Vieţile uneori pot fi şi conduse, nu numai trăite.

Simona Antonescu în Chiajna din Casa Muşatinilor (16 iunie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vieţile triste

pun ochii înceţi în batiste
nici nu plâng
nici nu plâng
vieţile triste (?!) vieţile
niciodată trăite

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patimă nescrisă

Uneori aş vrea să te cunosc
Sau poate e mai bine să rămâi necunoscut,
Căci doar aşa pot eu să te iubesc
Fără să ştiu de-al tău prezent şi nici trecut,

Uneori aş vrea să-mi cânţi doar mie
Şi ochii tăi căprui să-i tot privesc,
Iar dragostea ce-o simt acum în mine
C-o bucurie nelumească s-o trăiesc,

Uneori aş vrea să nu te fi-ntâlnit
Să pot să-mi văd de vieţile trăite,
Cu zile scurte şi mai lungi
Cu nopţile senine mai dormite,

Uneori aş vrea să nu mă întristez,
Când ştiu că al tău trudit suflet
Pe mine nu m-a regăsit,
Iar visul meu s-a velnicit în plânset.

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memoria este ca o piatră aruncată pe luciul unei ape. Sare din loc în loc, alegând la întâmplare clipele pe care le păstrează.

Simona Antonescu în Chiajna din Casa Muşatinilor (27 mai 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simona Stanciu, câştigătoarea concursului "Miss PSD"

La concurs s-au prezentat
Numai PSD-iste
Şi Simona a câştigat
Dintre 15 "fripturiste".

epigramă de Mike Farkas
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile din vieţile trăite

Poate că, în urmă cu
milenii, făcusem parte
din rasa legendară a centaurilor.
Poale că, în cine ştie ce parte a pământului,
fusesem luntraş ori corăbier.

Nu ştiam.
Nimic nu ştiam, dar mi se părea că mai trăisem
şi altădată.
Mi se părea că mă mai născusem de nenumărate ori
că mai trăisem de nenumărate ori,
că de nenumărate ori mai murisem.
Când?
Unde?
Amintirile din vieţile trăite şi pierdute erau tulburi
şi niciodată nu izbutisem să le desluşesc.
Ori poate că nu trăisem altădată.
Poate că acum trăiam întâia oară.
Întâia oară şi ultima oară.
Poate că imaginile de altădată,
care mă întristau, mă nelinişteau şi-mi furau somnul,
erau amintiri din vieţile, cu totul necunoscute mie,
ale miilor şi miilor de înaintaşi din care mă trăgeam.
Poate...
Poate...

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurii copii pe care îi avusese vreodată Franz erau aceştia - nemuritori şi tăcuţi - din spatele geamului ce dădea în strada veche cu nume nou.

finalul de la Fotograful Curţii Regale de Simona Antonescu (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi cum toată strada, împreună cu mahalalele din jur, veneau din când în când să lase câte o amintire pe fetrul aşezat în vitrină. Treceau, iscăleau, apoi îşi vedeau de drumurile lor mai mult sau mai puţin şerpuite. Se mai întorceau sau nu. Îşi păstrau fotografiile sau nu. Şi Franz înţelese că trebuie să clădească această vitrină cu responsabilitate, de vreme ce, în jurul său, oamenii aflau uneori prea târziu importanţa unei clipe pe care aparatul său o făcuse nemuritoare.

Simona Antonescu în Fotograful Curţii Regale (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vieţile noastre s-ar putea să fie ultimele care vor fi trăite într-o societate tehnologică.

citat din Arthur C. Clarke
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru "contribuţia" lui Geo Şerban la volumul de maxime "Idei trăite"

Tot stivuind Idei trăite
Şi ospătându-mă din ele,
Îmi este greu să pot admite
Că nu sunt numai ale mele.

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe măsură ce anii se scurgeau şi copiii nu se iveau în casa lor, Franz întârzia tot mai mult cu privirea asupra acelora sosiţi în atelier. Îi studia cu răbdare şi mintea lui crea unul al lor, perfect: ar fi vrut surâsul celui mic al doamnei Ghenadie, privirea şăgalnică, pusă parcă pe şotii, a fetei mijlocii a domnului general Filipescu, ochii albaştri, senini, ai Despinei la vremea când avea numai trei ani şi îşi sprijinise mânuţa mică pe sabia tatălui său, într-o fotografie.

Simona Antonescu în Fotograful Curţii Regale (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta vreme cât reuşea să împrăştie în casă, dimineaţă de dimineaţă, aroma caldă a cafelei cremoase ieşite din mâinile ei, Anna se simţea aparţinătoare a unui grup special, puter­nic şi biruitor peste toate ale vieţii: grupul soţiilor de nobili mai mari sau mai mici de pe Valea Rinului.

Simona Antonescu în Fotograful Curţii Regale (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om prost nu este în stare să facă vreodată în viaţa sa prostiile pe care le fac uneori naţiunile conduse de sute de oameni de talent.

Benito Pérez Galdos în Episoade naţionale: Trafalgar
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Complimentele bărbaţilor sunt uneori şi mici tertipuri de seducţie.

citat din Oana Antonescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există ţări bogate şi ţări sărace, ci există ţări bine conduse şi prost conduse.

citat din Peter Drucker
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pregătirea cafelei de dimineaţă nu putea fi lăsată pe mâna bucătăresei - o moldoveancă plinuţă, trecută de vârsta a doua, care râdea cu poftă din orice, sprijinindu-şi linguroaiele mari din lemn de burta care se cutremura toată în asemenea momente. Cafeaua ar fi împrumutat din aroma de pământ a bucătăresei, aromă sănătoasă de altfel, dar nepotrivită cu cea a licorii celei simandicoase.

începutul de la Fotograful Curţii Regale de Simona Antonescu (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă evreii din Ţara Românească mai trăiesc, trăiesc datorită mareşalului Antonescu.

Ion Antonescu în proces (14 mai 1946)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrurile trebuie trăite pentru a le înţelege, trebuie trăite cu toată fiinţa.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Congresul nostru nu este numai extraordinar, e şi neobişnuit.

perlă de Crin Antonescu din cuvântare la Congresul USL (7 aprilie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă neînvăţate cu adevărat la licoarea Orientului, sau poate doar nepotrivindu-se cu gustul doamnei – care pregătea o cafea pentru cunoscători, amăruie şi cremoasă – bucătăreasa de la Moldova şi fata din Ardeal sorbeau în fiecare dimineaţă cafeaua ca pe un medicament scump. Se apropiau amândouă uşor intimidate, umăr lângă umăr, ştergându-şi mâinile de poale, cu gesturi inconştiente, ca şi cum ar fi vrut să se asigure că sunt suficient de curate ca să se facă demne de aşa o onoare.

Simona Antonescu în Fotograful Curţii Regale (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâni pescari la malul mării

Se întâlnesc acolo în fiecare dimineaţă... în fiecare zi a anului.
Se adună la capătul digului... cu toate sculele lor de pescuit.

Uneori se salută unul pe altul strigându-se pe nume.
Uneori doar îşi zâmbesc...
Uneori fac numai un gest cu mâna...
un semn cu ochiul sau din cap.

În vreme ce pun momeala-n cârlige şi aruncă firele
sporovăiesc fără contenire – despre vieţile lor,
despre familii, iar uneori despre pescuit...
aceşti bătrâni pescari de la malul mării.

De-i întrebi, dacă-au pierdut o zi de pescuit vreodată,
ei îţi răspund de-îndată...: " Noi? Niciodată."
Sunt fericiţi dacă prind vreun peşte,
iar dacă nu, împăcaţi.
Pentru că deşi pescuitul i-a adus împreună,
din câte simt eu,
aici este vorba mai mult decât despre pescuit –
aceşti bătrâni pescari de la malul mării...

poezie de Jim Yerman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!