Când deschizi
fișierul e un tip cu bandană
la gâtul gros are o rană
mai jos
e la fel de frumos (?!) de frumos
ce e ce
e mai jos unele fe
te ajung să se uite după pro
fesorii lor
aproape de sus
departe de jos
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Femeia
cu 40 de ani
mai tânără se îmbrăcase
cu o pânză - eu
călăream iluzoriu o mânză
și nu
nu speram
să trag de coamă roșcata
dintre picioarele mele (?!)
și nu
nu speram să mai pășesc vreodată
în ciuda artritei frumos coafată, a
reumatismului magic
cu puteri de exemplu
în tragic, în
vreo vinovată nevinovată
iubită în toate -
pașii
uite, i-aș fi vrut aproape ne
numărați
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colonul
doi ciudați -
unul ungur unul austriac
pe un pod suspendat
între budapesta și viena:
ce frumos se vede țara ta de aici!
ce frumos se vede țara ta de aici!
să ne bucurăm cât
mai putem printre berze!
să ne bucurăm cât
mai putem printre nori
care seamănă cu...
unele bebeluși timorați!
pe aici se va trece?
pe aici se va trece!
după soare și nori
după berze
după scamele de polen
și petale și flori
și petale și gâze
urmează un mare, un mare colon
de refugiați!
iștenem! un colon...
mein got! doi colon...
ai utat de allah! am uitat
de allah... trei colon...
ah,
dar ce poți face
cu magnificii colorați?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu îmi place
să nu îmi placă
femeia cu care mă culc
pen că-i noapte
și uite ce frumos se dezbracă
femeia care nu
se dezbracă de obicei
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nasul care miroase-n frumos
mă gândeam să îmi tri
cotezi șosete de lâ
nă să nu
mă tragă la cap
(?!)
mersul picioarelor tale
în jurul ideii d
e carte scrisă cu nasul
care miroase-n frumos
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ora 12
noaptea respir
aproape de tine
te simt
ca o profesoară de educație
fizică - nu
ar trebui să privești
saltul în groapa
cu var uite stins
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sarea
cum să începi o poezie de dragoste
dacă nu
cu un cap de ingenuă acuzare acoperit
cu o bă
scuță drăguță din macrame
gura da
se umple cu plămân antrenat și cu sare
sarea re
spirației frumos mirositoare a unei mochete (?!)
cu pete
numai câteva pete de sânge în locul
în care
nasul a coborât mult prea jos
gura da
a urcat prea mult sos
pe acei
pereți aproape și departe și oricând
de un c
alm glacier... imaculat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai frumos și mai frumos
cei mai frumoși de sărbători
sunt elevii mei din a cincea
care urcă pe pereți cu desene
cu brăduleți
cu reni cu actori la pensie îm
pachetați în vată de zahăr (?!) cu
umbra fiicei mele pierdute
cu anii pe a
cele meleaguri de ceață - de
ce credeți c-ar trebui să îi pun
scrisoare moșului care sunt
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, brad frumos!
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde,
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeața ta îmi place.
Când o revăd sunt bucuros
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeața ta îmi place.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângăi și mă faci voios
Și mă-ntărești îndată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieții,
Ce ni la dus din Rai Hristos
Cum au vestit profeții.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieții.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naiva închipuită
Într-o vreme și eu aveam un creier frumos,
Îți spuneam: uite, ce frumos îmi curge sângele.
Uite, ce curată e moartea mea lentă.
Într-o vreme și eu miroseam a zăpadă.
Rochiile mele grele aveau un înțeles,
mâna mea stângă iubea mâna ta dreaptă.
Într-o vreme îmi puneam cercei
și te așteptam pregătită ca o mireasă.
Creierul meu frumos
supraviețuia nebuniei tale de seară.
Până și familia toată pleca la vânătoare de capre
pentru ca tu să privești îngerul de aproape.
Într-o vreme noi doi aveam limbile moarte
dar vorbeam cu furnicile,
înălțam zmeul
și vindecam rănile Castaliei toate.
Dam buzna cu floricele, căpșuni din tării
în limbile vii.
Într-o vreme nici tu nu erai atât de departe
și carnea mea dulce
cunoștea carnea ta rece.
Rochia mea grea avea un înțeles
pentru gura ta moartă.
poezie de Mariana Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afganistan
și el dorea și el uita
că eram împreună - uite
un capăt de lună de la
eclipsa aia de lună
uite
de ce te iubesc răsturnat (!?) dungi albastre
cum
aș iubi plutonul de geniu obișnuit
din afganistan
unele coaste
așadar
eu chiar cred eu chiar cred
par
că beau vodcă-n kazan
cu un pai
din imensitatea ba
lotului...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și tu
ești frumos, dragă traian,
spune profesoara de geografie din anii
în care am navigat împreună
și îmi strecoară unele unghii
neretezate-n chiloții creduli poate
în timp
ce eu îi admir trupul și dinții
cu care
vine la întâlnire (?!) se știe:
ar trebui să ridic
în tăcere
această femeie frumoasă în brațe
să nu
spun niciodată nimic
să nu
înțeleagă iubita din sud că nu știu
capitala madagascarului
și nu
eu nu am escaladat nicioată
caucazul cu o
femeie blondă și goală în brațe
cu vârful
piciorului ei printre cul
pele mele
eu nu am escaladat nicioată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumuseți nesigure
Cum de frumos
se leagă de extaz
și cum frumos se vede?...
Doar pentru că ni s-ar fi spus în ce a crede,
o formă aparte de obraz,
ceva mai vaporos...
Și e frumos urât,
grotesc,
sau inestetic se decide
în vreun fel, sigur după un etalon,
sau tot depinde de-un șablon;
că ce e arar, chiar de-i diform, handicapat, chiar de-ar ucide,
e îndeajuns... că împodobesc?...
Parcă-s un pic posomorât...
ca să nu spun, aproape de neînțeles... prostesc!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 aprilie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revenirea
a revenit din mare cu un soare
între dinți și o lădiță cu sare
între genunchi (?!) mici peștișori
îi ciugulesc de sub unghii rămășițele care
nu au fost consumate de clipele
zburătoare - zilele nu
îi sunt numărate decât pe sărite: a
revenit, dar nu-i este tare
aproape respirația vieților noastre
mirositoare
mai urât mai frumos mai adânc
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce nu?
cea mai frumoasă iubită
întotdeauna va fi
cea care-ți taie gâtul cu dragoste și
va fi, să nu crezi,
cea care-ți taie gâtul
cu dragoste
și va fi
tot ce înseamnă
iubirea de crimă cu u
mezeală de savarină
de ce nu?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fețele
printre fețele prietene
apare uneori câte una
frumos încruntată
așa cum e luna
când e plină de sine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O anumită oră
noapte bună, eu urc
la volan, așa ca de-ntâi
ianuarie mă și pierd
înspre graniță la cenad (?!) - la o oră
distanță de ovarele tale
frumos născătoare de mit
uri cu morți pe șosea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce vis frumos...!
Ce vis frumos!... Ce pietre nestemate
Îți irizau surâsul languros,
Când stelele luceau atât de jos-
Pe firmamentul nopții adunate!
Le-aș fi cules cu rouă amestecate
Să ți le prind în părul luminos:
Ce vis frumos!... Ce pietre nestemate-
Îți irizau surâsul languros!
Aș fi comis de dragul tău păcate,
Dar tu mi-ai zis:,, Ești visul meu frumos!
Nu poți să fii: nici rău, nici păcătos-
Rămâi doar poezie mai departe!''
Ce vis frumos!... Ce pietre nestemate!...
poezie de Vasile Neagu-Scânteianu (30 martie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc de gleznă
abia la gleznă se vede
iubirea
rupe barete
sandalele
uite cum râd în rafturi interminabile uite
de ce
oare de ce
nu se adună călcâiele?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vieți irosite
ai hotărât: nu știi cum să crești foarte bine
acei sâni uriași laptele să nu mai albească
auditorii
unele tricouri unele femei să reziste în ploaie
cu urechile simetric lipite de inimă (?!) să
nu se sfâ
șie între ele nici cârpele toate moi nici
viețile irosite cu noi, cât de tineri așa dintr-o dată
bine se s
caldă meșe de păr în oglinda aproape de stereo
tipul scutului-vâlvătaie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu s-a terminat nu
alimentarea cu generații
te văd răsucind
un maț, unplug, frumos, cu pateu -
or
gan cu o vechime mai mare
decât bastonu lui dumnezeu (?!) -
nu
se mai termină: te mai te
rorizează acele roșcate scu
late aripioare de pevece
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!