Suflet rătăcit
Pe drumul tumultos al vietii
Sunt doar un suflet rătăcit
Care încearcă sănteleagă
Cu ce-a greșit, de l-a pierdut
Pe al său copil iubit.
Suntem prin lume efemeri
Ca florile lăsate-n ger,
Cu toți ne naștem muritori
Plătind tributul vieții-nparte
Dar este totuși prea nedrept
Sa mori, urcând pe scara vieții
Doar optsprezece primăveri.
Ce bine ar fi de am fim cu toții flori
Născându-ne de mii de ori
In răsăritul blând al primăverii,
Trăind prin anotimpul cald al verii,
Murind sub mantia cea rece a iernii,
Și să ne naștem iar,
In zorii timpurii ai primăverii!!!
poezie de Ionel Iamandei (1 februarie 2009)
Adăugat de Ionel Iamandei
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ionel Iamandei. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.