Gogyohka

camera era rece şi goală
raza a pătruns prin geam
orbea ochii obişnuiţi
odată ajunsă la picioarele ei
a început să-i picure viaţă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iritarea de dimineaţă

a început de duminică seară
când ochii s-au scărpinat
de ecranul televizorului larg
deschis la talk-show-uri căzute
pe capul omului iubitor de bârfă
care stă în noapte cu stelele
în geam şi şpriţul pe măsuţă
aciuat într-un cuib care va dispărea
în curând o să-i crească îndoiala
şi aerul rece cu dinţi de peşte
fierăstrău taie armonia interioară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

început

ploios de toamnă cu poveşti
de groază prin cărţile citite
la lumina unui bec pe jumătate
chior în camera unde stau florile
la geam se uită la stropii
care se aruncă în faţa maşinilor
vântul a început afară să plimbe
frunzele vagaboande decise
să-şi facă un rost în viaţa lor
de jumătate de an de bunăstare

ochii se plimbă de la o crimă
la altă crimă cu scrisul ce fuge
dintr-o pagină pe altă pagină
şi detectivii care beau whisky
nu te lasă să priveşti toamna
începută de curând în oraşul tău

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmi hrănesc curiozitatea

şi mă uit pe gaura cheii
la vecina care-ţi trezeşte
pasiunea e frumoasă ca o poezie
o ating cu ochiul stăpân
peste formele plinuţe
mângâi pielea goală şi lucioasă
sângele curge fierbinte-n vene
pofta-mi bălteşte în nori josnici
pe furiş îmi trec limba
peste buzele care ar săruta
splendoare ce se plimbă
prin camera la fel de goală
aproape o oră-mi zâmbeşte
cu cea mai diavolească ispită

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

unde era un
geam acum o gutuie -
odată mama

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alpiniştii

de ocazie urcă
în operele de artă
din durerile ascunse
intime în gândurile noastre
toţi suntem alpiniştii
închişi în copertele unei cărţi
ajunsă în librării
sau stăm la picioarele statuii
vândută pe rime

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluteau

sufletele prin încăperea rece unde
zăceau corpurile aşezate pe tărgi
cu muşamale gri şi se auzeau voci
de dincolo de uşi câteva strigăte
înăbuşite de durerea scăldată în sânge
ce răzbate de dincolo de zidul greu
care desparte viaţa de moarte
alături se zbăteau cei încă vii şi zidul
nu-i lăsa să pătrundă în camera plină
cu suflete vagaboande care nu credeau
că sunt libere să plece şi să părăsească
corpurile ce stăteau nemişcate şi totul
e un vis de care n-ai scăpare
şi spaima ta imploră cerul să-i lase
câteva clipe de viaţă mizerabilă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea de cap

îşi face de cap în capul
plecat în timpuri mai bune
pisează scoarţa cerebrală
mărunt de tot încât pilula
pare total inutilă pentru hăul
căscat de nevralgia instalată
cu picioarele pe masă

simte durerea ca o ultimă
izbăvire în această viaţă
ştie că venele s-au dilatat
trec prin ele amintirile buluc

leagă capul definitiv cu un fular
cândva la modă în oraş
strânge până când amorţeşte
pielea pe fruntea plină
de transpiraţie rece şi ţanţoşă
durerea se pierde printre amintiri
dar nu are curaj să deschidă ochii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sursă de inspiraţie

e cafeaua care uită să se răcească
în cana ajunsă lângă pânza pictată
printre liniile pierdute îmi ţine
companie arta întinsă pe cartonul
unde voi reuni patimile ascunse
am trecut de la neoexpresionismul
lui basquiat plecat în altă parte
fluier să mă inspir şi ochii caută
picioarele femeii care zâmbeşte trotuarului
linia lor pare trasă de braque
cafeaua mă abureşte din faţă
se termină undeva nasul vecinei
care porneşte brusc de lângă buze

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi bate

în geam să-ţi spun
eşti frumoasă iubito
era târziu şi nu am urcat
o să strig până ajung
la tine zburând
pe un cal alb
cu aripi şi propulsie warp
voi bate în geam
cu trandafirul roşu
o să lovesc încet
nu vreau să-i pierd petalele
care au culoarea sărutului tău
apoi vom zbura printre comete

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

îngerii au început
să citească
în scriptură
apocalipsa
cu ochii miraţi

gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

alerg în cămaşa albă
prin basmul străvechi
unde lupul urla
sărit din altă viaţă,
alunecăm în ochii cititorilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

în urma mea

rămân cărările neumblate prin locuri
străine cu umbre crescute din surâs
calc cu gândul deformat după criza
de râs vinovat care ne mai miră
mersul e anevoios prin grijile zilnice
culeg versuri scuturate din copacii
ascunşi prin sumbre poveşti

în urma mea o umbră rămâne desprinsă
dintr-un film horror cu inima cât un purice
mă avânt într-un alt amurg de ciocolată
cu alune şi iubire veşnică şi stângace
citesc slovele scrise mărunt pentru ochii
obişnuiţi cu lacrimile vărsate pe hotar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

frunzele au făcut
turul oraşului
şi s-au refugiat
prin parcuri
la picioarele oamenilor

gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu cu ochii

la televizor câteva versuri
de amor pătruns de şampanie
în ultima noapte de luptă
cu vechiul an lăsat în fumul
fin al ţigărilor duse la buzele
roşii sărutate cu nesaţ un an
întreg îndesat pe gât până-n
inima folosită în fiecare minut
scriu cu ochii la anul care vine
buluc peste mine şi atât

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără Bacovia

Nici nu ninge, nici nu plouă.
Iarna asta plângăcioasă,
Tot geme la mine-n casă.
Plouă azi pe un uluc,
Mâine ninge în văzduh.
Crengi uscate bat în geam,
Picuri grei cad în lighean.

Nici nu ninge, nici nu plouă,
Moina-i gata pe din două.
Mă uit pe geam şi oftez,
Când văd parcul insolit,
Pudrat de chiciură,
Nins ca dintr-o ciutură.

Lângă chioşcul desuet,
Somnoros şi zgribulit,
Un student la actorie,
În căutare de simbrie,
Îl declamă plictisit pe Hamlet.

Nici nu ninge, nici nu plouă.
În camera rece şi goală,
Lampa îşi scurge lumina,
Ştearsă şi îngălbenită,
Ca o lună amorţită
Printre nori mototolită.

Nici nu ninge, nici nu plouă,
Moina-i gata pe din două.
Plouă, ninge în lighean,
Ceru-i cât un ocean,
Din care şi eu şi tu,
Ne sorbim iluziile,
Ne-adapăm confuziile.

Nici nu plouă, nici nu ninge...
Ştii ceva? Dincolo de iluzie,
Trăim o certă concluzie:
Ţie nu îţi place Moina!
Dar nici mie nu-mi surâde.
Ia, să termin cu oftatul,
Cu plumbul şi claustratul!
I le las lui Bacovia
Să-şi construiască Lacustra,
Să-i plângă materia,
Să-i crească depresia.

poezie de Daniela Reghina Onu din Paşi printre pietrele Sionului (februarie 2012, Bucureşti)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără Bacovia

Nici nu ninge, nici nu plouă.
Iarna asta plângăcioasă,
Tot geme la mine-n casă.
Plouă azi pe un uluc,
Mâine ninge în văzduh.
Crengi uscate bat în geam,
Picuri grei cad în lighean.

Nici nu ninge, nici nu plouă,
Moina-i gata pe din două.
Mă uit pe geam şi oftez,
Când văd parcul insolit,
Pudrat de chiciură,
Nins ca dintr-o ciutură.

Lângă chioşcul desuet,
Somnoros şi zgribulit,
Un student la actorie,
În căutare de simbrie,
Îl declamă plictisit pe Hamlet.

Nici nu ninge, nici nu plouă.
În camera rece şi goală,
Lampa îşi scurge lumina,
Ştearsă şi îngălbenită,
Ca o lună amorţită
Printre nori mototolită.

Nici nu ninge, nici nu plouă,
Moina-i gata pe din două.
Plouă, ninge în lighean,
Ceru-i cât un ocean,
Din care şi eu şi tu,
Ne sorbim iluziile,
Ne-adapăm confuziile.

Nici nu plouă, nici nu ninge...
Ştii ceva? Dincolo de iluzie,
Trăim o certă concluzie:
Ţie nu îţi place Moina!
Dar nici mie nu-mi surâde.
Ia, să termin cu oftatul,
Cu plumbul şi claustratul!
I le las lui Bacovia
Să-şi construiască Lacustra,
Să-i plângă materia,
Să-i crească depresia.

poezie de Daniela Reghina Onu din Paşi printre pietrele Sionului (februarie 2012, Bucureşti)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!

în geopolitica asta

şi-a descoperit frigiderul gol puşcă
apoi şi-a băut ceaiul de ayahuasca
cu înghiţituri mici luate fierbinţi
cum sunt femeile din viaţa lui cu părul
pe umeri unde se rătăceau drumeţii
în avalanşa de sentimente bine temperate
ochii păreau că privesc în interiorul
devastat de ceva mai tăios decât o cutie
de suc de portocale cu iaurt aruncat
într-o parte a gâtului gros în lumina
ce-i desena figuri pe podea şi o parte
a patului plin cu farfurii prin care circula
o briză rece strecurată printr-un geam

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

părul ei se amestecă
cu vreascurile pădurii
şi făptura tandră
diluată în apa rece
te priveşte cu ochii închişi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuget Muncitoresc

Stând în camera umbrită,
De-o vatră rece încălzită,
Privesc pe geam, scriind de zor,
Afară munca robilor.

Din pomi cade uşor
O frunză veştedă-n ogor,
E noroi afară-n curtea cea săracă,
Ce-i şi de Dumnezeu uitată.

Robul "B" cară uimit
Un sac de frunze foarte plin,
Iar bărbiţa sa roşcată
Plină-i toată de mătreaţă.

Si cu ochii săi încercănaţi,
De miţoi îngreunaţi,
Priveşte leneş cine vine,
Se scobeşte-n nas fără ruşine...

Căci de muncă n-are chef,
Vrea timp liber berechet,
Gându-i zboară vrând-nevrând,
La sticla-i rece cu absint.

După ore lungi de chiulit,
Repede a şi fugit...
Restul zilei şi-o petrece
Păzindu-şi halba plină, rece.

Când e vară, stă pe-afară,
Si pe ploaie, cu ţeasta goală,
Transpirat, emană parfum...
De alcool şi de tutun.

Iar când mirosul e prea tare
Işi ia nasul la purtare,
Se udă tot cu apă
Si se usucă de îndată...
Cu hârtie creponată.

poezie satirică de Edmond Ioan Siladie (29 noiembrie 2019)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zorii erau de albuş

îi admiram prin flacăra brichetei
dincolo de lacrimi şi vrăji
suspinam strâns de întâmplări amare

stăteam cu picioarele în gol
gata să decolez în iadul
fără de sfârşit şi fără de început

în plasma zării apar bacterii ucigaşe
atacă focul purificator al brichetei
cade degetul ucis de umbre

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!