Tăcerea ploii
Pelerina norilor
acoperă ploaia ce cade
peste casele părăsite
mângâie picioarele goale
ale ierbii uscate
atunci... vei auzi
sărutul ucigaș
din mormântul strămoșilor
și piatra... și ploaia...
va înceta să vorbească.
poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ploaie, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre sărut, poezii despre picioare sau poezii despre nori
Citate similare

Cântec rotund
ploaia cade peste mine, peste pietre, pe asfalt.
orizontul e o dungă. tocul meu mult mai înalt
decât limba unui clopot, decât ritmul cardiac.
noaptea rece mă trezește ca un zbor de liliac.
ploaia cade peste mine, peste iarbă, pe pământ.
orizontul e o sfoară, zarea lumii un veșmânt.
gândurile mele cercuri pe a lacului oglindă,
ostenite în privire păsările se perindă.
ploaia cade peste oameni. cerul este un bijoi.
e duminică, e vineri sau o altă zi de joi.
orizontul? puncte... puncte... zarea lumii un popas.
gândurile cercuri-cercuri. eu sunt vârful de compas!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre înălțime
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre ritm
- poezii despre păsări
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre gânduri
Cand ploaia cade pe sub stele
Când ploaia cade pe sub stele
Și picuri reci ne ard căzând,
Tu plângi atunci, eu plâng cu tine -
În gând... să nu mă vezi plângând.
Iar dacă ploaia încetează,
Surâsu-ntrezărit pe chipul tău
Alungă norii și din stele
Dispar ades părerile de rău;
Cu genele-obosite de tăcere,
Cu ochii ațintiți mereu în carte,
Cu gândul amorțit în regăsire,
Eu sunt aici, tu însă tot departe.
poezie de Carmen Comloșan
Adăugat de Carmen Comloșan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre plâns, poezii despre ochi sau poezii despre cărți
Tăcerea ce plânge
Și piatra...
tulburată de urletul brazilor
în timp ce stâncile oarbe
opresc valurile norilor
în murmurul zorilor
unde străpunge polul
vârfurile ghețarilor
orizontul alb...
ce văd e numai veșnicia
ce respiră
și plânge... plânge.... plânge tăcerea....
poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre stânci sau poezii despre brazi
Ploaia si apusul
Apusul roșiatic se-mbină-n violet
Cu galbenul jăratic și-albastrul amanet,
Mai ia tăcerea-n dreapta și frumusețea-n stânga,
Apoi se pierde-n noapte, cu stele-și joacă fuga.
Negrul se-așterne-n grabă pe cerul plin de nori
Și ploaia cade sumbru prin văi și lacuri ori
Pe câmpul ars de soare și munte întristat,
Peste pădurea care pe mine m-a uitat.
De dimineață cerul e vesel și haios,
Soarele strălucește și astăzi cu folos,
Doar eu mă pierd și zarea, în amintiri ce dor,
Căci ploaia și apusul erau al meu amor.
E cald și-mi arde visul, mă pierd în raze dulci
Ce mișună pe trupul fierbinte, dar m-arunci
În nepăsarea-ți rece știind că te ador,
Să moară ploaia veche ș-apoi și eu să mor.
Apusul să înghită balaurii din vis,
Să se prefacă-n flăcări, să fie mai închis,
Să cadă peste valuri, furând sărutul nostru,
Apoi să moară-n chinuri, cum mor și eu sub astru.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre păduri, poezii despre prezent sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ploaia de mătase
mâinile diafane a ploii de toamnă
mângâie tandru arbori înfometați
ritmul stropilor la dans mă îndeamnă
descopăr cântecul norilor fermecați.
simfonia ploii pe strune de vioară
îmi alină dorul puternic ardent
toamna cochetă în rochie de seară
face spectacol magic pe continent.
ca-ntr-un cult ploaia adapă pământul
seva-i pură fascinantă pe deplin hrănitoare
perdele transparente le flutură vântul
răspândind în lume valuri de răcoare.
ploaia de mătase este precum alintul
așteptat de codri, de fiecare floare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre vânt, poezii despre vioară, poezii despre seară sau poezii despre rochii

Noi și ploaia
Când ploaia scrie versuri, mă contopesc cu ea
Și-mi place să o simt cum se prelinge lin,
Este atât de blândă, în mângâiere sa
Și-n versul ce îl scrie, prea dulce și divin!
Mă las cuprinsă-n brațe, de picături purtată
In valsul lin al ploii ce cade pe pământ,
Mă simt ca o regină iubită, adorată
Atât îmi e de bine, și-mi place să mă alint.
Și dacă se întâmplă cu ploaia să te întorci,
La tine-n brațe atunci m-aș cuibări, timidă
Alintă-mă și spune-mi că nu o să mai pleci
Că ți-a fost dor și că nu port eu vină!
Că vom dansa cu ploaia, și nimeni niciodată
Să poată să despartă ce noi vom reclădi,
Vom fi din nou iubiți, cum am fost altădată
De-a pururi fericiți, și ploaia va zâmbi!
poezie de Elena Bulancea (2017)
Adăugat de AÈunel

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- poezii despre poezie
- poezii despre iubire
- poezii despre dans
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vinovăție
- poezii despre vals
- poezii despre monarhie

Sub ploaia rece
Sub ploaia rece ne-am întâlnit,
Sub ploaia rece cu multă patimă neam iubit
Și suflete noastre sub ploaia rece
În unul s-au unit.
Sub ploaia rece dragostea noastră
La cer ne-a ridicat, sub stropii reci
De mii de ori eu trupul tău l-ma sărutat,
O, tu, iubirea mea de altădat.
poezie de Vladimir Potlog (2 iunie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre suflet
- ploaie
- Ploaia este un văl. La fel cum mătăsurile și dantelele dau un alt aspect picioarelor și sânilor femeilor, și ploaia pune în valoare locul în care cade.
definiție de Martin Page în Despre ploaie
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre ploaie, citate despre valoare, citate despre sâni, citate despre picioare sau citate despre femei

Tăcere în doi
Ploaia cade oblic peste noi
Vântul iarăși a tristețe sună
Parcă-și rupe ultima lui strună
În frunzișul veșted din zăvoi
Urmele de pași rămân intacte
Un pământ jilav plin de striații
Parcă suntem singuri vinovații
Clar-obscurul pe cât de compacte
Ploaie deasă și măruntă
Sufletele devastate
Că semănăm cu două state
Care în tăcere se confruntă
Câtă greutate iar adună
Gândurile de același soi...
Ploaia cade oblic peste noi,
Vântul iarăși a tristețe sună...
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greutate
Ca o strada in ploaie
afară plouă mă dezgroapă
la vară voi striga și eu
trăiască ploaia
nevinovat ca o stradă în ploaie
ca strada aceasta pe care acum
o femeie traversează cu pantofii în mână
în ușile străzii toți bat
cu bocancii cu potcoavele
numai tu necunoscuto
mângâi cu picioarele goale
pietrele
din ușile străzii
la vară voi striga și eu
traiască ploaia
poezie de Mihai Leoveanu
Adăugat de Sanddy

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre nevinovăție sau poezii despre femei

Ploaia cade la fel peste omul drept și peste cel nedrept.
citat din W. Somerset Maugham
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă ploaia să te sărute. Lasă ploaia să-ți cadă peste cap cu stropii ei argintii. Lasă ploaia să-ți murmure un cântec de leagăn.
citat clasic din Langston Hughes
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sărut sau citate despre muzică
Și dacă ploaia...
Și dacă ploaia s-ar opri pe chipul tău,
Mi-ar crește vise-n palmele bolnave
Și-aș știi atunci că mâinile-ți suave,
S-ar rătăci... alunecand prin părul meu
Și dacă ploaia n-ar cădea în picuri,
Cu ea să-mi seci tu setea de iubire,
Eu te-aș păstra sculptată-n amintire
Și n-aș mai fi sărac, nimic printre nimicuri
Și dacă ploaia ți-ar spăla sărutul
Cu dorul meu de-atâta vreme dus,
Pierdut în timpuri astrale și răpus,
Ți-aș fi eu umbra, ce atinge lutul
Și dacă ploaia m-ar îngropa în așternut,
Sperând să te visez ca pe-o divină
Precum un muribund ce făr· de vină,
În inimă-ți închis... aș fi un deținut
Și dacă ploaia iubirii s-ar opri vreodată,
Aș alerga desculț prin anoptimpuri...
Aș plânge amar și-aș cere-n contratimpuri
Să îmi eliberezi de vrei, iubirea ferecată
Și dacă ploaia nopții s-ar topi în noi,
Am străluci în doi în picurii din stele...
Eu te-aș iubi... deasupra morții mele,
Ca să renaști în picături de ploi.
poezie de Dida Diana Cioponea (19 octombrie 2012)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie sau poezii despre păr
Ploaia plângea
Ploaia plângea
șiroaie, lacrimi vărsa
cerul se despica
și norii îi golea,
pământul plin de apă
a spus că nu mai vrea
pe soare-n ajutor chema
dar ploaia suspina
când pietrele stropea
iar soarele ascuns
nu se mai arăta.
Din cuibul meu
am întrebat
de ce ploaia plângea
dar nu vorbea...
credeam că nu mă auzea,
Am primit apoi
și un răspuns
furtună, tunete și-un trosnet
m-au străpuns
Un nor, atunci
m-a așezat
pe iarba ce muia
și am văzut și cuibul meu
căzând din rămurea
Un val de apă
cum ochii-mi închidea
am intrebat încă odată
de ce ploaia plângea...
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Monica Trif despre ploaie, citate de Monica Trif despre nori, poezii despre crengi, poezii despre ajutor, citate de Monica Trif despre Soare sau poezii despre Pământ

Ploaie
Ploaia se-înstăpânește pretutindeni,
Cade peste copaci și peste-ogoare,
Plouă peste umbrela noastră
Și peste navele grăbite de pe mare.
poezie de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci

A trece
Tunetul s-a ascuns după mâini spurcate.
Tunetul s-a spânzurat de poarta mare
Focul nebunilor nu mai e bântuit de stafii e un biet foc
Furtuna s-a strecurat în mormântul orașelor
S-a-nconjurat cu fum, s-a-nconjurat cu cenușe
Vântul paralizat strivește chipurile
Lumina a-nghețat casele cele mai frumoase
Lumina a crăpat lemnul pietrele marea
E-o zdreanță rufăria iubirii aurite
Ploaia a răsturnat lumina și florile
Peștii și păsările zac de-a valma-n noroi
Ploaia a străbătut toate căile sângelui
Și a spălat însemnul care-i mână pe oameni.
poezie clasică de Paul Eluard (mai 1940), traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de angel.demon

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre sânge, poezii despre superlative, poezii despre pești, poezii despre oraș sau poezii despre nebunie
Ca ploaia de frunze toamna, așa este și ploaia binecuvântărilor peste sufletul credincios Domnului.
aforism de Florica Ficard
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre toamnă, aforisme despre suflet, aforisme despre ploaie sau aforisme despre frunze

Vine ploaia
Vine ploaia, bine îmi pare,
În grădină am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine îmi pare.
Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului răcoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de George Coșbuc despre ploaie, poezii despre flori sau citate de George Coșbuc despre flori

Lacrimile cad în sufletul meu așa cum ploaia cade peste oraș.
citat clasic din Paul Verlaine
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet sau citate despre oraș
Ploaia
Tăcut, ascult muzica ploii de vară,
Pitit sub streașina casei din deal,
Privind o picătură mică și clară,
Cum cade pe suflet ca un bob de cristal.
Ploaia măruntă cade încet,
Iar cerul mohorât suspină și tună,
Privesc nemișcat ca un ascet,
Frunze și gânduri ce zboară-n furtună.
Picurii fac în baltă rotunduri,
Apoi, curg repejor în șuvoaie,
Luandu-mi cu ei vise și gânduri,
Ducându-le învolburate-n șiroaie.
Ploaia aceasta spală lumea și cerul,
Câmpia și dealul, le spală pe toate,
Via și grâul, dar cum spune clerul,
Ea curăță totul, dar nu spală păcate.
poezie de Paul Aelenei din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre curățenie sau poezii despre cereale