Să mângâi o floare...

Se poate ca ploaia,
cu picuri să mângâie o floare,
dar e bine în viață
s-ajuți un suflet ce moare.
El îți va da putere să visezi,
ca un vânt ce adie duios,
prin locuri ascunse unde tu luminezi
ș-aduce un dor nou în suflet,
cu așteptări imense
ce nimicesc un plânset.
Vei înțelege că apar
ramuri de iubire,
iar florile încearcă
să rupă orice tăcere,
și dacă o lacrimă ce vine
va ucide un zambet,
vei face o schimbare
și apare pe chip și în cuget
ș-apoi te pierzi prin florile
ce-încearcă să se culce,
amintindu-ți de zâmbetul ei
cald și o vorbă dulce.

poezie de (7 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Primavara cu iubire-n suflet

Și iată ca s-a înlănțuit
primăvara care râde
topită în culori de flori,
purtate de vântul blând
cu focuri roșii și flăcări
multicolore pline de iubire,
iar sufletul omului devine
curat prin spovedanie
ș-apoi ploaia face dragostea
de înger cu atingerea ei fierbinte
și vine sărutul tău ca un fulger.

poezie de (23 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ghiocelul

Eu mă deschid ca un boboc
În primăvara care vine.
Că îmi soptești cu dulce amor
Cuvinte pline de iubire.
Și în mireasma mea de floare
Desculț prin iarbă, voi apare.

poezie de (16 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un gram de speranță

De multe ori greșesc ș-apoi vine teama de-a vorbi,
Dar nu vreau cuvinte rele ce-n suflet te pot răni.
Alții înlocuiesc adevărul cu minciuni în cuvinte îmbrăcate
Și durerea este mare când se vede ca-i dreptate.
Trebuie încet, încet și treptat să cred în tine,
Cu ale tale mustrări și vorbe ce mă-nbie către bine,
Să cred în a ta iubire și a noastră răbdare,
Iar dacă tu mai ai în suflet un gram de speranță,
Vino și-mi dă-mi o-mbrățișare și vino de mă iartă.
Pot să-ți cer de azi din nou să crezi în mine,
Să mergem împreună spre ale noastre vise.
Privește apoi duios și simte al meu suflet
Ș-apoi sper să merit de la tine un nou zâmbet.
Să simți că mă iubești și să fii de-acum cu mine,
Să m-ajuți ca împreună să mergem din nou spre bine.
Că mult am căutat și ca tine în lume nu găsesc,
Vreau împreună să luptăm și multe-n viață am să reușesc.

poezie de (2 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Magnolia în floare

Să vezi magnolia în floare
Ce îți răpeste a ta privire
Cupole strălucind în soare
Ce te îndeamnă la iubire.

În vântul cald care adie
Acum, când primăvara a venit
Tu, simți natura cum învie,
Magnolia ce a înflorit!

Pe ramuri florile sunt pline
În soare parcă scânteiază
Și stau alăturea, ciorchine
Viața însăși luminează...

Și în suava gingășie
Magnoliile te vrăjesc,
Natura pare veșnic vie
Lăsată ca un dar ceresc.

Să vezi magnolia în floare,
E vis de dulce primăvară
E o supremă desfătare
Care în suflet se strecoară.

poezie de din Efemeride
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Fata frumoasă-n grădină...

Venirea fetei frumoase în grădină,
face ca trandafirii să se înroșească de rușine,
atunci când văd buzele ei frumoase,
la fel și frunzele crinului devin palide și ividioase
când o văd pășind agale prin alei.
Soarele cu puterea lui luminează violetele
și ea le schimbă culoarea cu virtutea ei,
iar respirația ei dulce și mirosul parfumat al florilor
încălzesc pământul cu o căldură vie,
iar ploaia vine veselă și udă florile și culturile,
atunci când o lacrimă cade din ochii ei frumoși,
transformându-se în dușuri pentru natură.

poezie de (20 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Florile de măr

Gingașă, plăpândă floare
Ce îmi tăinuiești în zori,
Te visezi în care țară?
Uiți că eu sunt călător!

Mărul, florile de măr
Mă încântă și-mi adie
Cântecul preacântător,
Basmul din copilărie.

Cuibul păcii vestitor,
Prin corola roz-albie,
Fost-ai visul fetelor,
Prins în piept de pălărie!

Floare gingașă, semeață,
Miros de mironosiță,
Sărut bolta ta măreață
Prin țesutul tău de ițe!..

Doamne, îndreaptă a ta privire
Printre vremuri nălțătoare,
Florilor de măr – menire,
Dă-le rod de născătoare!

Gingașă și tandră floare,
Taină dulce de fior,
Ești regină-n a mea țară,
Și eu mă topesc de dor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jertfi-vom vremea în duet

Duios, îmi picuri cald în suflet, ca un alint de armonie,
Letopisețe strâng în file, istorii vechi ce-au curs cu noi.
Ne-am dăruit izvoare scrise și ne-am scăldat, cu ironie,
Prin lacuri sfinte de agheazmă, fără de teama de apoi.
*
Duios, îmi picuri astă ploaie, din ceru-n taine primenit,
Hrisoave vechi ne-nnobilează cu titluri dalbe de iubire.
Din timpul veșnic muritor, primesc un sceptru cuvenit,
Ca-ntr-un regat al dragostei... unde reginei îi sunt mire.
*
Duios, îmi picuri vise-n vene... din sânge nobil și-azuriu,
Epistole păstrează-n rânduri păcate-ascunse de priviri.
Nectarul zeiței, din trupu-ți, sfințește trupu-mi prăfuriu,
Pe-altare galbene de toamnă... pocale-s pline cu iubiri.
*
Duios, îmi picuri rouă-n palme, din ochii tăi nemuritori,
Răvașe lungi se nasc sub pana... destinului numit... poet.
Poveștile-ncepute-n seară, încep romanță nouă-n zori,
Pe-altarul cald al dragostei, jertfi-vom vremea în duet.

poezie de (27 septembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Jertfi-vom vremea în duet

Duios, îmi picuri cald în suflet, ca un alint de armonie,
Letopisețe strâng în file, istorii vechi ce-au curs cu noi.
Ne-am dăruit izvoare scrise și ne-am scăldat, cu ironie,
Prin lacuri sfinte de agheazmă, fără de teama de apoi.

Duios, îmi picuri astă ploaie, din ceru-n taine primenit,
Hrisoave vechi ne-nnobilează cu titluri dalbe de iubire.
Din timpul veșnic muritor, primesc un sceptru cuvenit,
Ca-ntr-un regat al dragostei... unde reginei îi sunt mire.

Duios, îmi picuri vise-n vene... din sânge nobil și-azuriu,
Epistole păstrează-n rânduri păcate-ascunse de priviri.
Nectarul zeiței, din trupu-ți, sfințește trupu-mi prăfuriu,
Pe-altare galbene de toamnă... pocale-s pline cu iubiri.

Duios, îmi picuri rouă-n palme, din ochii tăi nemuritori,
Răvașe lungi se nasc sub pana... destinului numit... poet.
Poveștile-ncepute-n seară, încep romanță nouă-n zori,
Pe-altarul cald al dragostei, jertfi-vom vremea în duet

poezie de (27 septembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Între flori...

Ce frumos e când natura îmi dă viață
și mă aduce într-o mare de visare,
cu flori multicolore apoi mă răsfață,
ca să-mi lumineze ziua un nou răsărit de soare.

În fiecare zi viața frumos mi-aduce,
natura aproape ce o prețuiește
și florile înclinându-se la răscruce,
unde copacul din umbră mă privește.

Nu întotdeauna am această șansă,
să am florile cu culorile în palma mea,
dar înțeleg și scurtez să nu fie distanță,
prin grădina deasă cu flori mă plimb așa.

poezie de (2 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tablou de vară

Plouă cu flori de primăvară
Peste mirificul plai
Pe locul dat în dar de ceruri
S-avem o viață ca în rai.

Doar soarele poate să spună
Și semenilor povești de Mai
Să mângâie cuprinsul zării
Să cânte pentru noi la nai.

E singurul ce poartă îngeri
Spre locurile unde stai
Ce iti zâmbea de printre ramuri
Când mândra iarbă o coseai.

Dansând cu florile în vânt
Se bucură și-a mele gânduri
Se rătăcesc prin pomii verzi
Sau zburdă neîncetat prin crânguri

Și tot privesc mirat prin țarini
Cum a-nviat al nostru trai
E anotimpul nemuririi
Împărăția unui crai.

poezie de (4 mai 2022)
Adăugat de Alin OjogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Încă se mai poate

Sunt în extaz și agonie
și văd că există dragoste în lume,
dar există și un dor nebun
despre care vreau să scriu acum.
Nu vreau să fie nici o lacrimă amară,
că vreau iubirea-n suflet să apară,
să ne poarte pe aripi nevăzute,
pe culmi de munte ce sunt plăcute,
să nu avem ochii-nlăcrimați,
de gelozii, despărțiri și să nu fie oamenii supărați,
că așa nu poți merge mai departe
și trebuie să fii convis că încă se mai poate.
Trebuie să ai din nou putere,
să treci prin timpul infinit și prin durere,
s-ajungem la tărâmul fermecat,
unde tot cei rău poate fi sfărmat
și-n ochii tăi mii de stele s-adunau
sub clar de lună vorbe dulci ei își spuneau.

poezie de (26 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflet floare

Sunt suflet floare sau undă de mare,
și ploaie sau vânt, trecător pe pământ
venit întâmplator cu al meu cânt
sufletul duios să pot să vi-l încânt.

Ce poate fi mai frumos decât o rimă
o privire a sufletului sau o pantonimă
ce ziua vă-nsoțește cu a sa glumă?

Ce înflorește și vă vorbește, ce suferă
și iubește, simte și trăiește cu toată
suflarea de suflet floare pe undă de mare,
zi de primavară, toamnă ori iarnă unde...

fiecare frunză cu a sa culoare pare
o floare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Mângâie oridecâteori ai ocazia. Mângâie prin sentimente, mângâie prin gânduri, mângâie prin privire, mângâie prin cuvinte, mângâie prin atingere. Mângâie viețile tuturor oamenilor care pătrund în realitatea ta. Poți provoca oricând o bucurie doar printr-o mângâiere de Suflet.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 11.99 lei.

Toamna iubirii...

Se aud frunzele foșnind în cădere
Pe cărarea de munte noi mergem în tăcere.
Vântul ne leagănă șoptindu-ne cuvinte
Iar luna apare ca o stea fierbinte.
Stăm liniștiți pe o bancă de lemn
Eu mâna îți strâng cu dragoste solemn.
E rece în noapte și ar fi bine un foc
Ș-apoi vrem ca totul să se oprească în loc.
Îmbrățișarea noastră și nor după nor,
Atunci pentru noi cuvintele mor.
Că eu de mult timp nu mai pot de dor.
Brațele noastre stau strâns și în legănat
Iar sus ramuri de frunze s-au scuturat.
Pleacă de sus norii prin frunze de salcâm,
Și noi parcă suntem pe un alt tărâm.
Ș-aveam atunci nevoie de a ta privire
Să-mi licărească blând a ta amintire.

poezie de (18 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna iubirii...

Se aud frunzele foșnind în cădere
Pe cărarea de munte noi mergem în tăcere.
Vântul ne leagănă șoptindu-ne cuvinte,
Iar luna apare ca o stea fierbinte.
Stăm liniștiți pe o bancă de lemn,
Eu mâna îți strâng cu dragoste solemn.
E rece în noapte și ar fi bine un foc
Ș-apoi vrem ca totul să se oprească în loc.
Îmbrățișarea noastră și nor după nor,
Atunci pentru noi cuvintele mor,
Că eu de mult timp nu mai pot de dor.
Brațele noastre stau strâns și în legănat,
Iar sus ramuri de frunze s-au scuturat.
Pleacă de sus norii prin frunze de salcâm,
Și noi parcă suntem pe un alt tărâm.
Ș-aveam atunci nevoie de a ta privire,
Să-mi licărească blând a ta amintire.

poezie de (18 septembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflet rătăcit

Pe drumul tumultos al vietii
Sunt doar un suflet rătăcit
Care încearcă să–nteleagă
Cu ce-a greșit, de l-a pierdut
Pe al său copil iubit.
Suntem prin lume efemeri
Ca florile lăsate-n ger,
Cu toți ne naștem muritori
Plătind tributul vieții-nparte
Dar este totuși prea nedrept
Sa mori, urcând pe scara vieții
Doar optsprezece primăveri.
Ce bine ar fi de am fim cu toții flori
Născându-ne de mii de ori
In răsăritul blând al primăverii,
Trăind prin anotimpul cald al verii,
Murind sub mantia cea rece a iernii,
Și să ne naștem iar,
In zorii timpurii ai primăverii!!!

poezie de (1 februarie 2009)
Adăugat de Ionel IamandeiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
George Coșbuc

Vine ploaia

Vine ploaia, bine îmi pare,
În grădină am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine îmi pare.

Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului răcoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton ponderat

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.

Speranța-i ultima ce moare!

Speranța-i ultima ce moare,
Atâta timp cât tu exiști
Când vor unii să te doboare
Tu speră și ai să reziști!

Speranța-i ultima ce moare,
Când simți că totu-i în zadar
Și-atunci când visul tău dispare
Tu speră și visează iar!

Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă-n suflet e durere
Nu renunța, atunci când doare
Tu speră la iubire, cu putere!

Speranța-i ultima ce moare,
Când viața ți se pare crudă
Dar după nori, vine și soare
Tu speră și fă-i vieții-n ciudă!

Speranța-i ultima ce moare,
Când lacrima în ochi îți vine
Șterge-o, apoi, în continuare
Tu speră că va fi și bine!

Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă zâmbetul ți-e trist
Mâine vei râde poate tare
Tu speră, nu fii pesimist!

Speranța-i ultima ce moare,
Când vorbe dure te lovesc
Aceeași gură, azi, usturătoare
Tu speră că-ți va spune:"Mă căiesc"!

Speranța-i ultima ce moare,
Când ai în tine doar suspin
În suflet nu-l lăsa să se strecoare
Tu speră și alungă-l ca pe-un spin!

Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă ai căzut... ești jos,
Ridică-te... stai în picioare
Tu speră și fii curajos!

Speranța-i ultima ce moare,
Când ai simțit dezamăgire
Nu te simți fără valoare
Tu speră, vei simți și fericire!

Speranța-i ultima ce moare
Și azi și mâine și mereu
Nu întreba: "Cât să sper oare?"
Tu sper... asta fac și eu!!!!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Concedo...

Un plânset am oprit
Pe veci
De-atunci când ai vibrat în mine,
Un râs prostesc
Am îngropat
De-atunci când eu zâmbesc la tine...
În schimb și tu-ai făcut ceva
Cu timpul...
Timpului i-ai pus capac
O, tu, copil gingaș, frumos...
Ce florile-ți parfumă calea,
Iar soarele,
Cât e el de soare
Întoarce raza după tine...
Și luna,
Luna îți ia lumina
Să o răsfire-n jur...
Fluture m-aș face
Să-ți umblu din floare-n floare...
Florile,
Pe care le faci atunci când vorbești,
Când atingi,
Când respiri...
Și m-aș face o adiere de vânt
Să te port pe brațe lin
Acolo unde voiești
Să îți pot șopti
Lucruri nemaiauzite,
Să-ți arăt
Lucruri nemaiîntâlnite
Dar...
Ca-ntotdeauna este-un dar,
La fel pot fi un univers
Să poți cotrobăi prin el,
Prin toate colțurile
Doar de-ai da de mine,
Iubirea pe care ți-o port...
Și-atunci
Universul meu
Va fi universul tău
Sau invers...
Copil frumos și suav,
Eu am oprit, ce am oprit
Dar tu-ai dezlegat un suflet,
Un suflet iubitor
De tine!...

poezie de (15 mai 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Purtată de valuri în larg

Ajungând într-un îndepărtat ținut,
Atunci parcă era un vis plăcut,
Aer curat cu plăcere deplină
Și muzica veche ce inimă-ți alină.

Am plecat acolo pentru o clipă
Și mă simțeam atât de fericită,
Vorbeam la telefon și mama-mi spunea,
Dacă e bine acolo, mai stai fata mea.

De multe ori mă pierd în vise deșarte
Și vreau să merg în locuri de mult uitate
Unde oamenii sunt plini de iubire,
Cu sufletul curat și multă fericire.

Sunt locuri minunate și peisaje plăcute
De unde ai amintiri demult pierdute,
Dar eu aș vrea să fiu pe o barca cu catarg,
Să fiu purtată de valuri în larg.

Totul poate fi transformat în război,
Dacă timpul nu tine cu noi
Rămâne speranța, dar și amăgire,
Visul meu e doar când e cald și bine.

poezie de (4 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook