
Lacrimile cad în sufletul meu așa cum ploaia cade peste oraș.
citat clasic din Paul Verlaine
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Cântec rotund
ploaia cade peste mine, peste pietre, pe asfalt.
orizontul e o dungă. tocul meu mult mai înalt
decât limba unui clopot, decât ritmul cardiac.
noaptea rece mă trezește ca un zbor de liliac.
ploaia cade peste mine, peste iarbă, pe pământ.
orizontul e o sfoară, zarea lumii un veșmânt.
gândurile mele cercuri pe a lacului oglindă,
ostenite în privire păsările se perindă.
ploaia cade peste oameni. cerul este un bijoi.
e duminică, e vineri sau o altă zi de joi.
orizontul? puncte... puncte... zarea lumii un popas.
gândurile cercuri-cercuri. eu sunt vârful de compas!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge în inima mea
Plânge în inima mea
Cum plouă peste oraș;
Ce-i tristețea aceasta grea
Răul ce inima-mi ia?
O, dulce murmur de ploaie
Pe acoperișe și-n zare!
În inima ce se îndoaie,
O, cântecul, murmur de ploaie!
Plânsul noimă nu are
În inima ce mi se frânge.
Ce? Nici o trădare?
Jalea noimă nu are.
Un chin e fără măsură
Să nu știi de ce,
Fără iubire și ură,
Suferi peste măsură.
poezie de Paul Verlaine, traducere de Lucian Blaga
Adăugat de Vlad Chirinciuc

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge în inima mea...
Il pleut doucement sur la ville -
Arthur Rimbaud
Plânge în inima mea
Cum plouă peste oraș;
Ce-i tristețea aceasta grea
Răul ce inima-mi ia?
O, dulce murmur de ploaie
Pe acoperișe și-n zare!
În inima ce se îndoaie,
O, cântecul, murmur de ploaie!
Plânsul noimă nu are
În inima ce mi se frânge.
Ce? Nici o trădare?
Jalea noimă nu are.
Un chin e fără măsură
Să nu știi de ce,
Fără iubire și ură,
Suferi peste măsură.
poezie celebră de Paul Verlaine din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Lucian Blaga
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia
Tăcut, ascult muzica ploii de vară,
Pitit sub streașina casei din deal,
Privind o picătură mică și clară,
Cum cade pe suflet ca un bob de cristal.
Ploaia măruntă cade încet,
Iar cerul mohorât suspină și tună,
Privesc nemișcat ca un ascet,
Frunze și gânduri ce zboară-n furtună.
Picurii fac în baltă rotunduri,
Apoi, curg repejor în șuvoaie,
Luandu-mi cu ei vise și gânduri,
Ducându-le învolburate-n șiroaie.
Ploaia aceasta spală lumea și cerul,
Câmpia și dealul, le spală pe toate,
Via și grâul, dar cum spune clerul,
Ea curăță totul, dar nu spală păcate.
poezie de Paul Aelenei din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie
Ploaia se-înstăpânește pretutindeni,
Cade peste copaci și peste-ogoare,
Plouă peste umbrela noastră
Și peste navele grăbite de pe mare.
poezie de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia cade la fel peste omul drept și peste cel nedrept.
citat din W. Somerset Maugham
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere în doi
Ploaia cade oblic peste noi
Vântul iarăși a tristețe sună
Parcă-și rupe ultima lui strună
În frunzișul veșted din zăvoi
Urmele de pași rămân intacte
Un pământ jilav plin de striații
Parcă suntem singuri vinovații
Clar-obscurul pe cât de compacte
Ploaie deasă și măruntă
Sufletele devastate
Că semănăm cu două state
Care în tăcere se confruntă
Câtă greutate iar adună
Gândurile de același soi...
Ploaia cade oblic peste noi,
Vântul iarăși a tristețe sună...
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca ploaia de frunze toamna, așa este și ploaia binecuvântărilor peste sufletul credincios Domnului.
aforism de Florica Ficard
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Tăcerea ploii
Pelerina norilor
acoperă ploaia ce cade
peste casele părăsite
mângâie picioarele goale
ale ierbii uscate
atunci... vei auzi
sărutul ucigaș
din mormântul strămoșilor
și piatra... și ploaia...
va înceta să vorbească.
poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cand ploaia cade pe sub stele
Când ploaia cade pe sub stele
Și picuri reci ne ard căzând,
Tu plângi atunci, eu plâng cu tine -
În gând... să nu mă vezi plângând.
Iar dacă ploaia încetează,
Surâsu-ntrezărit pe chipul tău
Alungă norii și din stele
Dispar ades părerile de rău;
Cu genele-obosite de tăcere,
Cu ochii ațintiți mereu în carte,
Cu gândul amorțit în regăsire,
Eu sunt aici, tu însă tot departe.
poezie de Carmen Comloșan
Adăugat de Carmen Comloșan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Admiră gloria firească a simplității.
citat din Paul Verlaine
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea nu știa că infernul înseamnă absența.
citat din Paul Verlaine
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Închină-te fireștii glorii a simplității.
citat din Paul Verlaine
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne-adoarmă ca-ntr-un leagăn adierile ușoare...
citat din Paul Verlaine
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- sărut
- Sărutul... primul ghiocel în grădina mângâierilor...
definiție celebră de Paul Verlaine
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngăduie-oboselii reculese ca să viseze odihnitoare clipe scumpe...
citat clasic din Paul Verlaine
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- poet
- Poetul este un nebun pierdut în aventură.
definiție de Paul Verlaine
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de toamnă
Al toamnei cânt,
Viori de vânt
Îl plâng topite
Lovindu-mi lin
Sufletul plin
De corzi rănite
Decolorat
Și sugrumat
Când ora bate
Plângând ascult
La vremi de mult
Îndepărtate
Și-n vânt mă las
În răul pas
Care mă poartă
Din loc în loc
Același joc
De frunză moartă.
poezie celebră de Paul Verlaine
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi peste suferințe
Cad lacrimile pe asfalt
Și se transformă-n inimioare,
Dulci picături vin din înalt,
Acolo sus, ceva ne doare
Cad lacrimile peste noi
Și cerul plânge îngerește,
Prea am rămas în suflet goi,
Deși Iubirea ne dorește
Cad lacrimi, Doamne, cad de sus
Și se transformă-n fericire,
Căci sufletul nu a apus
Și își dorește iar iubire
Cad lacrimi mari, dar nu din nori,
Peste păcate și dorințe,
Când le atingi începi să zbori,
Lăsând în urmă suferințe
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de vară
Șerpi de lumină
Coboară ca un voal de mireasă
Peste umerii zilei de jar.
Lacrima cerului, cade sticloasă
În nisipul arzând...
Dansează copacii biciuiți de speranță...
În mine î simt tremurând.
Sandale de frunze
Aleargă cu tunetul-paj...
E-așa întuneric în suflet, în casă,-n oraș!
O rochie albă de ploaie -
Dantele-nvârtindu-se-n cerc
Tresaltă-n tumult
Pe sănii orașului mut.
Doar vântul și ploaia se-aud
Cum urcă sfielnic, transcendent,
Treptele catedralei de lut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!