Vânătoare sau teroare
E zi de sărbătoare
lipsită de soare
cu multă ninsoare.
Deși e răcoare
încep vânătoare,
oamenii, care,
amețiți de licoare,
vor cu disperare
trofeu de căprioare.
Pe deal și ponoare,
pe-întinse ogoare,
pândesc pe răzoare,
vrând să doboare
pentru mâncare,
ispititoare
păsări cântătoare.
În ziua următoare
împușcă viețuitoare
necuvântătoare.
Seamănă teroare
și în cântătoare.
Apoi,
încep să-înconjoare
și să omoare,
lovind cu topoare
animale fugare
ce nu pot să zboare.
Lipsiți de onoare,
fără-îndurare,
fac vânătoare
îngrozitoare.
Cred că,
merită frățioare
să stea la răcoare,
să simtă că doare
când vor să omoare
necuvântătoare.
Vânătoare s--au teroare
poezie de Dumitru Delcă (1 februarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.