Balada tigrului sălbatic

Nimeni nu-l atacă mânuind o lance lungă,
Nici strunind o arbaletă puternică.
Hrănindu-şi nepoţii, apărându-şi puii,
Îi instruieşte pentru cruzimile de mâine.

Capul înălţat devine zid,
Coada fluturând devine o flamură.
Chiar şi Huang de la Marea de Est *
Se temea să dea ochii cu el după căderea nopţii.

Tigrul dreptăţii, întâlnit pe drum,
Era tot ce trebuia pentru a-l îngrozi pe Niu Ai.*

Ce folos aduce sabia aceea scurtă
Dacă atârnă pe un perete, amintind de zgomotul tunetului?

La poalele muntelui Tai
Se aude vocea unei femei plângând,
Guvernul interzice tuturor oficialităţilor
Să asculte acel sunet.*

* Huang de la Marea de Est avea puteri magice cu care controla tigrii şi şerpii. Din cauza beţiei şi-a pierdut puterile şi-a fost ucis de un tigru.
* Chou-yu, tigrul alb, se ivea doar când când ţara era bine guvernată. Nu călca pe cereale şi nu se hrănea cu creaturi vii. Niu Ai - un nobil de rang înalt transformat în tigru, tigru care l-a mâncat apoi pe fratele acestuia.
* Confucius a întâlnit o femeie care plângea la poalele mutelui Tai. Deşi toată familia acesteia a fost ucisă de tigri, ea refuză să părăsească districtul, iar asta pentru că guvernarea acestuia era perfectă. Întâmplarea l-a făcut pe Confucius să concluzioneze că o guvernare opresivă este mai sălbatică decât un tigru.

poezie de Li He, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurul tigrilor

Până sosi-va ceasul de galben asfinţit
Nu-mi voi putea lua ochii
De la impunătorul tigru de Bengal.
De colo-colo umblă pe hărăzitu-i drum
Şi nici nu bănuieşte
Că gratiile-s închisoarea lui.
Veni-vor după-aceea şi ceilalţi tigri:
Tigrul de foc veni-va al lui Blake,
Şi aur, mult, sub diferite chipuri:
Metalul iubitor care-a fost Zeus,
Inelul celor două nopţi, Draupnir,
Cel care zămisleşte nouă inele,
Iar acestea, altele nouă, şi tot aşa la nesfârşit.
Cu anii fost-am părăsit
De celelalte culori încântătoare.
Nu mi-au rămas decât
Tremurătoarea lumină, umbra deasă,
Şi aurul de la-nceput.
Voi, asfinţituri! Voi, tigri! Voi, fulgerări
Ale mitului şi ale epocii!
Văd un aur mult mai preţios, părul tău,
Pe care-l jinduiesc aceste mâini.

poezie clasică de Jorge Luis Borges din Aurul tigrilor (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tigrul nu supravieţuieşte fără junglă, dar nici jungla fără tigru.

proverbe cambodgiene
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: De ce te-ai întâlnit cu el?
Lia: În primul rând, nu m-am întâlnit cu el, cel puţin nu intenţionat... N-a fost ceva dinainte planificat. A fost întâmplător. M-am dus la un restaurant să servesc cina, am observat-o pe Sonya şi m-am aşezat la masa ei. Nu ştiam că ea-l aştepta pe fratele ei. Sid a întârziat puţin, am mâncat împreună cu ei doi, apoi am plecat, toţi trei. Doar că Sonya s-a dus acasă, iar eu am rămas cu fratele ei; prin urmare, într-adevăr ne-am plimbat prin oraş, apoi el m-a condus până în apropierea camerei mele. Asta a fost tot. Ce vezi tu atât de rău în asta? Şi de fapt, chiar nu eram datoare să-ţi dau aceste explicaţii.
Lucian: Sigur, nu erai... Deci, nici măcar atâta lucru nu merit după tot ceea ce am făcut pentru tine?
Lia: De ce te legi de acest amănunt? Nu ţi-am cerut eu să mă salvezi! Şi sper că n-ai intervenit în favoarea mea doar pentru a-mi impune după aceea anumite reguli, pentru că n-am de gând să le respect! Nu-mi poţi interzice să mă plimb şi cu altcineva, cu oricine vreau eu. Şi repet, nici nu-ţi datorez explicaţii referitoare la modul în care îmi petrec timpul liber. Pricepi? Niciodată n-am să joc cum îmi cânţi tu! Nu-mi poţi impune nimic! Absolut nimic!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dihorul

Învechită-n tâlhărie,
Meseria bine-şi ştie
Fiara nopţilor adânci
După pradă şi pe brânci...

Izmenindu-se a tigru,
Speriat de-un cucurigu,
La coteţe îndrăzneţ,
Că la bâtă n-are preţ,

Pentru puii de găină,
E-o sălbatică jivină...

Pentru noi – ghiciţi uşor –
Ce să fie? Un dihor.

poezie de Cicerone Theodorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gioconda în piele de tigru

în ziua în care surâsul ei a ajuns
pe apă şi pe aer
pe pământ în bengal
a fot chemat un tigru să
verifice încă o dată cine se-ascunde
în spatele pânzei...
împărăteasa - o
femeie din acele desişuri -
s-a dat sfâşiată de îndoielile facerii

unui bine-atât de natural (?!) poporului său

în care bărbaţii ocupă de-o vreme
locuri la business
class în drumul pe aer
cu destinaţia louvre pe sena
şi a de
căzut în braţele ani
malului stâng al inimii sale
roasă de îndoieli
ca o jucărie pentru feline din cauciuc
per
forată în adâncuri de
colţul rotativ al gurii -
pic
tată dungă cu
dungă cutată
a
cum

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce tigrul nu se poate desprinde de condiţia lui de tigru, nu se poate deztigriza, fiinţa umană trăieşte permanent riscul dezumanizării.

citat celebru din Jose Ortega y Gasset
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dresoarea de tigri

Cu forme pure, minunate,
În tigru ea m-a transformat,
Dungi negre am acum, pe spate,
Căci ne-a surprins al ei bărbat.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un om vrea să omoare un tigru se numeşte sport; când tigrul vrea să-l omoare se numeşte sălbăticie.

citat celebru din George Bernard Shaw
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai mult sânge

tigrul – tot tigru.
mangrovele din sumatra – mangrove.
oceanul – tot ocean.
pâinea maimuţelor – poate chifla maimuţelor.
urangutanul – tot.
ţiganul – tot ţigan de ţigan de ţigan.
indianul din india – tot hotentot
(în unele cazuri).
tigrul călcat la dungă de-un jeep – tot
manelist (?!) – tot
nu vei reuşi să pricepi
de ce apa de gură nu se face cascadă
decât în sângele proaspăt
băut din greşeală
printre ţepe de bambus
dungă cu dungă
tăietură cu tăietură

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie trebuie să aibă cel puţin patru animale. Un vizon în dulap, un Jaguar în garaj, un tigru în pat şi un bou care să plătească pentru tot.

citat din Paris Hilton
Adăugat de Irina Simion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisicile au fost create pentru ca omul să se poată bucura de privilegiul de a putea atinge un tigru...

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Altcineva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fidelitatea nu este mai naturală pentru om decât cuşca pentru tigru.

citat celebru din George Bernard Shaw
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rea credinţă

Motto: "Deşi suntem de acord cu multe lucruri relatate de Homer,
cu acesta nu suntem de acord... şi nici cu Eschil nu suntem
de acord, când el o face peThetis să spună că Apollo
a cântat la nunta ei, celebrându-i copilul:

‘cum că el nu se va îmbolnăvi niciodată, va avea o viaţă
lungă şi toate binecuvântările vor pogorî asupra lui;
iar când el a promis aceste daruri inima mea s-a umplut
de bucurie. Şi-am sperat că buzele divine ale lui Apollo,
cel fluent şi limpede în arta profeţiei, nu se vor dovedi false.
Însă el, care a proclamat aceste lucruri....
el este cel care mi-a ucis fiul...' "

(Platon, Republica, II-383)

Când Thetis şi Peleus s-au căsătorit
Apollo s-a ridicat de la somptuoasa masă a nunţii
şi a binecuvântat mireasa şi mirele
pentru fiul care se va naşte din unirea lor.
"Bolile nu-l vor atinge niciodată," a spus el,
"şi va avea o viaţă lungă."
Asta i-a plăcut foarte mult lui Thetis:
cuvintele lui Apollo, un maestru în profeţii,
părea o garanţie asiguratoare pentru copilul ei.
Iar când Ahile a crescut mare
şi toată Tesalia vorbea despre frumuseţea lui,
Thetis şi-a amintit cuvintele zeului.

Dar într-o zi au sosit nişte bătrâni aducând vestea
că Ahile a fost ucis la Troia.
Thetis şi-a sfâşiat mantia purpurie,
şi-a scos inelele şi brăţările,
aruncându-le-n ţărână.
Şi-n marea ei durere, amintindu-şi scena de la nuntă,
a întrebat ce punea oare la cale înţeleptul Apollo,
unde era acel poet care declama
atât de elocvent la banchete, unde era acel profet
când troienii i-au ucis fiul în plină tinereţe?

Iar bătrânii i-au răspuns că Ahile însuşi
a coborât la Troia
şi, împreună cu troienii, i-a ucis fiul.*

* Zeul Apollo, aşa cum se ştie, în timpul Războiului Troian, a fost protectorul troienilor, ajutându-i pe aceştia
în lupta lor cu aheii.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idea de ordine la Key West

Cântecul ei trecea dincolo de geniul mării.
Apa niciodată nu a luat forma minţii sau a vocii,
Aşa cum o face corpul, corpul în materialitatea lui, fluturând
Din mânecile goale; şi totuşi mimica mişcării ei
Producea un strigăt constant, era cauza unui strigăt constant,
Care nu era al nostru, deşi noi îl recunoşteam,
Neomenesc, un strigăt al oceanului cel veritabil.

Marea nu era o mască. În nici un sens.
Cântecul şi apa nu se contopeau într-un singur sunet,
Chiar dacă ceea ce ea cânta, era doar ceea ce auzise,
De vreme ce ceea ce cânta era murmurat cuvânt cu cuvânt.
Se prea poate ca în toate frazele să se fi învolburat
Zgomotul apei măcinând pietrişul şi suspinul vântului –
Dar noi pe ea o auzeam, şi nu marea.

Pentru ca ea era făurarul cântecului pe care îl cânta.
Mereu cu capul acoperit, gesticulând tragic, marea
Era doar locul pe unde îşi purta ea paşii pentru a cânta.
Ce spirit este acesta? ne întrebam, fiindcă eram conştienţi
Că ceea ce noi căutam era spiritul – şi mai ştiam
Că ne vom pune această întrebare ori de câte ori o vom auzi cântând.

Dacă-ar fi fost numai vocea întunecată a mării
Care se ridica sau numai mulţimea valurilor care o colorau;
Dacă-ar fi fost numai vocea de la periferia cerului
Şi a norilor, a coralilor din adânc înconjuraţi de pereţii apei;
Oratorie a aerului în urcare, un sunet al verii
Repetat într-o vară nesfârşită,

Dar sunet şi atât. Însă era mai mult de atât,
Mai mult chiar decât vocea ei – şi a noastră – printre
Rafalele de apă şi de vânt lipsite de orice însemnătate,
Dincolo de distanţele ostentative, de bronzul umbrelor căţărate
Pe cele patru orizonturi, de atmosferele muntoase
Ale cerului şi ale mării.
Contenind, vocea ei era cea care făcea
Cerul să pară dureros de intens şi de acut.
Ea era singurul făurar al lumii
În care cânta. Şi când ea cânta, marea,
Oricare i-ar fi fost sinele, devenea însăşi esenţa
Cântecului ei, pentru că ea era creatorul. Apoi noi,
În vreme ce o urmăream cum înainta acolo, singură,
Înţelegeam că nu a existat niciodată o lume pentru ea,
Exceptând lumea pe care o cânta şi pe care, cântând, o făurise.

Ramon Fernandez, spune-mi, dacă ştii,
De ce atunci când cântecul a luat sfârşit şi noi ne-am întors
Spre oraş, spune-mi de ce luminile translucide,
Luminile navelor de pescuit la ancoră,
Cu lăsarea nopţii, tăind oblic aerul,
S-au înstăpânit asupra nopţii, tranşând felii din mare,
Stabilind zone emblemă şi axe de foc,
Rescriind, descântând, adâncind noapea?

Oh! binecuvântata frenezie pentru ordine, palidul meu Ramon,
Frenezia creatorului de inventa cuvintele mării,
Cuvintele porţilor înmiresmate, delicat diferenţiate,
Cuvinte despre noi şi despre originile noastre,
În demarcaţii încă mai fluide, în sunete mai cuprinzătoare.

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a făcut pisica, pentru ca omul să aibă un tigru de mângâiat.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursul şi vulpea (fabulă)

"Ce bine au să meargă trebile în pădure
Pe împăratul tigru când îl vom răsturna
Şi noi vom guverna,
Zicea unei vulpi ursul, c-oricine o să jure
Că nu s-a pomenit
Un timp mai fericit."
- "Şi-n ce o să stea oare
Binele acest mare?"
Îl întrebă.
- "În toate,
Mai ales în dreptate:
Abuzul, tâlhăria avem să le stârpim,
Şi legea criminală s-o îmbunătăţim;
Căci pe vinovaţi tigrul întâi îi judeca
Ş-apoi îl sugruma."
- "Dar voi ce-o să le faceţi?"
- "Noi o să-i sugrumăm
Ş-apoi să-i judecăm."
Cutare sau cutare,
Care se cred în stare
Lumea a guverna,
Dacă din întâmplare
Ar face încercare,
Tot astfel ar urma.

fabulă celebră de Grigore Alexandrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

pare a fi soare acum în Bucureşti
ceaţa de pe ochi nu mă părăseşte nici o clipă
îl văd. mă bucur. frigul fuge în elemenţii claoriferului vechi
e mai bun. păstrează camera caldă. oasele tot dor
articulaţiile mă înjură ritmat. pulsează ceva acolo apoi
răsucirea vine firesc şi ignetul altei vârste se porneşte voios
râd şi ascult mieunatul lui Kiki
mieunatul negru al jocului de-a stăpâna şi pisica
în fond, povestea continuă dincolo de tăcerile drumului
pe care calc apăsat aşteptând ca nimicul
nimicului să se întâmple

e soare în Bucureşti
un soare ştirb cu accente de soare cu dinţi

prezentul scoate la iveală mulţi curajoşi care-şi pun dinţi falşi
numai pentru estetica socialului

cum spunea soţul meu aseară:
am un tigru negru pe frigider care miorlăie
am un tigru pe...

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia nu este un obiect, ci un proces, o stare de spirit, un fluviu – nu le iubim pentru ceea ce sunt în sine, ci pentru ceea ce nasc ele în mintea şi sufletul nostru, invadându-ne, milimetru cu milimetru, întregul cord, rotind în noi şi în mintea noastră un întreg univers de simţiri şi senzaţii. Dacă ai fost, fie şi o singură dată, copleşit până în ultima celulă a fiinţei de iubirea unei femei, atunci poţi spune că nu ai trăit degeaba. Femeia, cu deosebire cea pe care o iubeşti, devine imaginea perceptibilă a frumosului, ideea platonică a acestuia. Chiar şi cel mai umil şi neînsemnat bărbat, atunci când se ştie iubit, devine important.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mă simt natural român, mai român decât atunci când am plecat, pentru că tot ce am făcut a fost pornind de la o oarecare bogăţie şi complexitate pentru care Iaşul are o mare vină sau un mare merit. Eu mă înclin în faţa Iaşului, în faţa dărniciei atotştiutoare a oraşului ăsta care şi-a călăuzit copiii şi înzestrat aşa încât nu a fost un moment de îndoială în mine în privinţa drumului pe care trebuia să merg. Asta se datoreşte Iaşului. Dacă azi mi-a rămas o mare doză de poezie, pe care de multe ori reuşesc să o materializez şi în muzică, asta se datoreşte în întregime Iaşului. Toată copilăria, toată adolescenţa am petrecut-o lângă personalităţi enorme ca: Mihail Sadoveanu, fraţii Teodoreanu, Mihai Codreanu, Demostene Botez, Octav Botez, profesorul meu. Deci din punct de vedere al înzestrării, Iaşul mi-a dat ceva care la început m-a ajutat să devin om, şi, după aceea, într-adevăr, să pot ieşi cu uşurinţă din labirintul îndoielilor. Şi când a fost vorba să iau hotărâri mari, le-am luat ca ieşean, adică cu înţelepciune moldovenească. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie şi adolescenţă, de Iaşul care, a fost oxigenul tuturor.

citat din Sergiu Celibidache
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea asta

este pentru noi doi
era a noastră şi o ştiam
când te-am luat de mână
am simţit pulsul de
reglat pentru o iubire
trecea dragostea prin vene
cu viteză mare
nu oprea nică
ieri nu erai atât de agitată
dragostea asta este un tigru
asiatic

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!