Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Liviu Sergiu Manolache

Mama

Cu ochii triști, albaștri și mărunți,
Privirea-ncă senină și curată,
Tu rugămintea noastră o asculți
Si-ncepi povestea cu "A fost odată..."

Dar ceea ce ne spui nu e cu zmei,
Nici cu balauri care te-nfioară,
Ci e din viața noastră un crâmpei
Ce l-am trăit, cu greu, odinioară;

Si povestești cu farmec și cu har,
Un basm frumos cu un băiat și-o fată
Dar nu poți să-l continui fiindcă iar
Un nod in gât iți vine dintr-o dată.

Ajuns-ai cu povestea tocmai când
Urma să-ți cadă soțul la bătaie,
Când scrisu-ți-a sergentul doar un rând:
-"Fii mândră de eroul Nicolae!"

Așa rămas-ai singură cu noi:
Eu de doi ani și sora mea de-o vară
Si-ai infruntat, din greu, multe nevoi,
Dar ne-ai crescut cu dragoste de țară.

Când se-ntorceau ostașii in alai,
Răniți, schilozi și greu loviți de soartă,
Deși știai că-i mort, mai așteptai
Să-l vezi venind, să-i ieși 'nainte-n poartă,

Să-i dai cămașa cea din borangic
Ce i-ai cusut-o-n seri cu șezătoare,
Dar n-avu parte, bietul, de nimic,
Nici de mormânt măcar să-i pui o floare!

Când in armată fiul mi-a plecat,
Strângând la pieptu-mi fața-i in văpaie,
Intocmai ca sergentul i-am urat:
-"Fii mândru de bunicul Nicolae!"

poezie de din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Citate similare

Tu ai plecat, iubită mamă...

Tu ai plecat, iubita noastră mamă,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat,
te-am crezut cu-adevărat!
Curaj în viață dacă n-ai
Cu moartea n-ai cum piept să dai!

Se stinse o lumină în panoplii de cer ;
Pe lângă luna plină căzu ca un mister!
Un suflet se înaltă spre cele veșnicii ;
De-aceea cade steaua, nu poți că să nu știi!
Așa s-a întâmplat, tu însăși să dai vamă,
Tu ai plecat iubita noastră mamă!

Curaj aveai, cât pentru o armată
Și ne-ai crescut cu inima curată!
Iar hrana, ziua toată-ți era doar un covrig,
noi să creștem mari și să nu știm de frig!
Așa te-am cunoscut, noi, mamă,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă!

Iertare cerem, de-am greșit
Dar parcă greu ne-ai pedepsit ;
Doar știi că fiul ți-a plecat în cer,
Că tata să nu fie mult stingher!
Acum și tu te-ai supărat
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat!

În inimă ți-ai dus durerea
Deși era amară ca și fierea!
Tu ți-ai ales cărarea către cer
Și ai avut voință că de fier!
Iar noi nu am făcut păcat,
te-am crezut cu-adevărat!

Ne-ai învățat pe toți să nu cedăm la greu,
Că dacă vrem, putem, ne-ajută Dumnezeu!
Dar tu se pare c-ai uitat, acum,
Când ești pe ultimul tău drum ;
Nu poți în lume să mai stai,
Curaj în viață dacă n-ai!

În lumea unde veșnic ai să fii
Noi suntem siguri tu știi,
nu-i durere, nici lacrimă, nici chin
Și nu vei în stare, scoți nici un suspin!
Acolo, o eternitate stai,
Cu moartea n-ai cum piept să dai!

Cu moartea n-ai cum piept să dai,
Curaj în viață dacă n-ai!
te-am crezut cu-adevărat
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă,
Tu ai plecat, iubita noastră mamă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lucas: Haley, prietena cea mai bună, a plecat de curând din oraș. Și... mi-a fost foarte greu. Până acum am fost mereu noi doi împotriva tuturor. Am crescut împreună și... acum pur și simplu a plecat. Eu... Eu înțeleg partea cu plecatul. Doar aș fi vrut ca ea mă fi sunat înainte de-a pleca. fi vorbit cu ea despre asta. Adică, nu s-o fac să se răzgândească... sau să-i zic ce să facă, doar... să-i spun că o iubesc.... și că mi-e dor de ea. Să-i spun la revedere. Fratele meu trece printr-o perioadă dificilă. Vreau să-l pot ajuta mai mult. Faptul că ne înțelegem bine e ceva nou pentru noi. Și aș mai vrea ușurez lucrurile pentru mama mea. Deși a fost un an greu pentru noi, vreau, mai mult decât orice, fie fericită. Dar asta nu schimbă faptul trebuie mă apropii de tata, pentru numai așa poate găsesc un mod de a-l învinge. De a-i elibera pe oamenii dragi, o dată pentru totdeauna. Sper doar să am puterea de a-l da jos pentru totdeauna.

replică din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita IoanaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

De ziua mamei

E unică ca și viața, nu poți s-o schimbi, doar s-o-nțelegi
Si poate vrea din când in când să-i amintești că o iubești.

E mama ta si te-a crescut cum a putut.... o fi greșit...
E om si ea ca fiecare, n-o judeca, fii mulțumit!

Cu mâna ei ocrotitoare, ca aripa, te-a-mbrățișat,
Adu-i de ziua ei o floare, fă-ți timp să-i spui că n-ai uitat.

Au fost si zile, au fost nopți când n-a dormit gândind la tine
Poate-ai plecat demult de-acasă si drum iti e prin țări străine

Adu-ți aminte.... fiind copil, privirea ei iți da viață
Nu e târziu să-i ceri un sfat și să asculți ce te invață

Si dacă-n lume cineva există să-ți dorească bine
știi numai mama ta se va gândi mereu la tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochi uitați

Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
mă pierd în adâncimea
Onglizii tale sufletești.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
tânjesc dup-o privire
Ce infinită mi-o doresc.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
În albastrul lor sublim
mă pierd ca-n labirint.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Lumea-ntreagă să se oprească,
Doar ca eu să-i proslăvesc.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Ochii tăi să mi se pară,
Casă sufletului meu.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Să te urc pe-un piedestal,
Și să nu te mai urnesc.
Dar mai trist când vine vremea,
Și ochii nu se mai întâlnesc.
Și ai vrea simți durerea,
Doar o dată să-i mai vezi.
Să te îneci din nou în ei,
Să-ți spună din nou povești,
Să-ți creezi din nou iluzii,
Că în conștiința lor, trăiești.
Dar pleoape grele îi ascund,
Trecut-a timpul peste noi,
Aproape am uitat albastrul
Ce l-am idolatrizat demult.

poezie de
Adăugat de Mihaela CiuhoreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De-atâția ani

De-atâția ani stă Domnul tău,
în pragul casei tale
iar tu-L respingi și-alungi mereu
cu multele-ți greșale!
Așteaptă haru-n ușa ta
iartarea Lui să-ți deie
tu nu-L primești, Îl lași așa
de-atâția ani să steie.

Te-așteaptă fericirea-n prag
să-ți umple viața-ntreagă
tu gol și trist suspini pribeag
păcatul greu te leagă.

Iertarea stă și pacea vrea
în viața ta vină
să-ți umple-ntreagă viața ta
cu cântec și lumină.

Dar tu te împietrești mereu, —
ah, nu-ți e teamă oare
s-o sfârși și harul Său
și lunga Sa răbdare?

C-aceasta poate-n ușa ta
e ultima-I bătaie
și că apoi va mai urma
doar veșnica văpaie?

Ah, nu te temi c-această zi
sfârșitul o să-ți fie
și noaptea care va veni
va fi pe veșnicie?

— Când glasul Lui te cheamă iar
iubitul meu, ascultă,
primește al iertării har
căci vina ta e multă.

Căci va veni un ceas amar
și-o vreme de obidă
când ușa marelui Său har
pe veci o să se-nchidă.

Iar tu vei rămânea pe veci
în focul de afară,
în plânsul nesfârșit să-ți treci
a vecilor povară.

Dar chinul cel mai greu și-amar
va fi încredințarea
c-a fost și pentru tine-un har
dar I-ai respins chemarea...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu plâng...

Mi-am adunat curajul în palma-‘mpreunată
Și l-am trimis ca rugă, Lui, bunul Dumnezeu,
Prin noaptea dintre ani am mai trecut odată...
Singurătății rob, să-i fii... e-atât de greu.

Părinte sunt, dar fiii, îmi sunt plecați departe,
Nevoi, de alții scrise, i-au dus printre străini
Eu am rămas aici... din când în când o carte
Mai pune câte-o veste, în viața mea cu spini.

Nu plâng, imi pun pe rană, speranță și tăcere,
Îmi caut alinarea... prin amintiri de ieri...
Dar sufletu-mi de mamă e-o mare de durere...
Și-n palma mea, se sting, prea multe mângâieri.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Destin

ai vrea fii și-acum ca-n ceea vreme
când nimeni nu putea să-ți stea în cale
vrăjind pe toți cu farmecele tale
de dragoste ziceai că-i prea devreme

mereu respinsa-ai pe cei ce te-au cerut
cu gândul doar la bani și interese
urcat-ai scara marilor succese
altele decât acestea tu n-ai vrut

dar toate au fost cândva și-acum trecut-au
puteai fii bunică adorată
rămas-ai o persoană calculată

ajuns-ai cum n-ai fi gândit vreodată
o babă fără dinți și cocârjată
și-n visul tău cea mai frumoasă fată

poezie de
Adăugat de IrlandezulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

In memoriam Lucian Bulătan

Cu un potop de lacrimi venit-am azi la tine,
Și-un trandafir de gheață aștern pe-al tău mormânt
Privindu-ți crucea rece mă-ntreb dacă ești bine,
Dar bunul meu prieten, nu scoți nici un cuvânt?
Nu poți să-mi spui de îngeri în casa lor minune
Te-au găzduit sau poate ai fost chemat mai sus?
Dac-ai putea, știu sigur, totul tu mi-ai spune,
Dar știu ești aproape, aproape de Isus.

Te-ai dus faci portrete și-n cer la serafimi
bucuri și acolo, la fel ca pe pământ,
Prietenii de-acuma, duioșii heruvimi,
Dar bunul meu prieten, nu spui nici un cuvânt?

Știu că-ți lipsește mama, la fel de mult și sora
Și fiica și nepotul, așa-i normal fie,
Ți-e dor și de băiat, ai vrea să-ți vezi și nora,
Dar cel mai mult, desigur, ți-e gândul la soție.

Ai vrea la ei s-alergi, la fel ca altădată
Pe cerul înstelat scrii cât îi iubești,
Ai vrea și te-nțeleg, măcar, măcar o dată
Să-i strângi la piept cu dor și iar să le vorbești.

Dar vezi că lumea asta, cu bune și cu rele
E doar o amintire în cartea vieții tale;
Și atunci, preabun prieten, de-acolo, dintre stele
În vis, din când în când, să ne mai ieși în cale.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

La binecuvântare...

Doamne, azi în casa Ta
Este mare sărbătoare...
Acești tineri vin -Ți ceară
Ție, binecuvântare!

Noi ne-alăturăm în rugă
Și în Numele Tău Sfânt
Te rugăm să-i însoțești
În umblarea pe pământ!

Mână-n mână ei pornesc
Pe un drum necunoscut...
Te rugăm fii cu ei,
le fii un Veșnic Scut!

Să-i unești Slăvit Părinte
Prin iubire și credință
Și în orice încercare
Dă-le, Doamne, biruință!

Iar când s-or stârni furtuni
Și vor fi loviți de val
le fii Cârmaci destoinic
Să-i aduci din nou la mal!

Binecuvântează-i Tată...
Dă-le har și-nțelepciune
-Ți slujească-n orice vreme,
fie lumini în lume!

Iar când vor striga spre Tine
Din necaz și strâmtorări
Să-i asculți... lași din ceruri
Multe binecuvântări!

Azi, în casa Ta, Isuse
Este mare sărbătoare...
Trimite prin Duhul Sfânt
Har și binecuvântare!

poezie de (14 septembrie 2013)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Rugămintea din urmă

Ești schilav tot! Un cerșetor
Te-ntorci acum acasă,
Și ce fecior frumos erai!
Dar oricum ești, ce-ți pasă!
Tu vei vedea iar satul tău
Și casa voastră-n vale,
Și biata mamă-ți va ieși
Plângând în cale.

Și eu rămân mor pe-aici
Cu liftele păgâne!
Ah, parcă simt că n-am s-ajung
văd ziua de mâine.
Cu douăzeci deodată-n car
La groapă mă vor duce,
Și, bun e Domnul, de-om avea
La cap o cruce.

Noi de copii ne știm, și-am fost
Ca frații, ba mai bine.
Eu de-am avut un singur ban
L-am împărțit cu tine;
Și tu cu gura foc prindeai
Să-mi dai ajutorare;
Să-ți răsplătească Dumnezeu,
Că-i bun și mare!

Și-auzi acum! De-or întreba
În sat de-a mea venire
Tu-n loc de adevăr să spui
n-ai de mine știre,
n-am fost la un regiment
Dar spune-le ce-ți place.
Că pentru ei ori viu, ori mort,
Totuna face.

Iar mamei Doamne, cum aș vrea
Credința s-o înșele!
Să-i spui că m-ai lăsat rănit
La Turnu-Măgurele,
Dar voi sosi cât de-n curând.
Ascultă-mi rugămintea,
Că mama, dac-ar ști -s mort,
Și-ar pierde mintea.

Tu s-o amâi cu zi de zi
Și spune-i câte toate,
Ea e bătrână, n-are mult
Să mai trăiască, poate;
Și pentru ce să-i amărăști
Și zilele puține?
n-are-n lume bun și drag
Decât pe mine.

Iar Linii, de s-ar întâmpla
vă-ntâlniți vrodată,
Să-i spui că-s sănătos și-aș vrea
S-o aflu măritată.
Tu uită-i-te-n ochi să vezi
De-o doare ori n-o doare;
Iar dacă vei vedea-o stând
Nepăsătoare,

Să-i spui că m-ai lăsat rănit
Pe umedele paie,
Că doctorul în carnea mea
Adâncă brazdă taie,
de dureri eu mă izbesc
Și urlu ziua-ntreagă,
Și c-am murit gândind la ea,
mi-a fost dragă.

Și dacă ochii ei atunci
Mai tulburi se vor face,
N-o mângâia! E de prisos,
Te rog s-o lași în pace.
O frunză veștedă nu-ți
Cuvânt zici că-i toamnă
Și-o lacrimă în ochii ei
Nimic nu-nseamnă!

Și-acum dă-mi mâna! A sunat
Cornistul de plecare,
Du Oltului din partea mea
O caldă salutare,
Și-ajuns în țară, eu te rog,
Fă-mi cel din urmă bine:
Pământul țării să-l săruți
Și pentru mine!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Mihai Eminescu

Din când în când...

Eu te-am iubit îmi pare-un veac, tu nici măcar din când în când,
Și nici ai vrut alinezi al meu amar din când în când.
Erai frumoasă cum nu e nimic în cer și pe pământ;
Azi nu mai ești precum ai fost, frumoasă doar din când în când
Și ochii tăi ce străluceau mistuitor și înfocat
Sunt osteniți și se aprind cu mult mai rar din când în când.
O, spune-mi, suflet dulce, tu, pe care-atâta l-am iubit,
Dac-ai aflat în calea ta vrun solitar din când în când,
Care de-adâncul meu amor atâta de nemărginit
Măcar ca-n vis să-ți fi adus aminte iar din când în când.
Nu! Ai trecut din mâni în mâni prin toți acei oameni de rând,
Tu, trupul tău cel dulce plin le-ai dat în dar din când în când,
Cu al tău suflet așa cald ș-adormitor nu i-ai atins,
O, și nici unul n-a-nțeles atâta har din când în când.
Cu câtă inspirare eu, cu cât înalt ceresc avânt
Apropiam de gura mea acest păhar din când în când!
O, iubeam umbra ta și tot ce e în tine, tot ce ești
Și astăzi dacă mă gândesc, nebunesc iar din când în când.
Dar vai! pierdută astăzi ești, orice dorință a pierit;
Tot încă visu-l urmăresc și, în zădar din când în când,
Tot te mai văz naintea mea plutind ca-n vis, pierdută da,
Cu buze supte, c-un obraz ca și de var, din când în când.
Pasărea Phoenix, numai ea, răsare din cenușa ei,
Dar oameni ce se mistuiesc nu mai răsar din când în când.
a mea viaț-ai chinuit, iertai demult, ci-mi pare rău.
L-al tău trecut eu mă gândesc cu-atât amar din când în când.

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Iubit popor

Ar fi esență multă în acest iubit popor
-Cum timpu-i chintesență de alean, nespusul dor-
E plin de oameni buni, de caste, vii Mesii
De apostoli... Să-i răzbuni pe toți, să-i reînvii!

Este deștept poporu-mi și eu sunt doar fărâmă
Și-ncerc ca și pe mine să-l scot din greu, minciună!
Și-i cald și omenos, credincios surghiunitul...
Neputincios 'n milenii i-e sufletu-mi, iubitul!

Profundu-i greu la văz, acela ce muncește
Cu cap plecat, timp n-are; de grâu, de-ovăz spetește,
țină din fiertură o spumă gri-murdară
În loc s-o arunce c-ură și să-și salveze țară?!

Și genii are, atleți, popor ce nu-i cântat,
Mințit că-i înțeles, că-i greu... Doar la votat
Evlavios naiv, cinstit secu totul,
Neștiind că-i va fi luat, parșiv; născut și mortul!?

Căci asta-i ce-a rămas din ce încă e-al lui,
Fiindcă pământ i-au dat... un "tun"; de mort să pui!
n-are să-l muncească bătrân și fără stare
Și-atunci sunt "colectivi" să-l ia... Să nu-l mai... "are"!

Nici bun de gură nu-i și i-au sărit doar țambre
De gâlcevari haihui ce stau putori prin "chambre"
Și-l judecă pe el, că nu-i-ndeajuns, nu face;
Deci biruri doar să aibă, de muls e... Să-l dezbrace!

I-au luat povești, zâne avea... și avea și Rege
Și hoții-mpălătiți din jilțuri zic -s lege,
Ce-o strâmbă-n punga lor să-și facă dinastie,
S-aibă popor ce vrea... Regat de țigănie?!?

Păcat Dumnezeu, oh, nu necu carul
Din heleșteul plin, popor să-și ia paharul
-nchine crez bine-i va fi cândva, o zi;
Nu lui, rând nu-i mai vine... roage la copii!

Stând în genunchi plecat, popor mă-nchin la tine
ridici fruntea sus și tu să spui ce-i bine!
Cu barda, c-altădată să dai, nu să omori...
Doar să te-aduni iar gloată, că-i ști... Și să-i dobori!

Din slaba-ți cârcă, otreapă să-i faci... legați cu sfori!!!

poezie de (26 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gelozie și blestem

Ce greu mi-a fost când am visat
Dar și mai greu când am aflat
Cu cât dispreț m-ai înșelat
Deși din suflet te-am rugat
Să n-o faci, "blestemato".

În timpul scurt ce-ți dăruiam
Un sfat, îndemn sau ce “aveam”,
Mi-ai spus minciuni, de le știam
Nici bună ziua, nu-ți dădeam
Mândrețe-ntruchipată.

Dar rana se va vindeca,
Poate curând, când voi uita
Și când din suflet vei pleca
Cum ai venit în calea mea
Otravă muribundă.

Pământul nu-mi este dator
Și nici eu lui, chiar dacă mor,
Mai sunt un “om”, nu impostor
Cu două fețe, nici “topor”
De-aceea vei plăti-o.

Viața nu-țiși nici nu-ți ia,
Iși scrie drumul, cum vrea ea,
Dar și tu faci parte din ea
Deci, vei plăti durerea mea
De cinci ori îndoită.

poezie de din Dragoste, patimă și blestem (intern) (1994)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Topîrceanu

Fata tristă

Firul gândului frumos
Un suspin mi-l taie,
de-atâta vreme cos
Singură-n odaie.

Și doar mâna mea, cu greu,
Flori de fir împarte.
Flori aleg, — dar gândul meu,
Gândul mi-e departe!

Uneori, când țin la piept
Strânsă cusătura,
Închid ochii și-l aștept
Să-mi sărute gura.

Iar când umbra serii vine
Dorul crește-n mine
Și tristețea mă doboară
Grea, ca o povară...

O, știu bine că-n zadar
Dragostea mă mână
Să-l aștept cu lacrimi iar
Noaptea, la fântână.

Nu mai vine să-i șoptesc
Dorurile toate
Și la sân să-i încălzesc
Mâinile-nghețate!

Ci doar vântul nopții rece
Fruntea mi-o sărută,
Peste codri luna trece
Galbenă și mută.

Lung suspină-n freamăt greu
Fagii de pe coaste...
Noapte dulce, dragul meu
A plecat în oaste.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.99- 9.99 lei.
Georgeta Nedelcu

Ce greu îmi e fără voi...

Cândva... demult, am trăit drama,
Când i-am pierdut pe-ai mei, pe rând.
Au decedat tata și mama...
E greu fără ei, pe pământ.

Când a murit, n-a știut tata
spună el va pleca.
Într-un minut el a fost gata
Și am rămas numai cu mama.

De rude, timpul ne desparte.
Eu, astăzi, sunt la casa mea.
De necazuri avem parte
Ne înnoptează liniștea.

Era-ntr-o vineri, dimineața,
Când soțul meu a deceat.
Eu am rămas doar cu speranța,
Iar el va fi de neuitat!

Am mai trăit încă o dramă,
Când am pierdut pe biata mamă.
Vreau vorbesc cu ei, pe rând,
Dar, le șoptesc numele-n gând...

Mi-e dor de cei răpiți de moarte,
Și-n rugăciuni, eu îi cuvânt.
Deși știu -s plecați departe,
Oricând eu am să-i port în gând.

Aș vrea știu de le e bine...
Ce n-aș da, de-ar fi cu mine!
În vis, eu, lor mă adresez?
Sunt cu ei, măcar, când îi visez!

Spun rugăciuni la întâmplare,
Și-ntreb pe Dumnezeu de ei,
Dar îmi răspunde:,, Cel ce moare,
Nu se întoarce înapoi!"

Îmi este tare dor de tata!
Cât mi-aș dori să-și vadă fata,
Că-n viață, ea s-a descurcat,
știe că nu l-a uitat!

Vă plâng de când m-ați părăsit,
Și v-am iubit atât de mult!
Mereu aduc flori la mormânt
Și nicicând nu am să vă uit!

Știu că ne-om întâlni o dată
Și-atuncea fericiți vom fi!
Astăzi rostesc cu-ai mei copii:
"Doamne, te rog, pe ei îi iartă!"

poezie de din Cenușa unui suflet! (2 noiembrie 2003)
Adăugat de Georgeta NedelcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bătrânețe

Aș vrea ca să mă ierți, copile,
n-am să-ți las în urma mea palate,
Am fost sărac, dar te-am crescut pe tine,
Nu am știut într-o zi vei fi departe.

Nu, dragul meu copil, eu n-am furat
Și n-am averi să-ți las ca moștenire,
N-aș vrea să-ți spun cât am avut de îndurat,
Și cât mi-aș fi dorit ca să rămâi cu mine.

Dar ai crescut, copile, și-ai plecat,
Și tu, și sora ta v-ați dus mânați de soartă,
Eu am rămas cu sufletu-ntristat
Și încă vă aștept plângând singur la poartă.

Și știu uneori vă mai gândiți la mine,
Dar viața voastră nu-i ușoară,
Acum, când zilele-mi sunt mai puține,
Aș vrea ca depărtarea asta să nu doară.

Îmi e din ce în ce mai greu cu bătrânețea,
Dar nu mă plâng și nu vă chem,
Și dacă Domnul mi-ar întoarce tinerețea,
Fără regrete și-ndoială, eu mi-aș dori ca să trăiesc la fel.

Și dacă nu puteți veni, o să vin eu,
va aduc câte ceva ca să puneți pe masă,
N-am să vă spun cât mi-e de greu,
Când voi veniți atât rar și ați uitat cum e acasă.

Aș vrea ca să mă ierți, copile,
n-am să-ți las în urma mea palate,
Și dacă s-o întâmpla să nu ajung la tine,
Să nu lăsați zambilele moară neudate...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mircea Cărtărescu

Când ai nevoie de dragoste

când ai nevoie de dragoste nu ți sedragoste.
când trebuie iubești nu ești iubit.
când ești singur nu poți să scapi de singurătate.
când ești nefericit nu are sens să o spui.

când vrei strângi în brațe nu ai pe cine.
când vrei să dai un telefon sunt toți plecați.
când ești la pământ cine se interesează de tine?
cui îi pasă? cui o să-i pese vreodată?

fii tu lângă mine, gândește-te la mine.
poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,
nu mă părăsi, căci n-aș mai suporta încă o ruptură.
fii lângă mine, ține cu mine.

înțelege-mă, iubește-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversație,
fii iubita mea permanentă.
hai uităm regula jocului, să nu mai știm sexul e o junglă.
să ne atașăm, ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primește dragoste
când ai nevoie de dragoste.
când trebuie iubești nu ești iubit.
când ești la pamânt nici o femeie nu te cunoaște.

poezie de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Solenoid. Ed. cartonata" de Mircea Cărtărescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -89.00- 62.99 lei.

* * *

când ai nevoie de dragoste nu ți sedragoste.
când trebuie iubești nu ești iubit.
când ești singur nu poți să scapi de singurătate.
când ești nefericit nu are sens să o spui.

când vrei strângi în brațe nu ai pe cine.
când vrei să dai un telefon sunt toți plecați.
când ești la pământ cine se interesează de tine?
cui îi pasă? cui o să-i pese vreodată?

fii tu lângă mine, gândește-te la mine.
poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,
nu mă părăsi, căci n-aș mai suporta încă o ruptură.
fii lângă mine, ține cu mine.

înțelege-mă, iubește-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversație,
fii iubita mea permanentă.
hai uităm regula jocului, să nu mai știm sexul e o junglă.
să ne atașăm, ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primește dragoste
când ai nevoie de dragoste.
când trebuie iubești nu ești iubit.
când ești la pamânt nici o femeie nu te cunoaște.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poveste

Cum ne plimbam noi amandoi
Si vantu'n par iti adia
A fost si soare, au fost si ploi
Faci parte din povestea mea

Dar ai plecat privindu-ma senina
Lacrima mea pamantul afana
Nu mai stiam de-i intuneric ori lumina,
Eu nu fac parte din povestea ta

Si te-am iubit, si-am suferit tacut,
Trudita-mi inima zadarnic se zbatea
Eram sleit, eram ca un nauc
Faci parte din povestea mea

Dar anii au trecut salbatic
Si sunt convins de te-as vedea
Pe loc m-ar dobori un fior arctic
Eu nu sunt parte din povestea ta

Acest cosmar de s-ar sfarsi,
O data sa te pot imbratisa
Pe bunul Dumnezeu l-as mitui
Faci parte din povestea mea

Mi-ai dat atatia ani, eram un fericit nebun
Zi dupa zi destinul m-amagea
Nu mi-a ajuns un rece 'ramas-bun'
Eu nu sunt parte din povestea ta.

poezie de
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Cornelia Georgescu

Mihai: Ah, Luci... Nu știu ce să-ți spun... Dar zău că nu e bine!
Lucian: Off, da, știu că nu e bine. Dar ce pot face? N-am nici o putere. Sunt atât de neputincios... Și atâția ani pierduți degeaba? Opt ani din viața mea, de iluzii, de speranțe, totul dus, din cauza lui Sid... Cine și-ar fi putut imagina?! Bine, poate că și eu am greșit, dar... Uff, mai bine făceam cum îmi spunea mama și rămâneam acasă; renunțam la misiunea asta afurisită... Era mult mai simplu! Fără complicații inutile! Ce rost au toate astea?! Comandantul misiunii... Halal! Sunt jalnic!
Mihai: Uff, Luci... Zău, nu vorbi astfel!
Lucian: Dar cum altfel ai vrea vorbesc? Când pierd totul printre degete? Când nimic nu-mi merge bine?! Situația îmi scapă de sub control. Încerc mă amăgesc încă aș avea vreo șansă, dar văd bine mă amăgesc doar... Ce-mi rămâne? Nimic. Cu Lia n-am nici o șansă. Probabil n-am avut niciodată, doar așa credeam eu...
Mihai: Ba ai, dar trebuie să-i vorbești. Să-i spui odată ce simți pentru ea! Nu-i atât de dificil. Dacă eu am putut, cu Ly, nu văd de ce n-ai putea și tu; mai ales tu, Luci! Zău așa...
Lucian: Da, tu nu vezi ce ar putea fi atât de dificil; normal, pentru tine e greu de înțeles... Cum să-i spun?! De ce? mă refuze din nou? mă respingă, ca de fiecare dată? Pentru a câta oară? Ce folos?!
Mihai: Ah, de asta te temi tu?
Lucian: Păi, m-a respins de atâtea ori; nici măcar nu mai țin minte de câte... Mi se pare normal să-mi spună, categoric, "nu"... Dar, nu contează. Mă retrag în rezervă, să n-o lăsăm pe Ly aștepte prea mult.
Mihai: Da, bine, mergi. Mă găsești tot aici.
Lucian: Tu, cu computerele astea... Nu poți să stai mult timp departe de ele!
Mihai: Obișnuința, Luci. Obișnuința... Și în plus, pasiunea!
Lucian: Bine. Revin imediat.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook