
Nu îmi place
să nu îmi placă
femeia cu care mă culc
pen că-i noapte
și uite ce frumos se dezbracă
femeia care nu
se dezbracă de obicei
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Întrebarea
o întreb pe ea: acum ai putea
să te dezbraci de formă
pe fb
să văd și eu cum îți e paginată
carnea fluturată în virtual? ea
spune că da și nu se dezbracă
atunci
o mai întreb o dată și nu
o mai întreb altă dată și nu
mai are rost să întreb
uite așa
la nesfârșire la nesfârșire da
de ce
nu se dezbracă frumoasa la
comenzile mele?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am observat că femeia, fie se îmbracă, fie se dezbracă, are aceeași dorință: să placă.
aforism de Harry Ross din Aforisme - Despre mine însumi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Perseverență (dactilic)
Când se dezbracă femeia,
Dar și atunci când se-mbracă,
Are în cap doar ideea:
Multor bărbați ea să placă!
epigramă de Mihai Haivas din Cvinta ritmurilor clasice (2024)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu ( dactilic)
Când se DEZBRACĂ femeia,
Dar și atunci când SE-MRACĂ,
Are în cap doar ideea
Multor bărbați să le PLACĂ!
epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia este o ființă care se îmbracă, pălăvrăgește și se dezbracă.
citat din Voltaire
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine plânge la bătrânețe? Femeia care se dezbracă la tinerețe.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Altare albe
ce noapte albă ce noapte albă
abia acum a înțeles că e albă e albă
femeia cu albă carne și piele prea albă
femeia
din visele mele albite sub crupele ei
sanguine (?!) atât
de albe atât de pornite pe nas ca și sângele
femeia
ca ultim popas ca ultimă rugăciune în fața
altarului alb cum e noaptea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sclava enclava
nu vreau să văd america
vreau să locuiesc
într-o casă de americani
femeia
dominantă să urce
peste emigrantul din estul
europei prea albe
(?!) - femeia
să fie totuși o prietenă de de
mult citită prin cărțile mele
să fie frumoasă să fie
femeia
o superbă negresă cu părul
inele sau noduri
de circulație sanguină
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia din mine
la orele două din noapte
ea face baie, face sinteze: mă
întreabă pe unde-am umblat
așa nespălat
în zilele și nopțile din urmă
fără să priceapă că bărbatul
din mine are nevoie
de femeia afemeiată din mine (?!) cu
tot penisul în
zorzonat
cu scâncete mici într-o plasă cu licurici
de kaufland -
de sân
ge plas
tificat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia
cu 40 de ani
mai tânără se îmbrăcase
cu o pânză - eu
călăream iluzoriu o mânză
și nu
nu speram
să trag de coamă roșcata
dintre picioarele mele (?!)
și nu
nu speram să mai pășesc vreodată
în ciuda artritei frumos coafată, a
reumatismului magic
cu puteri de exemplu
în tragic, în
vreo vinovată nevinovată
iubită în toate -
pașii
uite, i-aș fi vrut aproape ne
numărați
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O iubesc
pe femeia din america
pentru că e
destul de neagră puternică în
cât să-mi răstoarne
camioanele cu păpușile gon
flabile pe picior (?!) - o
iubesc pe femeia cu ne
grul bine albit prin povești
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Măria sa, femeia
Uite așa, cât sunt de mic
I-am ajuns pân' la buric!
De-aș fi fost înalt, frumos,
Ajungeam eu... și mai jos!
epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia fără piept
ce enervează la femeia
fără piept masculin
este femintatea ca o floră (?!) în
tinzându-se pe toată
suprafața pământului
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecarea
adio! i-a spus femeia
bărbatului pe care nu
îl iubea -
nici el nu stătea
chiar degeba: pleca
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai ști să culegi un fruct
așa nebunatic, un fruct? uite
și crengi răsucite-ntr-o husă:
uite cum linge, cum linge
femeia tânără: inge o o
stracizată nemțoaică printre tinerii regi căptușiți
cu stranietăți socialiste (?!) sâmburii de
mărimea unor piulițe de altă
dată precisă, dar dusă
în căutare fericirii pe nalte, vai, plat
forme de socializare impusă!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai întâi
a intrat în scară femeia ușoară
(foarte subțire
ea nu avea de ce să mai moară: se
știa prea fecioară)
apoi a intrat
femeia bine făcută (ea
nu avea de ce să plutescă, de ce
să creadă-n bărbații abia eligibili), a
poi a intrat
femeia ca tancu - mai era invitat
ca martor un pictor deschis: un prieten, unu
foarte înzestrat (?!) Dancu - însă
totul ținea cumva de femeie: cam cum
s-au putut înmuia cu păcat
la vederea sa șoldurile bărbatului la
aproape șaizeci de ani și
mai puțin mai puțin
remunerat pe la școlile din județ
(printre nori)
decât femeile de serviciu
dintre care
unele chiar vecine îi sunt
(femeia mistreț)
uneori
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta ești tu? o întreb
pe femeia care vrea să se du
că printre bărbați in
termitent, ea
cade caraghioasă pe gânduri și nu
se ridică vreodată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbeam
cu femeia din scara
mea de bloc îmi făcea
cu mâna tai-tai din ferastră.
seara și ea cobora
cum obloanele de
re-flux se făcea se făcea
că râde femeia de mine
deși mă iubea mă iubea.
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia potrivită
de câteva mii
de ani o caut pe femeia
potrivită ca stelele
pe bolta suleimenită
o caut
și nu spun niciodată (?!) nu
că ea
cu ochii ei rătăciți trebuie
să caute o
anumită religie
-n mine
să caute prea
finitul...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia aceasta
Femeia aceasta
care se plimbă
dintr-un cer în altul
răsucește cuvîntul
ca pe-un jungher
Femeia aceasta
cu zîmbetul
ca floarea-de-colț
și umbra de sare
biciuind
spiralele nopții
Femeia aceasta
pe urmele căreia
rotundul timpului
se zvîrcolește
ca un lasou
- o, cît de simplu
pentru o lume în care au murit
toate focurile de tabără!
Femeia aceasta
nu trebuia
să fiu eu
poezie de Ștefania Hănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!