Zorii erau de albuș
îi admiram prin flacăra brichetei
dincolo de lacrimi și vrăji
suspinam strâns de întâmplări amare
stăteam cu picioarele în gol
gata să decolez în iadul
fără de sfârșit și fără de început
în plasma zării apar bacterii ucigașe
atacă focul purificator al brichetei
cade degetul ucis de umbre
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.