Iubire

Cum ne-am iubit ca doi războinici!
Şi amândoi eram destoinici
Ca să izbim unul într-altul,
Să dăm atacul şi asaltul.

Am rupt suliţi, am spart scuturi
Am devastat atunci ţinuturi
În suflete unul altuia,
Şi-adeseori mi-am zis că nu-i Ea
Iar bătălia-i fără ţel!
Şi tu spuneai gemând:,, Nu-i El! "

De unde-atâta încleştare?
Acuma plouă plumb în zare
Şi stăm plouaţi, zdrobiţi şi uzi
Şi tu mă-ntrebi:,, Tu nu auzi?"

Zic:,, Da..." Şi-mi dârdăie toţi dinţii
Pe creştet mi-au picat arginţii
Ori poate că e numai coiful
Şi vântul îngheţat mi-i roibul.

Şi ne zâmbim... Zici:,, Mor curând."
Iar eu răspund cu voce slabă:
,, Am primul dreptul la mormânt."
Şi eu ţi-s rob şi tu-mi eşti roabă.

poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai unul!

Nevastă-mea mă roagă dorinţa să-i ascult.
Ar vrea un mic ibovnic, doar unul, nu mai mult.
Auzi, ce gând o-ncearcă pe dumneaei! Apoi
Să nu-i scot ochii, Gallus? Nu unul, amândoi!

epigramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie pentru mine, că ne-am saturat de tine

Parcă zici că eşti în priză,
Zilnic mai trânteşti o criză,
Că n-ai asta... că nu-i aia,
Semeni cu tanti Aglaia!

Pune soro frâu la iepe,
Că aleargă toate bete,
Te mănâncă peste tot...
Eşti pe cinstea mea, compot!

Dar cam acru, mă cam pişcă,
Toată ziua... o morişcă!
Nici cu zahăr nu eşti dulce,
Luate-ar somnul să te culce!

Într-o zi să-ţi plouă bani!
Să te-neci în gologani!
Prea ne-ai obosit pe toţi
Şi pe buni şi pe cei hoţi

Fug de tine şi bandiţii,
Că le-ai lua şi lor arginţii,
Ţi-ar da numai ca să scape,
Ar fugi prin cer şi ape!

Vei citi... te ştii prea bine,
Poate dai în vreo ruşine
Şi te vei trezi vreodată,
Mai cu suflet... mai curată

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i dor de Eminescu

Mi-i dor de Eminescu
Şi de al lui vers sublim,
Care este ca un soare
De dragoste şi lumină plin.

Mi-i dor de floarea albastră,
De luceafarul sfânt.
Dor o să-mi fie de Eminescu
Până la mormânt!

Şi după moarte poate ne vom întâlni
Şi unul altuia
Versuri frumoase ne vom citi,
Aşa cum fac eu în fiecare zi!

Căci, da, poetul a murit,
Dar versul lui v-a trăi până la infinit,
Căci a fost scris
De un suflet care toată viaţa a iubit!

poezie de Vladimir Potlog (18 mai 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Tu-mi eşti inspiraţie divină!
Vers, ritm, măsură, rimă!
Punct şi virgulă, exclamaţie!

Tu-mi eşti cruce de mormânt,
Eu pământ, pământ,
Timp încremenit!

Tu-mi eşti lacrimă-ntre gene!
Eu ochiul plâns de vreme,
Unde timpul trece, trece!

Tu-mi eşti spin din trandafir!
Eu inimă sângerândă,
Dintr-un trup din cimitir!

Tu-mi eşti dorul din pustiu!
Eu urlet de lup flămând,
Urlând noaptea la Lună!

Tu-mi eşti tremurul din suflet!
Eu hoinarul nepereche,
Rătăcit în doruri grele!

Tu-mi eşti primul sărut!
Eu sunt tot pierdut, pierdut,
Dincolo de cuvânt!

Tu-mi eşti ceva sfânt,
Eu vrajă, descânt,
Cununii pierdute-n vânt!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testul acesta

Acesta nu este un test!
Alarmierul a apăsat trăgaciul clopotului.
Acesta nu este un test!
Nu!
E atacul ierbii la baionetă. A copacilor cu
dinţii încolţiţi. E atacul cu astenie chimică.
Nu! Nu este un test! Nu e o simulare!
Fugiţi în voi şi acoperiţi-vă feţele
cu o îmbrăţişare.
Răsuflaţi unul în gura celuilalt.
Unul în masca altuia.
Alarmierul a căzut cu totul în clocot.
Suntem pierduţi!
Vom fi altoiţi şi diferiţi şi de uimire
muţi... dar fericiţi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis la vânătoare

Şi-am adormit
sub braţul drept înbrăţişând un iepure
Iar
sub braţul stăng înbrăţişându-mă
alt iepure.
Unul murea.
Unul trăia.

Unul îmi spunea o poveste.
Unul îmi mânca zilele.

Unul îmi arăta dinţii.
Unul între dinţi mă ascundea.

Unul făcea cât doi.
Unul în altul se prefăcea!

Unul mă adormea.
Unul mă săruta.

Unul tăcea.
Unul la ureche-mi cânta.

Unul era.
Unul ne împuşca!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absenteism parlamentar

La şedinţe-n Parlament
Zici că a trecut taifunul:
Prea puţini răspund prezent,
Iar adesea... nu-i nici unul!

epigramă de Elena Mândru din Bună Ziua, Iaşi
Adăugat de Elena Mândru
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mie de nopţi

O mie de nopţi eu te-aş iubi
Şi o mie de zile dacă ar fi
Din priviri eu te voi sorbi
Şi mereu aşa va fi.

Ţi-aş da şi stelele de pe cer
La fel şi luna ţi-o ofer.
Tu eşti un iubit model
Şi drăguţ ca un bobocel.

Stăm aşa îmbrăţişaţi
De sol noi stăm fixaţi
Şi stăm unul lângă altul
Fără să luăm în calcul
Cât de târziu s-a făcut
Până şi vântul a devenit mut.

Inima îmi bate tare
Am tot feluri de emoţii bizare
Simt cum la tine în braţe mă topesc
Şi simt că tot mai mult eu te iubesc.

poezie de Petruş Ida-Andreea (1 februarie 2022)
Adăugat de Petruş Ida-Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul în doi

O fi şi mâine-o zi, dar rămânem în Azi!
Astăzi suntem iubiţi, ieri eram camarazi.
Nicicând nu am visat la clipa asta sfântă,
când ochii îşi vorbesc şi inimile cântă.

Pe rând, ne-am rătăcit de viaţă, la răscruci...
Sleiţi şi însetaţi, căutam ape dulci,
mergeam înfometaţi pe-o singură cărare
şi ne-am recunoscut în răsărit de Soare.

Ne-am amintit de toţi, ne-am amintit de noi.
Când ne-am dezmeticit, eram UNUL ÎN DOI.
Şi, brusc am înţeles că, părăsind mulţimea,
am devenit IUBIREA care a schimbat lumea.

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte

Nu-i navă să ne poarte-aşa departe,
Înspre alte ţinuturi, ca o carte,
Nu-i simpozion care să provoace
Emoţii aşa cum doar o poezie-o poate face.

Într-o astfel de traversadă se poate angaja
Fiece-amărât, fără oprelişti sau hotare;
Cât de ieftină poate fi trăsura care
Plimbă sufletul omenesc din zare-n zare!

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respiraţii în alb - negru...

Eu şi Moartea stăm îmbrăţişaţi
şi nu oriunde
ci în lacrima lui Dumnezeu
gata gata să cadă
nu-i bai zic
e un înger cu
mâinile întinse
acolo jos
-ambasadorul lui Dumnezeu-
pregătit să-mi mai lase câţiva ani

dar ce mai contează
unul în minus sau
unul în plus...
oricum nu voi fi eu
primul şi nici ultimul
şi mai ştiu că
nu sunt cel care
are privilegiul să aleagă...

poezie de Teodor Dume (februarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

cadre

stelele sunt din… os, galaxii schelet
luna-i rotula unui arhanghel

văd cu dinţii
mi-e teamă că nu-i de ajuns
privesc glezna

cadrele se suprapun
sunt, deci, şi eu din os – făină cosmică
…………………..

munţi goi
aici uneori un petic alb
zăpezi sărace şi vânt bătrân
pe unul din piscuri am ajuns, nu
pe cel mai înalt…

mi-am pus deoparte cartilagii
în perspectiva altei vieţi – ecoul:
«şi dacă-i abisul şi nu-i ce crezi?!»
Nu poate fi
văd cu dinţii stelele, cu fruntea
chiar le ating – de nu mai stau
în genunchi… e piscul, sigur
acestor cadre moi

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă noi toţi ne-am mărturisi păcatele unul altuia, cu siguranţă ne-am amuza de lipsa totală de originalitate.

citat celebru din Khalil Gibran, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Totuşi, nu sunt foarte sigur că ar fi aşa. Adică... Nu-mi dau seama... De ce ar fi tăcut? Toţi? De ce nu mi-ar fi spus? Nici unul? Probabil că ştiau toţi, adică, măcar ei... Mama, blondul, dom' director; şi nici unul nu mi-a zis niciodată nimic în acest sens... Deci, nu pricep! Poate că totuşi, doar ni se pare nouă, Mihai şi-mi fac griji degeaba! Poate că nu-i deloc aşa... Sper că nu-i aşa! La naiba!
Mihai: Eu... Repet, Luci, nu ştiu ce să-ţi spun! Dar... Stai puţin! Ia uită-te la mine!
Lucian: Poftim?!
Mihai: Priveşte-mă cu atenţie, pentru câteva clipe!
Lucian: Bine.
Mihai: Da, acum îmi dau seama... Mi se părea mie mai demult, dar nu făceam legătura sau credeam că doar mi se pare, însă acum e foarte clar! Nu ştiu ce înseamnă asta, dar... E sigur!
Lucian: Ce anume îţi dai seama? Ce-i atât de sigur, Mihai?
Mihai: Luci, semeni mult cu dânsul; nu cu tatăl tău cel blond, ci cu domnul director. Zău aşa, chiar semeni! Mult de tot!
Lucian: Crezi?!
Mihai: Negreşit!
Lucian: Bine, Mihai... Scuze că te-am reţinut! Mă retrag acum.
Mihai: Unde pleci?
Lucian: Nu contează... Aiurea, prin oraş, apoi în navă, desigur. Te las să-ţi vezi de treabă, aici, cu supercomputerul... Pa! Mai vorbim noi.
Mihai: Bine, Luci, cum vrei... Sigur mai vorbim, oricând. Pa!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"-Iubitule! Dacă ai şti că am dat mâna cu toţi îngeraşii cerului, toţi mi-au spus "Bun venit!", numai că nu mi-am dat seama, unde? Oricum, vreau să spun că am călătorit într-o trăsură de foc, era să fiu acuma departe de tine, dar iată-te aici, aşa că: Bine ai venit! Ah, cât de dor mi-a fost de tine. Probabil că dorul mi-a ars şi caleaşca, dar nu-i nimic, o să-mi faci tu alta. Aşa-i?"

Corin V. Petraru în Brigitte-simbolul iubirii mele, Corin V. Petraru, Editura Pastel, Braşov, 2019 (2019)
Adăugat de Corin V. Petraru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: Uite, cred că mai e cineva la masa domnişoarei Sonya.
Lia: Înseamnă că e Sid, fratele ei. Pe el îl aştepta. Bine, atunci plec. Acum pe mine mă aşteaptă, amândoi. Deci, rămâne cum ne-am înţeles.
Mihai: Dar nu ne-am înţeles încă.
Lia: Ba da, Mihăiţă! La ora 20.00, în camera noastră, doar noi două, eu şi Ly, fără tine! Clar?
Mihai: Hmm... Vom încerca să ajungem.
Ly: Da' greu mai eşti de cap... Tu nu, decât Ly!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu mă întrebi

De ce-am să plec, să nu mă-ntrebi,
Voi tace căci răspunsul tu îl ştii
Şi n-aş putea în sufletu-mi de plumb
Să răscolesc prin amintiri şi zile mii.

De ce-am să plec, să nu mă-ntrebi,
De nopţile pustii şi fără tine ştii
Când ruga-n lacrimi mă îngenunchia,
Iar zorii mă prindeau fără să vii?

De ce-am să plec, să nu mă-ntrebi,
Răspunsul a crescut mut între noi,
Ieri erau mici dealuri, azi de piatră munţi
Şi-au împărţit destin şi amintiri la doi.

De ce-am să plec, să nu mă-ntrebi,
Vreau tu să îmi răspunzi mai ştii
Când mi-ai promis că ne vom regăsi,
Dar azi e prea târziu, să nu mai vii.

Eşti liber azi chiar dacă încă sunt,
Nu mă mai roade gândul că nu vii
Şi-n nopţile în care-s trează şi nu eşti
Pe cine strângi la piept te las doar tu să ştii.

poezie de Angela Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora bacalaureatului (parodie)

Hai să dăm mână cu mână
Noi ce-am picat la română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Noi "respinşii" României!

Iarba rea din holde piară,
Piară toţi profii din ţară,
Între noi să nu mai fie
Camere video–omenie!

Mai muntene, mai vecine,
Vină să copii cu mine
La bacalaureat unire
Ca să luăm toţi... frăţire!

Unde-i unul, nu-i putere
La copiat, îi durere
Unde-s doi, puterea creşte...
Şi nota mult se măreşte...!

Amândoi suntem de-o mamă,
Ştim să copiem, bag seamă,
Şi toţi am fi promovaţi
Dacă nu eram filmaţi..!

Şi la un club cu grăbire
Beam wisky dintr-o sorbire
Şi treceam drumul cel mare
La facultă peste-hotare!

Şi să vadă domn ministru
C–am fost un elev ilustru,
Hai să-ntindem hora mare
Şi eroi să ne declare!!!

parodie de Sergiu Boian, după Vasile Alecsandri (iulie 2011)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între timp, Lia ajunse în dreptul uşii cabinetului ei de psihiatrie şi psihologie, unde îşi desfăşurase activitatea până atunci. Deschise uşa şi intră nestingherită. Privi interiorul cu nostalgie; cel puţin un an din viaţa ei şi-l petrecuse mai mult aici, încercând să îndrepte ceva în viaţa unora dintre pacienţii ei, care, mai mult sau mai puţin din vina lor, porniseră pe un drum greşit. În curând ea va pleca departe. Şi ce se va întâmpla cu cei de care se ocupase? Nici unul nu-i era indiferent, legase cu fiecare o stranie prietenie; îi considera apropiaţi ei, deci nu-i putea lăsa dintr-o dată în voia soartei, nu-i putea abandona fără a se interesa măcar cine o va înlocui. Decise deci să se ocupe de acest aspect.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi Eu şi Tu, noi amândoi

Mergând pe Drumul Robilor
prin galaxii şi printre stele,
debusolaţi şi obosiţi,
apare chinul.
Şi Eu şi Tu, noi amândoi,
ne-am înţeles
să ne unim destinul.

Şi Tu şi Eu
iubindu-ne,
ne-am hotărât şi ne-am luat.
Tu soţ, iar Eu soţia ta,
demult, dar încă n-am uitat.

Şi Eu şi Tu
ne amintim
de greul drum de la-nceput,
dar vorba Ta a fost un dar
iar zâmbetul şi un sărut,
n-au fost în zadar.

Şi Eu şi Tu când ne iubeam
ca doi nebuni, zâmbind ziceam:
Tu doi urmaşi, unul şi una,
sau, câţi or fi!
Eu? Patru! Vreau să am.

Şi Tu şi Eu
ne amintim, prin câte grote
am trecut, cum am sărit
şi ne-am zbătut,
de toate să avem.
Anii s-au scurs,
se duc mereu,
şi Eu şi Tu am mai albit.
Copii sunt la casa lor
dar nu ne-au părăsit.

Şi Eu şi Tu
ne bucurăm
c-avem nepoţi. Eu îi iubesc.
Să ducă „trena” cum or şti,
au rădăcini şi n-or pieri,
eu asta mi-o doresc.

Tu... din păcate ai „plecat”
pe Calea Laptelui. În „sus”.
Şi… nu-i cunoşti.
De când te-ai dus…
Eu singur rătăcesc haihui,
mă simt stingher al nimănui,
de-atâtea lacrimi ce-am vărsat,
izvorul dulce mi-a secat…
Plângând.
Dar nu-i nimic,
aşteaptă un pic, că vin.
Cât de curând.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!