Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Scrisoare de bun rămas

Iubito, câtă lume între noi
Numărători de ploi din doi în doi
Și dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut...
Ascultă-mă și lasă-mă să strig
Mi-e frică de-ntuneric și de frig
Și nu mai vreau să știu până la sfârșit
Cine-a iubit frumos, cine-a greșit
Cine-a făcut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas
Cine și-a smuls pereții rând pe rând
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând
Cine a pierdut și cine a câștigat
De toate înlănțuit sau dezlegat
Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin și prea înalt
Când am să uit cum sună glasul tău,
Decât tăcerea, ce-mi va fi mai rău
Și cum să pot sub stele înnopta
Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?
Numărători de ploi din doi în doi
Iubito, câtă lume între noi.

poezie celebră de
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cine-a mai văzut?!

Dracul nu se-nchină popii,
Corb la corb nu-și scoate ochii,
Drac la drac un rău făcut,
Cine dracu-a mai văzut?!

epigramă de (11 septembrie 2008)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Christopher Marlowe

Cine-a iubit vreodată și n-a iubit la prima vedere?

A iubi sau a urî nu stă-n puterea noastră,
Căci voința nu este stăpână peste soartă.
Când doi s-au despuiat, deja blestemul iubirii a-început,
Unul trebuie -nvingă și-altul se piardă în sărut;
Unul va suferi mai mult, astfel a fost croit acest proiect,
Deși-s două lingouri de aur, asemenea în fiecare-aspect:
Nimeni nu cunoaște motivul, pricina de deochi,
Ceea ce vedem e cenzurat de însăși proprii ochi.
Când doi sunt egali în toate, dragostea-și ia la revedere:
Cine-a iubit vreodată și nu la prima vedere?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "Dr. Faustus Paperback" de Christopher Marlowe este disponibilă pentru comandă online la numai 12.99 lei.

Doar vânt

Între răsărit și apus
A mai rămas o filă.
Între cer și pământ
A mai rămas un zbor.
Între buze și cânt
Se frânge un cuvânt.
Între noi
Rămâne doar vânt.
Pe urmele tăcerii
Mă frâng.
Te strig.
Ecoul se rupe
La capăt de gând.
Aripile strâng.
Între zori și asfințit
A mai rămas un rând.
Scrie-mi pe el
Un pas
Să te ajung.
Rupe tăcerea din glas...
Între cer și pământ
Sentiment frânt.
Între noi doi
Doar vânt.

poezie de din Când universul cade
Adăugat de aliona vlasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Gențiana Groza

Viermele și melcul (fabulă)

După ploaie, în ogradă,
Pe-o cărare, într-un sat,
Melcu-i bucuros vadă
Vreme bună de umblat.
Cum îl știm, cu casa-n spate,
Fără grabă, măsurat,
A avut pe săturate
Iarbă grasă de mâncat.

Ochii-n vârfuri de cornițe
Ageri îi îndreaptă-n jos,
Spre petunii și roinițe;
Drumul nu mai e prăfos!
Cine e ca el? Cu toate!...
E stăpân, are un rost,
Cu căsuța lui pe roate,
Oricând stă la adăpost!...

Pe cărare, lângă dânsul,
Un biet vierme ofticos,
Slab, că te apucă plânsul,
Zice cu un glas mieros:
- Lasă-mă în locuință,
Melcule, sunt credincios,
Ți-oi purta recunoștință
Pentru gestul tău frumos!...

Cine poate refuze
Viermele cel oropsit?
Melcul dă cumva din buze:
- Hai, poftim, bine-ai venit!
De ei doi, vor fi ținute,
Niște reguli, chiar pe loc,
Ca poată se-ajute,
De ce nu, chiar reciproc.

Chiriașul se-nvoiește,
Bate palma chiar acum,
Iar ca plată, el dorește,
Să-i dea frunze de pe drum.
............................
Ți-ai găsit! Nu intră bine
În căsuța-adăpost;
Vierme... hrăpăreț din fire!
Nu era țină post!

Și din melc se tot îndoapă
Și se-ngrașă ne-ncetat,
Pe când gazda filantroapă,
Tot slăbind, a decedat!...
Când cochilia-a fost goală
Chiriașul a plecat.
Și făcând o socoteală:
Cine-a fost mai câștigat?

Morala:
Din mica istorioară
Ați dedus că nu-s povești:
"Pe cine nu lași moară,
Nu te lasă să trăiești!"

fabulă de (16 august 2014)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 12.99 lei.

Ce-a fost n-a fost

Ce-a fost n-a fost. Pădurea și vechea mânăstire.
Trecutul meu adoarme în neștire.
Nici aerul, nici noi nu ne-am opus.
Cine-a învins și cine-a fost supus
nu știm nici noi,
nici firul de trifoi.
Ce s-a-ntâmplat nu s-antâmplat,
ce-am blestemat n-am blestemat
și-a fost păcat ce-am binecuvântat.
Ce înțeleg nu înțeleg.
M-am rupt în două și-am rămas întreg.

poezie de
Adăugat de Yigru ZeltilSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Numai cine seamănă viață, culege nemurire; doar cine-a iubit nu moare și numai sufletele bogate pot să fie darnice.

în Caractere (1933)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Celei din urmă

Ochii negri,
Părul negru,
Și-mbrăcată-n negru toată,
A trecut ca-nfiorarea unei umbre pe-nserate...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropată?
Cine-a fost fantoma-n doliu la al cărei tragic piept
Palpitau trei asfodele ca trei guri însângerate?...
N-o fi fost necunoscuta ce m-așteaptă
Și-o aștept?...

A trecut...
Era-mbrăcată ca miresele lui Crist
Când coboară-ngândurată albul treptelor tocite.
Ochii ei sorbeau apusul cu nesațul unui trist
Demon, smuls din întuneric
Și-aruncat în plină ziuă -
Ochii ei, reflexul unor aiurări netălmăcite,
Se dublau ca-ntr-o supremă sărutare de adio.

A trecut...
Și-n urma celei ce purta cu ea secretul
Frazelor turburătoare de seninuri fără pată,
Am rămas să-i sorb parfumul
Și să descrifrez regretul
Asfodelelor fanate ce-i căzuseră din piept...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropată?
N-o fi fost necunoscuta ce m-așteaptă
Și-o aștept?...

poezie celebră de din De vorbă cu mine însumi (1930)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 8 martie 2017.
Distribuie
cumpărăturiCartea "Versuri" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 5.99 lei.

La o înmormântare

Vine unu-ntârziat,
– Blondo, cine-a decedat?
– Nu prea știu...
Cred că... ăla din sicriu.

epigramă de din Postelectorale (2010)
Adăugat de Vasile IușanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Vadim Tudor

Fă-mă, Doamne,-o lacrimă

Ne despărțim, o viață nouă
Începem astăzi amândoi
Iar florile scăldate în rouă
Se vor aprinde fără noi.
Eu am să plec spre miazănoapte,
Tu vei porni spre miazăzi
Și-n urmă întâmplări și fapte
Ce mustrător ne vor privi.

Refren:

Fă-, Doamne,-o lacrimă
Să cad pe obrazul Tău
C-am iubit cu patimă
Iar de mor nu-mi pare rău.
Fă-, Doamne, ce vrei Tu
Ești pe viața mea stăpân
Fă- floarea ce căzu'
La iubita mea în sân.

Și când ți-o fi mai greu pe lume
Să-ți amintești cât te-am iubit
Nu știu cum s-a-ntâmplat anume
Dar totul are un sfârșit.

Eu nu știu cine-a fost de vină
Ce mari orgolii ne-au învins
Mi-e inima de viscol plină
Iar focu-n candelă s-a stins...

De ce plângi? De ce plângi?

Fă-, Doamne,-o lacrimă...

Fă-, Doamne,-o lacrimă...

Fă-, Doamne,-o lacrimă...

cântec interpretat de New Savoy, versuri de (1991)
Adăugat de AuditusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de Tata

Te-aș suna de dincolo de moarte
să mai stăm de vorba, tată drag,
să-mi vorbești în timp ce răsfoim o carte
zăbovim acas' la noi pe prag.

Mi-e dor să-mi spui fiu cuminte
să mai glumim așa cum o făceam ades,
acum când sunt și eu părinte
mi-ar prinde bine sfatul tău ales

Vorbesc cu mama și o simt îngrijorată
de tine dor îi este neîncetat
hai vorbim măcar putin, of, dragă tată,
să-mi spui ce faci și cine-a fost la tine-n colindat!

poezie de
Adăugat de cnnSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Viata la 40 de ani" de Cosmin Neidoni este disponibilă pentru comandă online la 32.00 lei.
Adina-Cristinela Ghinescu

Sunt doar ce am primit

Doi ochi privesc prin ploi de vise,
Din constelații i-am avut...
Sună dorințele promise
La ușa mea dintr-un trecut.

Un tren de vise ajunge-n gară,
Pe unde fost-am eu cândva...
La fel toridă și polară
Purtată de acel ceva.

Și încă ochii mei se miră
De oamenii cum forfotesc...
Îi simt cum mor, deși respiră
Zicându-și vesel: "Eu trăiesc!"

Planetele -nconjurară,
Ca norii unui dor de gând,
Privirea-aceea... atât de rară!
O tot aștept visând.

Doi ochi priveam prin ploi de vise,
Din constelații i-am iubit...
N-au fost și nu-s legende stinse,
Sunt doar ce am primit...

poezie de din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Jean Racine

Cine-a greșit o dată, oricând va fi în stare săvârșească fapta cea mai de neiertat.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avem nevoie de-o îndrăgostire

Nu vine nimeni să ne-nvețe,
e adevărat!
cum să ne smulgem
din noi pe noi
din propria tristețe-
cum să rămânem
aceiași doi nebuni frumoși
buni de legat,
când nimeni nu mai poate iubi
in lumea devenită din ce in ce mai mică
avem nevoie de-o indrăgostire,
de-un labirint, de ceva,
prea stăm in lacrimă ca-ntr-un glob de sticlă...

Sărută--ncet, atât de-ncet
incât
-ți rătăcesc aiurea
cu fiecare gând-
rămânem aceiași, vreau
doi frumoși nebuni
rătăciți si de lume uitați
iar dac-a iubi e azi o infamie
La zidul ei fim legați!

Strigă-mă pe numele tau, iubite
și-am să-ți răspund
vin nopțile cu stele infinite,
și nu mai stiu cine aruncă
cu pietre-n minuni...

poezie de (9 iulie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu DanielaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anotimpul prezent

Mi-e dor de tine foarte rău,
Mi-e dor de tine foarte bine,
simt uitat în gândul tău
Ca sub o viță, un ciorchine.

Și ceru-i tot mai jos, mai gri,
Văzduhul parcă stă ningă,
Mă-ntreb cine-a putut opri
Culegătorii m-atingă...

Dar nu răspund, căci a-nceput
Mărunt cearnă peste mine;
Sunt o-ntrebare la trecut
Și un răspuns la Cel ce vine.

poezie de din Aproape alb (5 decembrie 2012)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Pușkin

Floarea

O floare veștedă zăresc
Ce-a fost uitată între pagini,
Și-un vis ciudat, nepământesc
Trezește-n pieptul meu imagini.

Pe unde a-nflorit, și când?
De care Mai avut-a parte?
Și cine-a rupt-o, cu ce gând?
Și pentru ce a pus-o-n carte?

Să amintească un bun rămas?
Vreo întâlnire sub murmure?
Sau vreo plimbare-n molcom ceas
Pe câmp ori poate prin pădure?

Mai sunt pe lume el și ea?
În ce ungher se află oare?
Sau poate-s veștejiți așa,
Precum aici această floare?

poezie celebră de din Opere alese (1828), traducere de George Lesnea
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 3 iulie 2016.
Distribuie

Problema glontelui din spate

Știu că de pe baricade
Să cobor nu mi se cade,
Dar când văd că pe un frate
L-a ajuns un glonț, din spate,
Întorc arma înapoi:
- Cine-a tras din noi în noi?!

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Iepurasul curajos" de Petru Cărare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -8.00- 7.60 lei.

Doar noi doi

Mi-e dor de curcubeul lăsat peste-amândoi
Când ploile de stele ne spală de tristeți,
De cântecul viorii, de dans tăcut în doi
Iar mândre răsărituri ne prind în dimineți.

Mi-e dor de primavară, de floarea de cais,
Vreau câmpul de lalele înflorească-n noi
Și să țâșnească mirul din suflete-n vernis
Să acopere ruptura făcută de-amândoi.

Buchete de speranțe răsădim în zori,
Cu rouă din durere aș vrea le udăm,
Veșminte din petale ne-om pune de la flori
Și-n valsul vienez prin nori alergăm.

Să fim pe cerul vieții doi fluturi prinși în dans,
Iar oda bucuriei cânte pentru noi,
Din dragoste și viață facem un balans
Mi-e dor astăzi iubite, mi-i dor, doar de noi doi!

poezie de (15 mai 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lelia Mossora

Și-mi e să mai ning...

Mi-e toamnă, mi-e vis,
mi-e cântec și ploi.
Mi-e albastru de-abis
Dureros de noi doi.

Îmi este ninsoare și-mi este descânt.
Îmi este durere și-mi este furtună.
Îmi este plecare și-mi este și vânt…
Și alb... si nesomn, și mi-e lună.

Și mi-este departe de tine și frig.
Și mi-e amurg și pustiu.
Și mi-e curcubeu și-mi e să mai ning.
Și mi-e, unde ești, să mai știu.

Și sete îmi este și iar îmi e dor,
mi-e rană de cântec în gând.
Și-mi este și spaimă... și-mi este și... nor
de ploi prea albastre plângând

poezie de (11 iunie 2003)
Adăugat de Lelia MossoraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întrebări

Acum când nu mai este dor
Ascult doar gândul călător
Și mă întreb de te întrebi și tu
Iubire, unde ești acu?

Și peste dealuri când privesc
Din neuitări spre nefiresc,
Cu umbra-nfiripată-n piept
Pe cine oare mai aștept?

Chiar de-am crezut în cifra doi
Iubirea-i moartă, dar nu noi.
Visăm acolo unde-am fost,
C-un scop, sau fără nici un rost.

Astăzi e totul gri și mut,
Sărutul nu mai e sărut,
Trecutul e munte între noi,
Iar timpul nu se mai întoarce înapoi...

poezie de (2012)
Adăugat de Dănuț CepoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Repetabila povară

Cine are părinți, pe pământ nu în gând
Mai aude și-n somn ochii lumii plângând
am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminți,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinți.

Ce părinți? Niște oameni ce nu mai au loc
De atâția copii și de-atât nenoroc
Niște cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinții aceștia ce oftează mereu.

Ce părinți? Niște oameni, acolo și ei,
Care știu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, și ce chin, cât nesomn!

Chiar acuma, când scriu, ca și când aș urla,
Eu îi știu și îi simt, pătimind undeva.
Ne-amintim, și de ei, după lungi săptămâni
Fii bătrâni ce suntem, cu părinții bătrâni
Dacă lemne și-au luat, dacă oasele-i dor,
Dacă nu au murit triști în casele lor...
Între ei și copii e-o prăsilă de câini,
Și e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

Cine are părinți, pe pământ nu în gând,
Mai aude și-n somn ochii lumii plângând.
din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinți, ci părinte de fii.

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinți? Mai au dânșii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,

Umiliți de nevoi și cu capul plecat,
Într-un biet orășel, într-o zare de sat,
Mai așteaptă și-acum, semne de la strămoși
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoși,
Și ca niște stafii, ies arare la porți
Despre noi povestind, ca de moșii lor morți.

Cine are părinți, încă nu e pierdut,
Cine are părinți are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem și noi însine ai noștri copii.
Enervanți pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Și în genere sunt și nițel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac pașii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui și explici,
Cocoșați, cocârjați, într-un ritm infernal,
Te întreabă de știi pe vre-un șef de spital.
Nu-i așa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simți și ei știu că-i așa
Și se uită la tine ca și când te-ar ruga...

Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conștiință povara acestui apus
Și pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au și ne cer.
Iar când vom începe și noi a simți
Că povară suntem, pentru-ai noștri copii,
Și abia într-un trist și departe târziu,
Când vom ști disperați vești, ce azi nu se știu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Și nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Și de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deși plouă mereu, deși pururi a nins,
Deși lumea în care părinți am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Vinovat de iubire" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.41- 9.99 lei.
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum poți afla cine te sună cu număr privat? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Vrei să faci o faptă bună? Află cât de importanți pot fi 5 lei!