În aşteptarea... reginei bălţii

Răsăritu-i lin, contopit în soare,
Adieri de vânt, zi de sărbătoare.
Balta-şi pregăteşte covoarele moi
Din matasea broaştei şi plante de soi.
Salcia divină se roagă la cer
Să vină cocorii, să nu fie ger.
Stuful maiestos îşi scutură puful
Iarăşi a răcit. L-a cuprins năduful!
Ciulinii acvatici afară-au ieşit
Au primit prosoape şi s-au primenit.
Stânjenelul apei, galben de şofran,
Se pudreză-n taină, după paravan.
Scena-i pregătită, pe-un plaur uşor,
Lebedele albe au sosit în zbor...
Graţiosul nufăr se lasă aşteptat,
Nu-şi găseşte fracul. Tare-i supărat.
Barza-i fericită. Are microfon!
Se uită la broaşte să le dea un ton.
Fiecare cântă, cum le este dat,
Note diferite... De, oac, oac, oac, oac!
Răsună cântarea, totu-i pregătit,
Unde e Regina? De ce n-a venit?
Vestea o aduce blândul pelican,
N-a putut s-ajungă... Vine peste-un an!

(Zolotuşca-Peşte auriu)

poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul zburător

A venit uşor prin vis
Ochii el mi i-a deschis
A venit uşor zâmbind
Încet dragostea şoptind

Înger desenat cu cretă
Înger cu aripi de fum
Vânt ce sperie o poetă
Cel ce lasă în zbor parfum

Ochii mov şi plini de stele
Privesc mândrii, rândunele
Înger galben, cal ce zboară
Pleacă dis-de-seară

Zboară şi nu mă găseşte
Plânge şi speriat priveşte
Ce-n lumină creşte, creşte
Inima ce o iubeşte

poezie de Mădălina Radu
Adăugat de Mădălina Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grâu

Vântul vine de departe, de foarte departe.
Vine şi scutură grâul în palmele mele,
Scutură grâu şi scutură stele.

Lumina vine de departe, de foarte departe.
Vine şi-n aur mă-mbracă, în straie de aur,
Şi-i spune ciocârliei să-mi cânte un cântec de aur.

Ciocârlia zboară şi cântă aproape de cer,
Cântece limpezi s-aud de la zare la zare,
Şi aripele nu i se aprind de la soare.

Stau lângă soare şi eu, nu ard, nu m-aprind,
Stau lângă soare şi cânt,
Grâul se scutură greu, pe pământ,

La anul alt grâu să se legene-n vânt,
Alt grâu, mereu alt grâu să se legene-n vânt.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocostârcul albastru

Cu prilejul intrării dlui Mihail Sadoveanu la Academie.

Răsună cobza şi vioara,
Fac gospodinele pomeni...
Ce chef la noi în Viişoara,
Ce praznic mare-n Rădăşeni!

Chiar Hanul-Boului învie!
Iar jos, la Crâşma lui moş Precu,
E-atâta zvon şi veselie
De parcă azi se lasă secu!

La vodă-Tomşa vin răzeşii
Să afle astăzi crezământ.
Şoimaru bea cu megieşii
Izbind căciulile-n pământ

Pe când Duduia Margareta,
Rămasă singură-n ietac
Să-şi facă-n grabă toaleta,
S-a-mpuns la deget cu un ac...

Vuiesc pe Bistriţa nahlapii
Şi cântă volbura la Toance.
Plutaşii dârzi, în sforul apei,
Înfig prăjina, ca o lance.

Spre-o lume care-a "fost odată"
Duc vestea undele-n răspăr...
Stă Zâna Lacului mirată,
C-un nufăr galben prins în păr...

Pe grindul unui lac sihastru,
Din depărtări şi din trecut
Un mândru Cocostârc albastru
Misterios a apărut...

El vine cu mişcări atente,
Înaintează fără glas,
Făcând uşoare complimente
Din cap, la fiecare pas.

Şi-n urmă zice către Zână,
Oprindu-se într-un picior:
— "Când falnic m-am lăsat din zbor
Pe Academia Română,
Eram de mult nemuritor..."

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocârlia-şi cântă dorul

E-mplinită primăvară, uşurată de poveri,
Pe aripa-i diafană toarce vântul adieri,
Mângâieri de raze calde alină verdele crud,
Dinspre ramuri înverzite trilurile dulci se-aud.

Se împodobesc copacii, grăbiţi caută să fure
Verdele mult aşteptat, să-l aştearnă prin pădure,
Se preling în dulce ropot susure-n line izvoare,
Ciocârlia-şi cântă dorul căutând iubirea-n zare.

Mieii sprinteni pe imaş zburdă-n zbenguite jocuri,
Pe la stânele din vale încep să se-aprindă focuri,
Paiu-n lan de grâu zâmbeşte legănat uşor de vânt,
Spicu-n vânt se pregăteşte să dea pâinii legământ.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am aşteptat ieri încă de dimineaţă...

Te-am aşteptat ieri încă de dimineaţă,
Iar ei credeau că n-ai să vii,
Îţi aminteşti vremea de sărbătoare?
Am ieşit afară doar în cămaşă.

A venit şi ziua de azi,
Ei au pregătit pentru noi un timp mohorât,
Era foarte târziu şi ploua
Picăturile se prelingeau pe ramurile reci.

Fără o vorbă de alinare, lacrimile au izvorât...

poezie de Arseny Tarkovsky, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa

mi-a zgârâiat creierul cu versul
ce s-a zbătut toată noaptea
în braţele noastre
vine cu razele timide de soare
în adieri inexplicabile de vânt
dimineaţa se instalează
pe străzile humorului pline
cu pistolari ce scot coltul
înaintea ţigării
o floare lasă fiecare pe trupul
nopţii plină de iubiri ciudat
de nepământeşti
vântul scutură gândurile
şi risipesc visele cu femei
frumoase care toarnă whisky
cu gheaţă şi foc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stresul Iernii

Zâna iarnă e stresată,
Nu mai vine ca o dată,
Veselă şi cumpătată,
De zăpadă încărcată,
Se lasă mult aşteptată
De copiii ce-o adoră
Şi să vină o imploră.
Şi Moş Crăciun e supărat,
De când vine pe uscat,
Fiindcă este învăţat
Să vină cu săniuţă,
Nu cu cai şi cu căruţă,
Când este prea încărcat
Cu cadouri pentru brad.
Zâna iarnă tulburată,
Ori lasă zăpada toată,
Ori, o amână pe-altă dată
Şi aşa cum am mai spus,
Zâna iarnă e stresată
Fiindcă-i foarte poluată,
Şi nimeni nu i-a măsuri...
Să vină iarăşi bogată,
În rochiţa ei albă-înstelată.

poezie de Valeria Mahok (16 decembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebun umblu

în fracul meu de carton
stă cam scorţos
învelind trupul copt de ani
cu stângăcia unei femei
fugite din paradis cu vina
toată asupra ei

soarele seacă adn-ul
purtat prin oraşul îngerilor
căzuţi în dizgraţie
moleculele mele au devenit
instabile de când a venit
nisipul saharian să le pună-n mişcare

străzile se strâmtează
când trec nebun ca un virus
prelins pe pereţii plini
de graffiti şi plante îngălbenite
care se încăpăţânează să trăiască
într-un mediu nociv

ajung unde ajung dacă sunt
aşteptat sau nu de cineva
curios să vadă sfârşitul
cum vine când nu trebuie
să vină când aştepţi
cu inima umplută de bucurie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chitara

Vine iarna peste mine
Dar ce vară aş vrea să-ti fiu
Dezvelită de veşminte
Sub un soare auriu

Vine iarna braţ de ţurţuri
În genunchi la patinoar
Ridic ochii către ceruri
Totul este în zadar

De-aş ajunge-n primăvară
Să-mi pun sălciile-n plete
Adieri de vânt, chitară...
Ochii tăi să mă desfete!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocârlia-şi cântă dorul

E-mplinită primăvară, uşurată de poveri,
Pe aripa-i diafană toarce vântul adieri,
Mângâieri de raze calde alină verdele crud,
Dinspre ramuri înverzite trilurile dulci se-aud.

Se împodobesc copacii, grăbiţi caută să fure
Verdele mult aşteptat, să-l aştearnă prin pădure,
Se preling în dulce ropot susure-n line izvoare,
Ciocârlia-şi cântă dorul căutând iubirea-n zare.

Mieii sprinteni pe imaş zburdă-n zbenguite jocuri,
Pe la stânele din vale încep să se-aprindă focuri,
Paiu-n lan de grâu zâmbeşte legănat uşor de vânt,
Spicu-n vârf se pregăteşte să dea pâinii legământ.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi iarăşi e Duminică

Şi iarăşi e duminică, e o zi cu soare,
Şi clopotele sună a mare sărbătoare.
Oamenii cu bucurie în biserici se adună,
Să audă vestea cea bună, azi s-a născut Iisus,
Aşa un înger de mult la nişte păstori le-a spus.

Şi iarăşi e duminică, e o zi sfântă,
Oamenii osanale cu bucurie cântă,
E o zi de dumnezeu binecuvântată,
Azi fiul lui intră pe a Ierusalimului poartă.

Şi iarăşi e duminică, e o zi frumoasă,
Oamenii stau aşezaţi la masă,
Şi se bucură, şi se veselesc
Şi pe domnul Iisus îl slăvesc,
Căci el din morţi azi a înviat
Şi pe noi de păcate ne-a scăpat..

poezie de Vladimir Potlog (27 iulie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de copil

De-ai şti, tu, pom, ce supărată sunt,
mi-ai spune o poveste cu prinţese
ori cu croitoraşul care ţese,
sau... ce crezi tu ca dorul să-mi înfrunt,

Să pot şi eu să mă mai joc un pic
aşa cum îmi plăcea: cu păpuşica
pe care mi-a adus-o-n dar mămica
atunci când tata nu mi-a dat nimic.

El a venit o clipă şi-a plecat
iar azi mi-a zis că ar putea să vină,
dar n-a venit şi iar m-a supărat.

Nu ştiu ce a putut să intervină,
dar ştiu că ore-n şir l-am aşteptat
şi îmi e dor şi nimeni nu m-alină.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile bunicii mele

Eu am la bunici acasa,
Bolti sub salcia pletoasa,
Unde stam invaluiti
De iz de tei infloriti.

Si-am flori multe in culori
Rosii, muscate-n pridvor,
Regina noptii-n razor
Si petuniile-n covor.

Bobiidragii ma incanta,
La un loc cu trandafirii!
Din ronduri parca saluta,
Cand pe-alei vin musafirii.

Paralute roz si albe,
Cu zorelele in salbe,
Nu deschid boboci-n floare,
De' nu-l vad pe Tata Soare.

Si din casa pana-n porti,
Crizanteme-n carlionti,
Infloresc Toamna, in sute,
Alb si galben aurite.

Cat parfum! Cat ma mangaie!
Ce balsam! Ce feerie!
Si-un canar in colivie,
Dulcea mea copilarie!

poezie pentru copii de Marieta Marancea
Adăugat de Marieta Marancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vestea minunată

Vestea minunată
Ce prin îngeri a fost dată
Răsună mereu;
Azi, o spun şi eu.

Darul preţios,
E când a venit Hristos;
A trebuit ca să Se nască
Să ne mântuiască.

Dragostea nepieritoare,
Inima cea simţitoare,
El ridică suferinţa,
Doar El vine cu speranţa,

Cu liniştea zilei de mâine
Când El spune: "Va fi bine!"
El se ţine de cuvânt,
Pentru numele-I cel Sfânt.

Aceasta-i vestea minunată
Ce la oameni este dată;
Să credem în Fiul Său!
Doar El ne va păzi de rău.

poezie de A. Ion-Lucian din Cugetări
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura

Singură am venit pe lume
iar după mine mine nimeni n-a urmat
Deşi la barză m-am rugat
Cu-o rugăminte anume
Să mai aducă un băiat.

De-atunci degeaba-m aşteptat
Că barza-i cam bătrână
Şi poate-a şi uitar
Ce-am rugat-o acum o săptălună
De-atunci mulţi ani trecură-n zbor
Pe barză nu o mai implor,
Caci ştiu ca singură eu voi rămâne
Si tot aşa eu am să plec în altă lume

poezie de Craita Serbanescu
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turistul vine să-şi bucure ochii; gânditorul găseşte o carte imensă unde fiecare stâncă este o scrisoare, unde fiecare lac este o frază, unde fiecare sat este un accent şi de unde iese un fum de amintiri de mii de ani vechime.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsună valul

Ninge fulgi în val de mare
Îngerii îsi scutură penajul
Răsună valul spart in zare
Gerul acoperă usor peisajul

Deschide ochii fulg de nea
Să vezi unde te duce vântul
Gândurile poartă mantiea ta
De unde cazi îţi vine rândul

Diamant trucuri de gheaţă
Scruptate chipuri într-un mal
Agăţate aripi albe de gheaţă
Calca nisipul îngheţat la mal

Spuma dictează peisajul
Îngerii isi curăţă penajul

sonet de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sala de recepţie a sufletului

Fiecare suflet are,
loc de recepţionare,
o terasă de nevoi
unde vine fiecare
încărcat cu pumnii goi
la taifas de cercetare
şi o uşă după care
este pace şi război,
linişte şi tărăboi,
beznă groasă şi lumină,
fals şi mustrare divină,
flori, verdeaţă şi noroi,
tot ce-a fost şi ce-o să vină,
în viaţă mai apoi.

poezie de Ioan Hapca
Adăugat de Sandra Glorían
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii

După ce Dumnezeu a creat lumea
nu s-a odihnit până ce nu a inventat
prietenia.
A ştiut că vom fi uneori
păsări cu o singură aripă
ce se zbat neputincioase să zboare
spre înalţimi;
căzuţi, înfrânţi, nemângâiaţi.
Şi atunci ei, prietenii noştri
sunt îngeri văzuţi ce ne dăruiesc
aripile lor.
Îngenunchează lângă noi,
ne ţin în braţe cum
ţine Dumnezeu pământul în mâinile sale;
ne şterg lacrimile cu năframe albe
tivite cu speranţe,
mângâierile sunt adieri de vânt
de primăvară
iar îmbrăţisările au
parfum de suflet.
Ne ajută să ne ridicăm
şi se roagă în taină
să ne fie bine.

poezie de Angelina Nădejde (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea divină

Puterea dumnezeiască nu pote fi oprită de nimeni!
Lucrarea este precis transmisă prin
Răspunsuri disperate.
Creaturile ce s-au aciuit pe Pământ
Emană prea multă tristeţe şi sunt hidoase.
Apocalipsa a început de mult.
Am spus şi am tot spus,
Lucrarea aceasta divină se termină,
Se pregăteşte de legături cu vremile ce vin.
Curînd, foarte curînd Soarele se va ascunde de pămînteni.
Sfîrşitul erei glaciare a finalizat lucrarea sa.
Acum, Soarele priveşte după perdeaua pregătită
Să-l protejeze...

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!