Sparge lumina
stelele cad în adâncuri
e dimineața.
haiku de Szilvia Szabo din revista "Anotimpuri Literare", nr. 67 - 68 (2009)
Adăugat de Szilvia Szabo

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lumina albă
în tăcerea nopții
îngeri la geam.
haiku de Szilvia Szabo din revista "Anotimpuri Literare", nr. 67 - 68 (2009)
Adăugat de Szilvia Szabo

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceremonia
ceaiului de aseară
m-a pus pe gânduri.
haiku de Szilvia Szabo din revista "Anotimpuri Literare", nr. 67 - 68 (2009)
Adăugat de Szilvia Szabo

Comentează! | Votează! | Copiază!
În miez de noapte
singurul fapt curat
citesc Scriptura.
haiku de Szilvia Szabo din revista "Anotimpuri Literare", nr. 67 - 68 (2009)
Adăugat de Szilvia Szabo

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra vulturului
care crește din stele
străbate orizontul meu.
haiku de Szilvia Szabo din revista "Anotimpuri Literare", nr. 67 - 68 (2009)
Adăugat de Szilvia Szabo

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zace sub lună
un pom lângă drum
după frunze bocind.
haiku de Szilvia Szabo din revista "Anotimpuri Literare" (2009)
Adăugat de Szilvia Szabo

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ah, stelele
Toate isi lasa umbra in lume:
o frunza, iubitul, un flutur, un nume,
si toate gusta lumina pamantului,
pana si urmele vantului.
Numai stelele, stelele n-au caldaram,
nu lasa umbra pe nici un taram
Ah, stelele, stelele!...
poezie celebră de Veronica Porumbacu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui D. Grama, la apariția plachetei "Călător în adâncuri"
De ce nu strălucești în poezie,
Am priceput când titlul ți-am citit:
De unde vrei lumina să îți vie,
Când în "adâncuri ai călătorit"?!
epigramă de Alexandru Doru Șerban din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața
Dimineața zori se-aprind,
Zarea este luminată.
Pe cer stelele se sting,
Natura e minunată.
Soarele-înroșește norii,
Încălzește toată glia,
Colo sus, în dealul mori,
Frumos cântă ciocârlia.
În grâu se-aude pitpalacul.
Salută și el dimineața.
Păsări survolează lacul,
Clocotește iarăși viața.
poezie de Dumitru Delcă (15 iunie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
băltoacă-n asfalt
o mașină în trombă
sparge stelele
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul nostru-i asemeni apei: din cer se iscă, la cer se suie și iar coboară către pământuri, veșnic altfel... De sus țâșnește din stânci abrupte șuvoi curat, apoi se sparge în nori de spumă, se-nvăluiește-n vuiet blând jos spre adâncuri... De-apar în drumu-i stânci împotrivă, spumegă amarnic treaptă cu treaptă spre abis... Pe paturi molcom șerpuie-n văile verzi și-n lacul cel neted chipul își scaldă stelele toate... Suflet al nostru, cum semeni tu apei, soartă a noastră, cum semeni cu vântul...
citat celebru din Goethe
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă...
Dacă stelele ar vorbi,
S-ar prăbuși istoriile și munții
De greutatea cuvintelor.
Clepsidra s-ar sparge și cenușa osoarelor
S-ar ridica în nori denși,
Îndoliind universul.
Lacrima verbelor ar inunda sufletele
Și lumina s-ar ascunde în noapte.
Dar ele acoperă cu tăcere
Lumea întreagă.
Priviți-le! Loiale și purea...
Mai mult nu au timp să-nțeleagă.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stelele s-au scurs
pe copacii din fața casei tale
lumea se uita la fereastra
unde stătea o mușcată cu flori
roșii cum sunt buzele vă pot
explica în câteva poezii scrise
pe scoarța pomilor fericiți
copacii arată ca brazii de crăciun
stelele strălucesc ca diamantele
furate din adâncuri să aibă propriul
răsărit când ieși la geam să zâmbești
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
La un bal mascat, masca e ascunsă.
citat din Magda Szabo
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
văd dimineața
cum stelele curg
în clepsidra luminii
haiku de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineața tu te întorci întotdeauna
Adierea zorilor, ușoară,
respiră cu gura ta
la capătul străzilor goale.
Lumină gri, ochii tăi sunt
stropii gingași ai zorilor
deasupra dealurilor întunecate.
Pașii și răsuflarea ta,
asemeni vântului în zori,
aburesc casele.
Pietrele, umerii orașului,
degajă aburi
tu ești viață, trezire din somn.
Stea pierdută
în lumina zorilor,
susurul zefirului,
cădură, respirație
noaptea a luat sfârșit.
Tu ești lumina și dimineața.
poezie celebră de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Stelele nu cad pe jos
Să fie strânse într-o poală.
Nu sunt nici ciobul cel sticlos
Ce fuge de la sticla plină/goală.
Nu sunt frământul prea lutos
Să strice robustețea la o oală.
Stelele nu cad pe jos
Să fie strânse într-o poală.
Sunt spicul plin în lanul cel mănos
Pe zariștea senină și ovală.
Sunt diamant pe cerul preanoros
Și sunt lumina cea astrală -
Stelele nu cad pe jos...
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu e nimic mai crunt pe lume decât să nu poți dormi de foame!
citat din Ecaterina Szabo
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori dimineața
Dimineața uneori lucrurile sar la nimereală,
cafeaua sare direct în veșnicie
ca și țigara.
Viitorul s-a mutat tot mai în față.
Gândul hoinărește pe unde vrea el,
trecând pe lângă ziua ce atârnă în fereastră,
risipind clipe meandrice în aerul gri,
pe strada agățată de cer.
Poemul se naște ciocnind paharul cu apă
cu clinchet de cristal,
ce aprinde lumini din adâncuri
și apoi coboară în camera goală,
așezând cuvintele ce se ucid între ele.
Unele explodează izbindu-se de tine
și-mi fac din silabe șirag de mărgele.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineața, iubite
Sunt lângă tine clipă de clipă
Ești sufletul de care aveam nevoie
Complementar și dulce
Sărut al buzelor ce încă ard
Pleoapele ce clipesc înspre zori
Bună dimineața iubite
Te aștept la margini de dor
Vino și rămâi lângă mine
Degetele tale îmi desenează trupul
Și mi-l cheamă dăruindu-i
Liniștea și lumina răsăritului
Printre boabe de rouă
Bună dimineața iubite
Curg pulberi de stea
Și speranțe ce cern peste noi
Iar îngerii cu aripi deschise
Veghează din icoane împlinirile
Bună dimineața, iubite
Te iubesc.
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aveam doar șapte ani când am învățat saltul înapoi întins la bârnă.
citat din Ecaterina Szabo
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!