Bat cuie

Bat cuie... cât pe muchii, cât pe lângă,
Am unghii violet şi răni pe mâini
Şi uneori, mă doare partea stângă
Cu drept asupra bietei mele pâini,

Bat cuie ruginite-n gardul putred
Al unui timp trecut, dar ne-ncheiat,
Bat cuie în prezentul tot mai şubred -
Cu mersu-mpleticit şi-ncovoiat,

Bat cuie-n toate, până la scânteie,
Şi-ndur scrâşnind acutele dureri,
Oricum, am cam uitat să fiu femeie,
Trudind peste puţinele-mi puteri.

Bat cuie, dar cu gândul sunt departe,
Trăind poveşti din timpuri de demult,
Şi mă ascund în filele de carte -
De după ele, sufletu-mi ascult,

Bat cuie-n basme, le agăţ în grindă
Şi cad, mă scurg de vlagă în pământ,
Boabe fierbinţi încep să se desprindă
Şi-mi curg peste genunchii tremurând,

Bat cuie-n cer-să leg de veşnicie
Tărâmul nesfârşitei suferinţi,
Bat cuie în tăceri şi-n nebunie
Şi-i răstignesc în versul meu pe sfinţi...

poezie de Emilia Amariei din Confluenţe literare (24 noiembrie 2016)
Adăugat de Emilia Amariei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuie ruginite

CUIE RUGINITE (Ziua întâia)

Vin ciorile pe crengile căzute
şi umbrele prin curte se-ndesesc,
în poama acră-a mărului creţesc
briceagul tatei singur se ascute.

Ulucile din garduri stau să cadă,
iar cuiele în babe-au ruginit,
îl văd pe tata stând nedumerit
pe banca învechită din ogradă.

L-aud că-njură foarte supărat
de luna măsii-n cerul cristalin
căci zidurile toate s-au surpat
când a vorbit la megafon Stalin.

CUIE RUGINITE (Ziua a doua)

De azi de dimineaţă îndrept cuie –
le-am scos de ieri din gardul prăbuşit,
l-aud pe tata înjurând mâhnit
de cerul măsii stors dintr-o gutuie.

Întreb de cuie noi, neruginite,
şi de uluci de brad, că sunt mai moi,
dar tata pomeneşte d-un altoi
ce-mi va opri cuvintele rostite.

Şi supărat se-ndreaptă spre grădină
să dreagă gardul rupt lângă anin –
din când în când se-aude în surdină
înjurături slăvindu-l pe Stalin!...

poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuie înflorite

simţita-i joi
acela de cui din noi
de pomeniţi...
Cred trebuie scos
din calendar si din noi
joia de cuie...
Să rămâie celuia
ce printre noi, noi!

A simţit un joi
punând inima pe jos...
sub tălpi cuie
el cântând tămâie
mir de bucurie
cu cât erau mai multe
vers să exulte
inimii spunând să tacă
atunci în joi
când ne-am vândut pe noi
răscumpăraţi
de o inimă
ce înflorea cuiele

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

LUPOI: Cine e Guran?
LIMBĂU: Un pungaş! Pui de legionar! Taică-su avea fabrică de cuie...
LUPOI: Unde e fabrica lui?
LIMBĂU: I-a luat-o poporul! Aşa e drept! Acuma toată naţiunea face cuie...

replici
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuie cu stelele drapelului

Ai căpătat
câteva cuie
cu stelele drapelului
în sicriul tău, copile.
Asta este tot
ce au făcut ei pentru tine,
fiule.

poezie clasică de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jertfă

Ce noapte, ce noapte şi mâine ce noapte
şi clopote toate cum bat înnoptate
şi slujbe-n biserici şi oameni pe coate
se roagă de moarte să plece departe

Şi cuie în mâini şi cuie în picioare,
ce jertfă pe cruce, ce spini fără floare,
ce jertfă jertfită, ce sânge se scurge
şi-o mamă cum plânge cu fruntea pe cruce

ce noapte, ce noapte şi mâine ce noapte
şi clopote toate cum bat înnoptate

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat cuie în fum

Plumburiile minţii tipăresc cuvinte
Reporteri ochii, urechiile scrijelite
Le scriu cenzurii cu scrâşnet de dinte.

Adevărul jărăşte să urle, cânte,
Privindu-l pe cel ce mi-e mai înalt,... înainte.
Bătându-i cuie fumurilor din frunte

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnul săracului

În vremea în care Domnul
Toarnă poduri fără cuie
La sărac până şi somnul
Ori e prea adânc, ori nu e.

Dacă-i prea adânc e semn,
C-a bătut prea multe cuie
Şi că-i ţeapăn ca un lemn
Şi la ceruri, iată-l... suie!

Dacă n-are somn e semn,
Că de frigul care-l frige
Va ieşi în stradă demn
Foamea din el ca s-o strige.

Nopţile în care Domnul
Toarnă poduri fără cuie
La săraci până şi somnul
Ori e prea adânc, ori nu e.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzleţe

Avocaţi care-şi aruncă
Doar lături în cap şi zer
E mai rău ca-ntr-o speluncă,
De subsol din cartier

De-asta nu merg la procese
Tot ce am, dau pe degeaba
Orice intrigă se ţese,
Numai ca să-ncurce treaba

Cine bate cuie, scoate
Alte cuie mai târziu
Că pingelele cu toate,
Schimbă-se în timp ce scriu

Dintre state câte-şi pun
Semnătura pe tratate
Numai care se opun,
Veţi vedea, sunt sabotate

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuie ruginite

Ziua întâia

Vin ciorile pe crengile căzute
şi umbrele prin curte se-ndesesc,
în poama acră-a mărului creţesc
briceagul tatei singur se ascute.

Ulucile din garduri stau să cadă,
iar cuiele din babe-au ruginit,
îl văd pe tata stând nedumerit
pe banca învechită din ogradă.

L-aud că-njură foarte supărat
de luna măsii-n cerul cristalin
căci zidurile toate s-au surpat
când a vorbit la megafon Stalin.

Ziua a doua

De azi de dimineaţă îndrept cuie –
le-am scos de ieri din gardul prăbuşit,
l-aud pe tata înjurând mâhnit
de cerul măsii stors dintr-o gutuie.

Întreb de cuie noi, neruginite,
şi de uluci de brad, că sunt mai moi,
dar tata pomeneşte de-un altoi
ce-mi va opri cuvintele rostite.

Şi supărat se-ndreaptă spre grădină
să dreagă gardul rupt lângă anin –
din când în când se-aude în surdină
înjurături slăvindu-l pe Stalin...!

poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Operaţie (in)estetică

Mi-au pus îngerul pe trunchi
vrând cică să-l opereze
stau cu toţii în genunchi
gata-n cor să sângereze

Aşa vor să-l opereze
ferestraie cuie şi topoare
noaptea la trapez e
d-lor gata să zboare

Ferestraie cuie şi topoare
stau cu toate în genunchi
nu se mişcă însă doare
umbra lor de lângă trunchi

Vrând să opereze totul
au pus vai la moarte botul

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 aprilie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

ORICATE CUIE !!!

Oricâte cuie mi-aţi bătut,
Încercând să fiu distrus,
Eu am luptat şi am tăcut,
Pentru a ajunge sus.

Nu mai încercaţi zadarnic,
Să demolaţi ce am construit,
Voi merge înainte falnic,
Cu paşi mărunţi spre infinit.

Mă criticaţi că nu-s modest,
Eu vă arăt doar cine sânt,
Cum am trecut al vieţii test,
N-am fost o umbră pe pământ.

Am să trec şi eu în nefiinţă,
Fiind un simplu muritor,
Am avut o singură dorinţă,
Să fac ceva folositor.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzleţite

Avocaţii îşi aruncă
Doar lături în cap şi zer
E mai rău ca-ntr-o speluncă,
De subsol din cartier!

De-asta nu merg la procese
Tot ce am, dau pe degeaba
Orice intrigă se ţese,
Numai ca să-ncurce treaba.

Cine bate cuie, scoate
Alte cuie mai târziu
Că pingelele cu toate,
Schimbă-se în timp ce scriu

Dintre state câte-şi pun
Semnătura pe tratate
Numai care se opun,
Veţi vedea, sunt sabotate

Vine timpul să închei
Broasca la o acoladă
Că n-avem răspuns în chei,
Cât avem într-o butadă.

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frig

sunt visul unui trecut
m-am înfiinţat într-un astăzi
o uşă nu m-a închis
am rămas pe dinafară
mă vreau înapoi, în tine
de ce mi-ai bătut in cuie?
cu prezentul!

poezie de Viorel Muha (august 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete, bătut în cuie...

Suflete, bătut în cuie,
Corpul unde l-ai lăsat?!
Au la cer încet se suie
Iar tu zaci însângerat?!

Suflete, nu poţi să zbori,
Te-au prins cuiele de cruce,
Nu te-nnalţi, nu te cobori,
Nu mai ai unde te duce.

Suflet greu, mai ai putere
Să te lapezi de durere?!

poezie de Mihail Mataringa (1 octombrie 2009)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima agăţată

Inimă agăţată de ochi
ochi agăţat de unghie
unghie de creier
creier agăţat de sfârcuri
sfârc agăţat de mamă
mamă agăţată de cruce
cruce agăţată de uşă
uşă agâţată de uşă
uşă agăţată de uşă
tată căutând cuie
cuie agăţate de mâini...
toate suspendând
de un păianjen cu cruce!
Mai jos viitorul încălzit
vânează trecutul.
Inima agăţată a tresărit!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tovarăşului

Mergeam pe cuie!
Copil dintr-un ciocan şi-o seceră
cântam bătăi de treierat...
Mergeam pe cuiele tocite
de
lăcătuşi, sudori, fierari
şi pentru tălpi crescute în gutui
din viermi
se ofereau cizmari!
Mergeam pe cuie
ca pe catalige
mergeam în faţa clasei
un salut!
Tovarăşului ce ne-a crescut cu grijă
din inimă un cui să-i dăruim
bătut!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei cuie

[golgota harului]

merg nevăzut pe strada principală a poeziei
mă-mbrac uneori în păduri
pentru a compensa deficienţa acută de verde din universuri palpabile
pentru acces la graiul nevăzutelor
în trei cuie am bătut limba

în avalanşă respiraţii binare decantează împărăţiile din celulă

chiar fără de cină dar cu taine în buricele
scormonitoarelor degete
tai cu apă lunatică otgoanele gravitaţiei
înghit fructele focului ca pe cuminecătură şi mă schimb
în cuvinte
de toate îngheţurile

după ce-am contabilizat judicios toate răstignirile ochiului
lumea se botează în sângele meu ca aerul
fără procură

zei sub hipnoză calcă apa neatinsă
a verbului

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuibul de cuie

Asemenea omizii alergai în pântecul mărului
de aceea aplaudau frunzele
de aceea făceau spumă buzele stelelor
răsuflate
de aceea calendarele îşi alăptau zilele
la sfârcul cuiului
de care stătea agăţat un perete să cadă
şi iată
se face frig între coastele noastre
e umbră în pâinea zilei
nu mai alergi
nu nu
şi te asemeni cu un copil nou născut
într-un cuib de cuie...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer ars

Ziua asta n-a sfârşit de plâns
Soarele s-a-nchis într-o găoace.
Nu se ştie care cer a nins
Peste cimitirul ars de pace.

A trecut pe drum un orb şi-a spus
C-a murit Isus, şi altul nu e
Să se-nvrednicească până Sus,
Ca să fie iar bătut în cuie...

poezie de Maria Baciu din Nord (Antologia poeţilor botoşăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu trezim cimitirele...

E-o taină-n toate.
şi-o năruire...
nu vă-ndoiţi de dăinuire
când vă cântaţi bucuriile
în acelaşi cerc istovitor
în care dorm nepăsătoare
cimitirele...

E o lumină-n toate.
şi-o sfâşiere...
şi nu-ntrebaţi de risipire
când vă slăviţi odoarele
în acelaşi triunghi nepereche
în care se înalţă – ca o provocare –
luna, soarele...

E-un nepătruns în toate.
şi-o prigonire...
şi cum să vă mire
când rătăciţi în propria geometrie
căutăm adevărul
în ape
ce refuză oglindirea – chipului cioplit –
agăţat
în izbăvitoare cuie,
izbăvitoare cuie...

poezie de Valentina Becart din Undeva, un poet... (28 iunie 2010)
Adăugat de Valentina Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!