Operaţie (in)estetică

Mi-au pus îngerul pe trunchi
vrând cică să-l opereze
stau cu toţii în genunchi
gata-n cor să sângereze

Aşa vor să-l opereze
ferestraie cuie şi topoare
noaptea la trapez e
d-lor gata să zboare

Ferestraie cuie şi topoare
stau cu toate în genunchi
nu se mişcă însă doare
umbra lor de lângă trunchi

Vrând să opereze totul
au pus vai la moarte botul

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 aprilie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui alcoolic

A fost adus la internare
În scop de dezalcoolizare;
Au hotărât să-l opereze,
Ca spirtul... să-l recupereze.

epigramă de Vasile Brânzan din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel funciar

Citesc şi aud lovituri de topoare,
Cu gândul la Cehov, departe, mă duc:
"Livada cu vişini" e doar o paloare
Pe lângă livada bătrânului nuc!

Incerc să-mi inchipui copacii in floare,
Cu zumzet de-albine şi cântec de cuc,
Citesc şi aud lovituri de topoare,
Cu gândul la Cehov, departe, mă duc.

Repunerea-n drepturi prin legi funciare
Imi pare, şi nu mă inşel, că-i un truc,
Căci, iată, in "titlu", sunt două hectare,
Dar, vrând să descopăr livada cu nuc,

Citesc şi aud lovituri de topoare!

rondel de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chirurgului Sorin Oprescu

A hotărât să schimbe meseria
Şi pune-n cui de astăzi chirurgia
Considerând, desigur, mai rentabil
Să-l opereze pe... contribuabil

epigramă de Corneliu Zeană din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nivelul anterior

Măi să fie câteodată
soarta iar mi-e amânată
ba de unul ba de altul
mi se duce-n jos înaltul

Numai ăla din mulţime
ar vrea totul pentru mine
şi îmi cere din genunchi
capul cică de pe trunchi

Îi priveşti şi-i înţelegi
nu eşti unul dintre greci
roman nu poate nici dac
bine-ar fi mereu să tac

Să mor eu auzi măi d(r)ace
cred că unora le-ar place

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (31 ianuarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă (pentru amantul soţiei)

Unul drag soţiei mele
E un tânăr, ca tot omu',
Scapă-l, Doamne, de belele,
Fă să-l opereze... Ciomu!

epigramă de Vasile Ţincaş din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La chirurgie

Un hoţ avea dureri acute,
‘Nălţând spre doctor ochii trişti,
Ceru să-l opereze iute
Ca între... profesionişti.

epigramă de Constanţa Apostol din Urmaşii lui Cincinat (aprilie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reconstrucţia PDL - o operaţie delicată

Cruntă-i lupta sus pe metereze,
Miza-i mare, sute de milioane,
Blaga vrea urgent să-l opereze,
Udrea, doar să-i pună silicoane.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune către pădure

Pădurea mea, primeşte-mă la tine,

Ca pe-un sicriu ce vrea să intre iar

În fostul trunchi al fostului stejar,

În hohotul bolnavelor ruine.

Am plăgi pe trup ascunse, neascunse,

Se vede ca pe orice trunchi de lemn,

Cu claritate fiecare semn

Pe unde-au scos din mine nervi şi frunze.

Sunt căutat de sute de topoare

Şi a venit poruncă să mă frâng,

Şi nu am voie nici măcar să plâng

Această aşchiere ce mă doare.

Dar, dac-am fost vioara ta cea mare,

Pădurea mea, ascunde-mă adânc.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E un mix de stări în mişcare...

doar când iubim
ca o provocare
acostăm
la punct fix

întinşi pe crucea de piatră
şi atinşi o clipă de veşnicie
parcă n-am mai vrea
să murim...

dar căţeaua lupă
latră pe năsălie
în marea tăcere
când nu te-aştepţi

şi cere stâlpi drepţi
calibraţi
într-o altă dimensiune
din păduri tinere
trunchi lângă trunchi
aliniaţi să sporească
reţeaua de naltă
tensiune
din noaptea cerească

un arhiereu-vicar
să închidă comutatorul
un moment
cât o rugăciune măcar
... să nu-l desluşească
poporul
în genunchi
si incoerent
pe dumnezeu

poezie de Ion Toma Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat cuie

Bat cuie... cât pe muchii, cât pe lângă,
Am unghii violet şi răni pe mâini
Şi uneori, mă doare partea stângă
Cu drept asupra bietei mele pâini,

Bat cuie ruginite-n gardul putred
Al unui timp trecut, dar ne-ncheiat,
Bat cuie în prezentul tot mai şubred -
Cu mersu-mpleticit şi-ncovoiat,

Bat cuie-n toate, până la scânteie,
Şi-ndur scrâşnind acutele dureri,
Oricum, am cam uitat să fiu femeie,
Trudind peste puţinele-mi puteri.

Bat cuie, dar cu gândul sunt departe,
Trăind poveşti din timpuri de demult,
Şi mă ascund în filele de carte -
De după ele, sufletu-mi ascult,

Bat cuie-n basme, le agăţ în grindă
Şi cad, mă scurg de vlagă în pământ,
Boabe fierbinţi încep să se desprindă
Şi-mi curg peste genunchii tremurând,

Bat cuie-n cer-să leg de veşnicie
Tărâmul nesfârşitei suferinţi,
Bat cuie în tăceri şi-n nebunie
Şi-i răstignesc în versul meu pe sfinţi...

poezie de Emilia Amariei din Confluenţe literare (24 noiembrie 2016)
Adăugat de Emilia Amariei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngenunchiat...

... mă rog vieţii în genunchi
să-mi scurgă pe piept dintre lacrimi, pe trunchi,
din ploaia de timp ce spală vecie,
mă rog în genunchi fericirea să-nvie.
... tot pleacă învieri, depărtându-se Paşte
din miei, sacrificiu făcuţi a se naşte
chiar rugi de se îngână-n prieri din rărunchi,
de-o lume ce merge prin viaţă în genunchi.
... se strâng câmpuri, pline de grâu, în mănunchi,
să scoale din foamea de-o lume, în genunchi
târând brazde, arate pe chip împietrite,
rigole săpând veşnicii nesfârşite.
... mă rog omenirea să nască noi prunci
din mările înalte în abis, nori adânci,
cerşind, ei la rând, pe-un covor de genunchi,
că timp eu n-o s-am, de sortitul... de junghi.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsurile mi s-au părut mecanice, încât ar fi de dorit ca învăţământul să aibă mai multă viaţă... Nu vei da copilului să opereze decât cu lucruri pe care le-a înţeles pe deplin.

Mihai Eminescu în în urma unei inspecţii ca revizor şcolar
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrute speranţe

Când drum întins e-n aşteptare
De pas ştiut, se înfrigurând
Când nu e semn de călătoare,
E precum gând te vrând, de vrând.

Când pista-i doar o decolare
De vise în dor, le acumulând,
Te aştept din zbor să-ţi cer iertare...
Mă frâng privind, te vrând, de vrând.

Când marea are gustul tău,
Din pielea atinsă, îţi înotând
O vară... îţi jur, m-afund în hău,
De n-am să sper, te vrând, de vrând.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai Noaptea

Numai noaptea vino, cand tacerea
Se loveste tainic de feresti,
Cand ma-nchid ursuz in incaperea
Unde stau si-astept sa te ivesti.

Ca un fur ce vrea sa-mi intre-n casa,
Dar s-a prins in curte, printre vreji,
Numai noaptea vino, cand se lasa
O perdea de plumb pe ochii treji.

Fluturand in urma ta esarfe
Negurile toate de pe lac,
Fa sa inceteze-aceste harfe
Care ziua-ntreaga nu mai tac!

Si la umbra lunii blestemata
Te apropie-ncet, prin pragu-nchis,
Ca sa fii si mai neasteptata
Decat ai fi fost, venind prin vis.

Nu-s frumoase zilele, nici calme,
Cat aceste nopti ce ma-mpietresc.
Daca vii, batand usor din palme,
Numai noaptea vino, cand primesc!

Numai noaptea, cand e luna plina
Si pe stanca neagra, langa-un trunchi,
Presimtindu-si pantecul, virgina,
Caprioare cad in genunchi,

Cand se umple cerul cu soapte
Pline de mister si prevestiri,
Numai noaptea vino, cand e noapte,
Si Sibiul tot, un cimitir.

Vino-ncet, ca ora ce-mi aduce
Sarutarea noptii pe obraz.
Locuiesc la ultima rascruce!
Cheia-i langa poarta pe zaplaz!

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de jusţanca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuie ruginite

CUIE RUGINITE (Ziua întâia)

Vin ciorile pe crengile căzute
şi umbrele prin curte se-ndesesc,
în poama acră-a mărului creţesc
briceagul tatei singur se ascute.

Ulucile din garduri stau să cadă,
iar cuiele în babe-au ruginit,
îl văd pe tata stând nedumerit
pe banca învechită din ogradă.

L-aud că-njură foarte supărat
de luna măsii-n cerul cristalin
căci zidurile toate s-au surpat
când a vorbit la megafon Stalin.

CUIE RUGINITE (Ziua a doua)

De azi de dimineaţă îndrept cuie –
le-am scos de ieri din gardul prăbuşit,
l-aud pe tata înjurând mâhnit
de cerul măsii stors dintr-o gutuie.

Întreb de cuie noi, neruginite,
şi de uluci de brad, că sunt mai moi,
dar tata pomeneşte d-un altoi
ce-mi va opri cuvintele rostite.

Şi supărat se-ndreaptă spre grădină
să dreagă gardul rupt lângă anin –
din când în când se-aude în surdină
înjurături slăvindu-l pe Stalin!...

poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

În genunchi

Steaua asta îmi bate în ochi
şi-am scuipat-o cu lumina ei
şi m-a tras de pleoape
de urechi
de genunchi
şi de ape.
Steaua asta multe zile nu are
cu mine
cu pleoapele mele
cu urechile mele
cu genunchii mei
când îi stau în genunchi
însetat.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cocoş din tablă –
ţâncul îi calcă umbra
vrând să-l alunge

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertate

Turiştii A. U R. nu mai stau pe cuie,
Cu toţii simt mândrie la nivel toracic,
Nu dau doi bani pe Schengen, nici pe UE,
Ei merg în lume prin tunelul dacic.

epigramă de Sorin Stoica (15 ianuarie 2024)
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânătoare sau teroare

E zi de sărbătoare
lipsită de soare
cu multă ninsoare.
Deşi e răcoare
încep vânătoare,
oamenii, care,
ameţiţi de licoare,
vor cu disperare
trofeu de căprioare.
Pe deal şi ponoare,
pe-întinse ogoare,
pândesc pe răzoare,
vrând să doboare
pentru mâncare,
ispititoare
păsări cântătoare.
În ziua următoare
împuşcă vieţuitoare
necuvântătoare.
Seamănă teroare
şi în cântătoare.
Apoi,
încep să-înconjoare
şi să omoare,
lovind cu topoare
animale fugare
ce nu pot să zboare.
Lipsiţi de onoare,
fără-îndurare,
fac vânătoare
îngrozitoare.
Cred că,
merită frăţioare
să stea la răcoare,
să simtă că doare
când vor să omoare
necuvântătoare.

Vânătoare s--au teroare

poezie de Dumitru Delcă (1 februarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ar părea că îi este mai propriu spiritului să opereze prompt şi pe neaşteptate, iar judecăţii, pe îndelete şi cumpătat. Dar cel care-i mut, dacă n-are răgazul să se pregătească, ca şi cel căruia acest răgaz nu-i asigură niciun avantaj, la fel sunt de neajutoraţi.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!