre noi!

poezie de (1982)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Împovărare

Când nu aștepți nimic
Renasc umbrele...

Cât prinos de hrană
Pentru congelatorul sufletului.

...


Am adâncit prea multe trepte
Pentru un singur cavou,

...


Spintecă!
Nu... e încă devreme,
Mai e atâta albastru în cer
Pentru voronețul sufletului.

poezie de (1982)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Timelapse

au aprins chibriturile / au dat foc mării de petrol

flăcările s-au extins peste pământul reavăn

raportul de forțe între dragoste și frică s-a echilibrat

un gondolier împreună cu iubita lui au ars / dar ce este asta decât o ardere încontinuu

ploaia n-a putut stinge focul

noi doi am rămas aproape unul de celălalt

muream încet aproape unul de celălalt

/

dar ce e moartea decât o dansatoare prin pădurile siberiei

care a început și ea să ardă

în retrovizoare vedeam animalele speriate traversând autostrăzile

rugându-se să nu se apese frânele

muream încetul cu încetul cu încetul

dar ce era mai frumos decât flăcările acelea orbitoare care ne înconjurau din toate părțile

pentru că noi trăiam pentru frumusețe

și frumusețea a venit sub forma unui timelapse continuu

ei aprinzând chibriturile
noi stingându-le / noi trăind în robie / într-un somn din care nu mai puteam ieși

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce mai știi de mine...

ce mai știi de mine, iubito,
eu de tine nu mai știu nimic,
doar floarea care am sădit-o,
miroase ca și tine, pic cu pic

acum e mare și înaltă,
am îngrijit-o, tu să știi,
că i-am pus apă dimineață
sub mângâieri de raze vii

vorbesc cu ea și despre tine,
îi este dor și îmi e dor
de toate clipele sublime
pe care le-am trăit noi doi

s-a îmbrăcat cu mici petale,
poartă culoarea ta, de roz,
parfumul dinspre ea e moale,
îmbată clipele de mov

ce mai știi de mine iubito,
eu despre tine nu mai știu,
doar floarea care am sădit-o
mai dă culori de purpuriu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întâmpinare

Am mers spre tine cu florile-n mâini,
Cum se duc copiii la prima înmormântare;
Ochii mei erau lumânarile ce le-aprind în altare
Cuvintele mele spre tine
Au fost asemenea rugăciune
Pe care în genunchi doar copii știu s-o îngâne...

Și merg spre tine
Cu visul alăturea
Ca spre singurul țărm
Ce m-ar putea păstra.

poezie de (1980)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scrisoare de bun rămas

Iubito, câtă lume între noi
Numărători de ploi din doi în doi
Și dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut...
Ascultă-mă și lasă-mă să strig
Mi-e frică de-ntuneric și de frig
Și nu mai vreau să știu până la sfârșit
Cine-a iubit frumos, cine-a greșit
Cine-a făcut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas
Cine și-a smuls pereții rând pe rând
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând
Cine a pierdut și cine a câștigat
De toate înlănțuit sau dezlegat
Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin și prea înalt
Când am să uit cum sună glasul tău,
Decât tăcerea, ce-mi va fi mai rău
Și cum să pot sub stele înnopta
Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?
Numărători de ploi din doi în doi
Iubito, câtă lume între noi.

poezie celebră de
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Geneză

Într-o lume mai nebună
decât mine, decât mulți,
vremea trece rea și bună
peste noi și-un cer de Sfinți.

Când e umbră cerul plânge
și plâng suflete în noi,
când e soare se prelinge
dragostea în flori... și-n noi.

E-o minune ce se-ntâmplă
din pământ dar și din cer,
lumea este doar adâncă
până-n mări e giuvaer.

O concluzie se trage
din frumosul viu și simți,
visele niște catarge
răscolind multiple minți.

Totul este cu măsură
și-acest tot e drămuit,
ne dea o sinecură...
Cât de mult ne-a răsplătit!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De câți marinari e nevoie pentru un echipaj ?

Unul cu inima frântă
ca să umple ghiordelele cu lacrimi.

Doi cu patru ochi albaștri
în care să se-oglindească marea.

Unul cu limba sărată
să se ia-n gură cu pirații.

Doi cu patru ochi verzi
în care să se-oglindească marea.

Unul c-un picior de lemn
ca să danseze pe scara de-îmbarcare.

Doi cu patru ochi căprui
în care să se-oglindească marea.


Straiul! Terțarola! Școta! Fă sartul ăla-ncoace!
Mola! Noi nu ne vom întoarce!


Unul care are pe biceps tatuată
o inimă-n străpunsă de săgeată.

Doi cu patru ochi albaștri
în care să se-oglindească-un cer de aștri.

Unul cu bonețică de sugar,
talisman să nu se-înece.

Doi cu patru ochi căprui
în care să se-oglindească-un cer de aștri.

Unul cu o sticloanță de rom
să-și clătească gura-n miez de noapte.

Doi cu patru ochi negri
în care să se-oglindească-un cer de aștri.


Straiul! Școta! Sartul! Terțarola!
La revedere țărm! Mola!


Unul cu un albatros
să-i inspire-o poezie.

Doi cu patru ochi albaștri
în care să se-oglindească marea.

Unul cu o hartă secretă
ascunsă-n căptușeala hainei.

Doi cu patru ochi căprui
în care să se-oglindească marea.

Unul cu o vioară din lemn de pin
cu care să scârțâie la un delfin.

Doi cu patru ochi verzi
în care să se-oglindească marea.


Straiul! Terțarola! Sartul! Școta s-a întins cu brio!
Mola! Hei, ho! Adio!


Unul cu un sextant
să măsoare zarea.

Doi cu patru ochi albaștri
în care să se-oglindească-un cer de aștri.

Unul cu un metru de odgon
ca să prindă-n laț furtuna!

Doi cu patru ochi verzi
în care să se-oglindească-un cer de aștri.

Unul cu inima grea
pentru-a înlocui ancora.

Doi cu ochii negri
în care să se-oglindească-un cer de aștri.


Terțarola! Școta! Sartul! Ține de strai!
Mola! Am întârziat destul! Cu mareea, hai!

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The World's Wife: Poems Paperback" de Carol Ann Duffy este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.

Climate

Dezarmam cu libertatea,
Umileam prin sinceritate,
Uram din instinct,
Dar, mai ales...
Buzunăream viața.

...

Am dat buzna-n viață
Ca-n lanul cu grâu,
Frângerea nu o percepeam
Decât în joacă,

Asediată-s acum
De pâinile lipsă.

...

Prea târziu
Când îmi ridic privirea!
E deja toamnă
În sufletul ce-l mai doresc
Analfabet...

poezie de (1982)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne vom urî, ne vom ierta și vom uita...

Au trecut anii peste noi, străino...
Și, deși credem că te-am cunoscut,
Azi, realizez c-a fost doar timp pierdut.
"Du-te", tu, fiind, iar eu fiind "vino"...

Au trecut anii, și-au trecut degeaba,
Cu investiții ce nu-și aveau rostul.
Au trecut ani, pe lângă noi frumosul...
Din noi, rămânând doar cocioaba.

Au trecut ani, lăsându-ne pustii
Și vor mai trece și-alții, din păcate...
Vor trece peste răni nevindecate
Și nu ne vom putea adăposti...

Vor trece ani punându-ne în față,
Tot ce a prins, urât, viața din noi...
Vor trece ani, aruncând la gunoi,
Tot ce am investit fără speranță!

Vor trece ani și nu va mai conta,
Nici cine-a fost străinul și nici prostul.
Vor trece ani și își vor cere costul.
Ne vom urî, ne vom ierta și vom uita...

poezie de din Începuturi (19 ianuarie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Refluxul memoriei

Adevăr...
Sau poate sub fruntea trează
Îndoiala s-a iscat,

Iubire...
Sau poate tot ce-a fost
Doar am visat,

Uitare...
Dar nici nu-mi pare rău
Că ai uitat!

poezie de (1978)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A mai trecut un an iubito

A mai trecut un an, iubito,
și am fost mereu uniți în tot,
cu-n zâmbet tist și lacrimi mute,
luptarăm zilnic prin noroi,
sătui de tot, plutind în vise,
am vrut să ajungem până-n cer,
și-am tot fugit, prin nori și stele
scăldați în infinitul gol.

A mai trecut un an iubito...
copacii iar vor înverzi,
și tot sătui de chipuri triste,
de păsări care trec în zbor,
vor amuți, scăldați de umbre,
și vom pieri și noi cu ei.

A mai trecut un an, iubito,
și vor mai trece atâtea veri,
și vom rămâne mereu singuri
bătuți de vânt, de ploi, de ger,
până când totul se va stinge,
doar noi, mereu, doar amândoi...

poezie de
Adăugat de Bogdan Marcel HirjaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reculegere

Ziua de azi pecetluiește amintiri,
Minim – ieri
Maxim – mâine
Și din nou răstălmăciri.

Ca să spulberi trebuie să iubești
Resemnarea scoicii devenită nisip,
Ca să reîntregești trebuie să crezi
În amfora devenită istorie;

Rămâi mai departe hohot
Foamea ce umple de nuanțe,
Treci mai departe din arc în săgeată,
Libertatea vindec-o de capricii,
Repaosul lasă-l zălog stâncii ;

Nici un toiag nu sprijină drumul,
Nici o treptă spre viață,
Nici una spre moarte.
E departe cine te cere,
Cine te caută...
E și mai departe!

poezie de (1984)
Adăugat de Virginia Radu GavrilăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atât de aproape și totuși departe

Privesc uluită spre tine,
În fiecare noapte
creștem, ne înălțăm,
Tot mai mult,
tot mai aproape,
tot mai departe...

Până la Cer,
Dincolo de albastrul cerului,
dincolo de albastrul cerului străbatem visul,
Din taina urzită în noapte
mă întorc în visul meu risipit,
Intru în inima ta
cu rodiile coapte de lumina soarelui -
simfonii de culori, miresme și gânduri!

Doar luna, rotunda lună,
se ivește printre norii răsfirați de vânt,
Doar luna, rotunda lună,
ne luminează visul plutitor,
pe râul ce ne tulbură elegia peste măsură,
Doar luna, rotunda lună, ne-ngână șoaptele
prin ramurile bătrânului rodiu înflorit.

Totul e soartă, totu-i suspin, clipă,
Totul e un început nesfârșit,
Totul e căutarea îndelungatului ecou,
Tot mai aproape de tine, de mine, de noi,
Tot ce-a trecut se continuă-n vis,
Atât de aproape și totuși departe,
cauți, te caut
prin adânca privire oglindită în apa din noi...

La capătul timpului
suntem noi -
Departe de zile,
Departe de luni,
Departe de ani,
Pe drumul înspre Lumina Veșnică.

poezie de
Adăugat de Irina Lucia MihalcaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor

Și-aș mai sta și nu prea, foarte mult pe pământ,
Fiindcă-i toamnă târziu și-mi mai vine să plâng,
Și îmi vine să strig și-mi mai vine să mor,
Doar puțin, printre munți, fiindcă tare mi-e dor!

Mi-este dor de-amândoi, de trecut, de prezent,
Și de arborii verzi și de-un veac inocent.
Și-i târziu nu știu cum, ca să fim amândoi
e toamnă demult și-acum ninge pe noi.

Peste tine frumos, peste mine urât,
C-am trăit prea mulți ani într-un veac mohorât,
Peste tine puțin, peste mine mai mult,
Că aștept cam de-un veac să te-ntorci din trecut...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Când noi nu vom mai fi
De mult
Și șterse urmele vor fi
Pe unde am trecut
Noi doi,
Cei ce vor trece după noi
Vor tresări...
Vor crede că li s-a părut
C-aud ceva ce vine de demult,
Din veșnicie.
Și șterse urmele de-or fi
Pe unde am trecut
Noi doi,
Cei ce vor trece după noi
Se vor iubi...

poezie de
Adăugat de ElSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook