Cuvânt
Eu sap în limba mea.
Sap de parcă
aș fi înhumat de viu
și trebuie
să mă dezgrop
cuvânt.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Intermundii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ochiul de tigru
Ai uitat ochiul de tigru
în palma mea.
E stratificat,
Cum, de altfel, ne este și ființa:
cuvânt peste cuvânt,
cuvânt peste trup,
trup peste trup,
trup peste cuvânt,
cuvânt peste cuvânt,
până ajunge o sferă
pe care-o înfășăm cu pielea.
Să ne rostogolim
în viața veșnică.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Puncte de fugă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
III
Orașul se acoperă de fum
în fiecare gură de scrib
un foc de tabără
e simultan eliberare și îngenunchere.
Pe-o limbă de lemn
o lacrimă sculptează un semn de întrebare.
Nu trebuie dat
cu orice preț
vreun răspuns
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori
Uneori spionez cerul:
ca dintr-un buzunar spart
o mână
ieșită din el
cerșește un sărut.
Cineva mi-a dat o capcană,
și n-o folosesc.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Intermundii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță discretă
Păianjenul invizibil
își țese discret poemul
din sângele timpului
acoperindu-l cu o mantie de întuneric,
așa cum pământul
ocrotește un sâmbure
spre desăvârșirea trudei lor comune.
poezie de Gabriel Hasmațuchi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum
În gol
un cocoș decapitat
se zvârcolește.
De-abia acum
sângele
înverzește
pajiștea unui secol
roșu.
Viitorul nu mai crește
ca o unghie
în afara noastră.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Intermundii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
VII
Fruntea mi se oglindește
între două piscuri
și părul tău curge lin
printre aștri.
Copilul nostru
din pântecele tău
întinde mâinile spre cer.
Suntem părtași
la ritualul unei dezvățări de moarte.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasăre de lut
Când căldura va rămâne o amintire
o palmă îți va fi o foaie albă.
Iar în cealaltă palmă
îți va sta cenușa cuvintelor
pe care o vei pune
într-o pasăre de lut.
După aceea,
pasărea se va cutremura.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Puncte de fugă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patriotism
Caut cu disperare dezolantă un cuvânt,
Ce nu-l mai pot găsi pe buze, veștejite
De arid, de neștiință, pe măști strâmb zugrăvite...
Să nu mai fie-n veci, înhumat în pământ!
Caut cu disperare, pierdut în empirism,
Cuvântul dispărut, ce nu-l mai pot găsi
Pe buze, veștejite de arid, de-a putrezi
Ce-a fost odată sfânt; cuvânt... patriotism!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când am făcut Springtime, românii știau foarte mult despre kebabul turcesc. Ca să fac diferența între artele culinare arabe și turcești, am hotărât să schimb cuvântul "kebab" cu "șaorma", cuvânt arăbesc care nu exista în limba română. Și mă bucur că am putut să adaug un cuvânt în limba română. La început românii nu îl puteau citi, iar acum a ajuns un cuvânt superfolosit. Acum văd că și turcii din România au început să-l folosească.
Mohammad Murad în Business Magazin (2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Nu trebuie să silim materialele să vorbească în limba noastră, ci trebuie să le aducem până la acel punct, unde alții vor înțelege limba lor.
citat celebru din Constantin Brâncuși
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Romani celebri - Constantin Brancusi" de Constantin Brâncuși este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar În Limba Română
În limba română a sculptat Brâncuși,
Și și-a vărsat tot dorul Eminescu,
A plans pe corzile viorii, a lui Enescu arcuș,
În limba română a pus viață-n pânze, Grigorescu.
În limba română cântă așa duios privighetoarea,
Și tot în limba noastră toți stejarii povestesc,
În limba română strălucește-n razele de soare marea,
În limba română toate florile iubesc.
În limba română lumea este mai frumoasă,
Și tot în limba noastră rugile se înalță către stele,
Limba română pentru mine e "Acasă"
Limba română, limba visurilor mele.
poezie de Marius Alexandru (9 august 2021)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
XII
Cercul mi se rupe-n bucăți
și-încep
să fiu stăpânit
de-un singur anotimp.
Rănile-mi dispar
și cuvintele care m-au săgetat uneori
se reîntorc
în gurile ce le-au înveninat.
Tăcerile înrădăcinate în
amarul unor ani
încep să înverzească.
Dumnezeu
stă înaintea mea
ca o pajiște fără capăt.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoză
Pământul nu mai are formă de sferă
și nu-l mai putem mângâia
ca pe-un motan pufos.
A devenit peste noapte
un zar tăios în mâna Morții,
care ne obligă pe fiecare
să ne încercăm norocul împotriva ei.
E la mijloc și o etică,
dar regula acestui joc
o schimbă chiar în timpul jocului.
poezie de Gabriel Hasmațuchi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba mea, limba romana!
Limba mea e cea mai dulce,
Dintre toate pe pamant,
De ma las purtat, ma duce,
Printre versuri si prin cant.
Limba mea e din Lumina,
Rasarita-n zori de zi,
Limba mea, limba romana,
Straluceste-n poezii.
Limba mea-i glas de izvoare,
E in fluier de ciobani
E-n cant de privighetoare,
Si in graiul la tarani.
Limba mea e adierea
vantului, prin frunza deasa,
Limba mea-i dulce ca mierea,
Limba mea-i cea mai aleasa.
Limba mea-i freamat de stele,
E iubirea dintre frati,
E in versurile mele,
Si-n ecoul din Carpati.
Limba care ne aduna,
De la margini de pamant,
Limba mea, limba romana,
Va fi pururi graiu-mi sfant!
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (31 august 2018)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
În primăvara celeilalte vremi
Cuvintele ce mă însoțesc
în primăvara celeilalte vremi
împart respirația mea
în scurte vieți,
niciodată sfârșite.
Sub unduirile unor flăcări,
eu plec în locul lor,
iar ele se mută în locul meu.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Puncte de fugă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai greu lucru, când te apropii de un cuvânt, este să-l dezbraci de hainele de sens pe care cu o cochetărie inepuizabilă, el le-a multiplicat de-a lungul istoriei și folosirii sale... Cuvintele nu se lasă ușor dezbrăcate. Le-am întâlnit de prea multe ori așa cum le folosim noi, purtând adică hainele ultimului lor sens... De-abia atunci când facem istoria costumației lor, putem spune că știm limba, putem spune că înțelegem ființa cuvântului în toată amploarea și frumusețea ei. Mai mult, de-abia atunci începem să gândim în limba aceea.
Gabriel Liiceanu în Scrisori către fiul meu (2008)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Itinerariile unei vieti: E.M. Cioran / Apocalipsa dupa Cioran" de Gabriel Liiceanu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar XXVII
Totul e pe fugă,
nu mai curge ca altădată.
Atârnăm unii de alții
legați cu sfori
nu cu nodurile solidarității.
Cine ajunge primul,
cine pune mâna primul pe armă,
cine lovește letal din prima
cu sau fără argument
este învingătorul.
Socrate e mut.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul poem
Azi nu mai pot privi cerul în ochi.
Fața lui tristă
e oglindirea feței mele.
Cuvintele au vrut să-l străpungă,
dar s-au întors la mine,
fulgere.
Și-un strigăt al ființei s-a pierdut
prin desișul de stele.
Era prima lacrimă a mamei,
primul meu poem.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Intermundii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balon de heliu
Înfipt în pagină cuvântul așteaptă startul.
Un tremur se prelinge-n celulele
ce-mi fac vizibilă ființa.
Sângele tot se îngrămădește-n mâna
care vrea să scrie,
mână ce se umflă ca un balon de heliu
să se înalțe,
să-mi poarte cuvântul prin ceruri.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Intermundii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba ce-o rostim
E frumoasă limba noastră,
dar nu mulți știu s-o rostească,
e frumoasă și s-asculte,
că acum are stiluri multe.
Vreau ca odată-nvățată
să nu se mai uite vreodată,
să dureze-o veșnicie,
că sună frumos în poezie.
Noi suntem trecători în viață
și încă limba se învață,
copiii trebuie să știe,
limba noastră-i poezie.
S-o ducă peste hotare,
cu respect, nu ca oricare,
căci limba ce-o avem în dar,
pentru noi n-are hotar.
poezie de Eugenia Calancea (30 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!