Bătrâni pescari la malul mării
Se întâlnesc acolo în fiecare dimineață... în fiecare zi a anului.
Se adună la capătul digului... cu toate sculele lor de pescuit.
Uneori se salută unul pe altul strigându-se pe nume.
Uneori doar își zâmbesc...
Uneori fac numai un gest cu mâna...
un semn cu ochiul sau din cap.
În vreme ce pun momeala-n cârlige și aruncă firele
sporovăiesc fără contenire despre viețile lor,
despre familii, iar uneori despre pescuit...
acești bătrâni pescari de la malul mării.
De-i întrebi, dacă-au pierdut o zi de pescuit vreodată,
ei îți răspund de-îndată...: " Noi? Niciodată."
Sunt fericiți dacă prind vreun pește,
iar dacă nu, împăcați.
Pentru că deși pescuitul i-a adus împreună,
din câte simt eu,
aici este vorba mai mult decât despre pescuit
acești bătrâni pescari de la malul mării...
poezie de Jim Yerman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Jim Yerman. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.