
* * *
cel ce se risipește pe sine
stă mereu în preajma mării
aceasta se oprește în dânsul
atunci când vântul e orb
iar pielea facultativă
el strânge fantomele celor vii
într-o grămadă moartă
si nu respiră
nisipul nu trage niciodată la sorți
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

cui îi pasă de bâlbele
sânilor tăi
atunci când
tu săruți concentric
spicele de grâu?
gogyohka de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
aprinde marea
c-o vorbă de vată
și brațe
ce nu cunosc umbra
o mărturie a fluturilor
și-a ploilor blocate
în părul tău de vară
vreau ca
nisipul
să-ți rateze
tălpile
în noaptea aceasta
iar cântecele mele
nedevenite încă
ecouri
să se așeze
lipsite de poveste
sub zorii tăi
prefă-mi și astăzi
rănile în mângâieri
învață-mă
să colorez luna
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
cât de frumos
îmi pare părul tău
dat după ureche
cât de moi
îmi par
tăcerile tale
parcă-și revin
la simțire
odată cu glasul meu
cât de fini
îmi par genunchii tăi
atunci când
mâinile mele
repetă tandrețea
cât de mult
te pot căuta
în nisipurile altor tărâmuri
și totuși iubirea mea
să te strângă mereu
în aceeași țară din piept
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisindu-mă
ia-mă de gât,
repară-mă
asta știi să faci
de când ai fost creată,
femeie
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
când ești
în preajma mea,
femeie,
și descătușezi
aștrii din văzduh
lumina mă învață
de-a pururi
eoni de alb
fără trup
pe rănile mele
mute
cât aș vrea
să râdem împreună
de ocean
și de albastrul lui
nu știe cât de roz suntem
pe dinăuntru
unge-mă cu carnea ta
întru pacea inimii
suflarea ta caldă
să fie
titlul poveștii noastre
cu și despre
nisipuri
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tulbură-mi chipul cu mâinile tale
(risipește-mi povara)
strălucirea ta
să sporească în mine
atunci când mă voi stăpâni
schimbă suspinul
cu vecii buzelor calde
îmi voi veghea strigătul
în numele prăpastiei
(dar tu mă vei mijloci cu iubirea ta)
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

în prag de amurg-
deasupra leșurilor
doar o acvilă
haiku de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

pricina verii -
apele risipite
sub ochi fără scop
haiku de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
vântul blând de vară
din părul ei
îngăimă și acum povestea
mestecenilor
umbrele trandafirilor
îi veghează coapsele
palme nespuse
pe-un cedru
și câtiva fluturi
ce debutează
în pântec
victorioși
trădând iarăși noaptea
din aceeași carne
ca el
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

fii caldă precum zăpada
de sub sănii
(vreau să deosebesc
iernile de bulgări.)
catren de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim acum
cât nu e semnal
pe planetă
și nimeni nu vede
de sărutul nostru.
gogyohka de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
am vrut să explorez continente îndepărtate
să descopăr fluvii neștiute, împreună cu tine
să nu-mi fie teamă de rătăciri sau de triburi
să-mi păstrez rația mea de apă pentru a-ți unge buzele crăpate de atâta iubire
ce sete cumplită, Doamne
suflă furtună degrabă
alizeul din părul ei să chinuiască nisipul
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
nu știu de ce
îmi place așa mult
când ești geloasă
și mă trimiți la dracu'
când faci pe nebuna
și vrei să pari inaccesibilă
vorba unchiului meu
ai sare și piper
chiar și atunci când vrei
să-mi dai cu vaza-n cap
la pieptul meu
te-ai lepădat de răzvrătire
în brațele mele
te-ai lepădat de gânduri
și ai fost
TU
femeia
ce m-a cusut
cu flori
atunci când rănile
se tolerau
cu sânge
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
te-am rostit pas
în dansul solstițiului
(nu te-am întrebat
cât albastru ai întâlnit
în delfinii din mine
sau în nisipul nemistuit
de pe mal)
bârfeam
capriciile pielii
sub fazele lunii
și
ambra pierdută
de cântec
cât de senină îmi pareai
cu buzele tale de pânză
(vestind iarăși nordul )
repetându-ți sfârcurile
în mâinile mele de sare
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
îți vei afla
astă seară
bărbatul
pe cel
ce amintea de tine
dinainte să-i fii
cel ce
te-a căutat
în toate firele
de iarbă necrescută
atunci când
inima ta
pulsa de sub sân
toate cântecele lumii
pentru el
te-ai înfășurat
în aur,
vânt
și te-ai risipit
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
fericit
cel
ce te va privi
de sub valuri
și va cerceta apele
după chipul tău
acesta
îți va sluji
pântecul
și-ți va alunga
rușinea
amintește-ți
când te-ai adăpostit
în laudă
iar iubirea
ți-a stins osteneala
iată
uitat sunt
pe nisipul reavăn
și
neabătut
te aștept
în veștile mele
ia aminte la
strigătul meu
nu te clătina
căci nu te-am ocărât
încă
înaintea ta
mă risipesc
întru vrăjmășia sângelui
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
intră lumină în trandafiri
de când fugim
de capătul lumii
ne mărturisim
fără scăpare
în adevărul
cărnurilor noastre
grădina târzie
și cerul proaspăt stors
pe sânii tăi moi
te strâng timid
într-o fotografie
ai gust de totdeauna
în poveștile cu îndrăgostiți
aștrii sunt lenți
în anonimat
noi în căință
nu
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
în pivniță
rămășițele bicelor
fascinează și acum
acolo-și aranja
rănile
și-și repeta vacarmul
coagulat în noapte eternă
rolele de pergament
erau mai mereu
învinse de praf
în spatele cortinei
cineva
îi mormăia numele
și o mărturisea
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
cândva copiii mării
făceau un pas în fața
neprihănirii
întâlneau răsăritul
și se împrieteneau
cu briza necondiționată
prețuiau buzele crăpate
și sărutările ce aveau
să le urmeze
veneau de la cutreierarea
pământului
erau încredințați că nimic
nu le-ar tulbura gloria
nimeni nu era ca ei
stăteau pe cenușă
nu vedeau nimic
de propria lor piele
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

am adunat măceșe mai devreme
(căutam topoarele cu care tăiam fluturi)
erai acolo
(mă învățai cum să țin un copac în brațe)
catren de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!