Frumuseți nesigure
Cum de frumos
se leagă de extaz
și cum frumos se vede?...
Doar pentru că ni s-ar fi spus în ce a crede,
o formă aparte de obraz,
ceva mai vaporos...
Și e frumos urât,
grotesc,
sau inestetic se decide
în vreun fel, sigur după un etalon,
sau tot depinde de-un șablon;
că ce e arar, chiar de-i diform, handicapat, chiar de-ar ucide,
e îndeajuns... că împodobesc?...
Parcă-s un pic posomorât...
ca să nu spun, aproape de neînțeles... prostesc!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 aprilie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Calități!?
Oare primează suflet, frumusețe,
Căci prima nu se vede, poate;
Doar bucurie sau tristețe...
Ce sunt și la dușman și frate?!
Se schingiuie suflet artistic
Fără vreun curs de teatru, artă
Și rău e bunul!?... Paroxistic
Și tupeu dur astăzi se poartă!?
Frumosu-i sigur reușită
-Chiar de frugală, reprodusă-
Făcând eșecul izbutită...
Rămasă stoc, după ce-i scursă!
O componentă ar fi tupeul
De-a etala ce-i la vedere;
Luându-și valetul, portmoneul
Umflat... Că suflet nu se cere!
Dacă frumos și suflet nu-s,
Certe... Pentru departajare
Cum oare Dumnezeu, Iisus,
Ne-acceptă etalon... de oroare???
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Urât
La sticla lupei se mărește urâtul
și nu ne mai oprim să-l studiem
ca să-i descoperim frumosul...
este la fel cum lutul
modelat; din mâzgă-l recreem
în urne, să ne păstreze din cenușă osul.
Cât de înșelător e totul!...
Când până și oribilul-n extremă
-doar că-i atât de rar,
chiar de-i un pic otrăvitor- decoctul,
mai vindecă... Și dându-i aerul de diademă
și-njurătura-i tot... vocabular!?!
... Și stăm, alături, împreună,
mult timp, până când ne încrețim
până și inima; nu doar cornoși
de riduri... Și din jurământ, arvună
p-un inel, am învățat chiar și așa să ne iubim
până la moarte... Ca urâți frumoși!
... Și-atunci, oare frumos este
un ou, un pui, bunicul,
un trandafir, ciulinul,
postum-biografia, o poveste?!?:...
... Și din cordon ombilical, buricul
e oare bucățica mamei, el, sublimul???
Urâtul e frumos?...
... Cum mierea; care-i la un loc, cu ceara lumânării și veninul?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Cât este de frumos! Don Juan... Afurisitul! Chiar este frumos. Înțeleg perfect de ce toate fetele își pierdeau capul după el; hmm, chiar și eu... Cred că întotdeauna am înțeles asta... Dar eu sunt norocoasa de care el s-ar fi îndrăgostit, sau cel puțin așa susține el. Sper să nu fie doar o minciună de-a lui, menită să mă amăgească, să mă cucerească și pe mine de partea lui...
replică din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-mi ceva frumos
Spune-mi ceva frumos,
zise ea,
și spune-mi ceva
adevărat. Asta pentru că sufletul meu
se simte de parcă ar avea obloanele trase,
iar lumina nu poate pătrunde
înăuntru.
Te voi crede,
a adăugat ea,
și voi ști că este adevărat;
așa că privește în ochii mei
si spune-mi ceva frumos.
poezie de J.M. Storm, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar un... pic
Pic, pic sună pe țeastă; un cor universal
Din opera lumească, ce crește câmp, oceane
Și aer impercept prăvale-n tunet mal
De sunet, bang și fulger... e-un sor de lampioane.
Ațâță gând, rapace de înălțat frumos
La hăul tot, ce-i scenă, din mult uscat și ape;
Lavabilul ce spală gunoaiele ce-am scos
Din pământ pur... topindu-l, dezintegrat aproape.
Se pică molecula lichidă, translucidă,
Neînțeles de clară după un atât parcurs,
Doar ca să zboare iar, de-al ei abis lividă,
Căci trebuie spectacol... Bilet nu-i cu ramburs!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor inechitabil
Dragostea ar trebui să se explice etic
și în mod devastator a creat doar femeia, adulată,
scrisă pe coli de o cenușă creponată
în circumvoluții, inestetic,
sămânțând în sarcina bărbatului, incapabilul de sine,
eterna răsplată,
ce ține de ilogicul bine,
pentru un amor, mereu năzuit într-o feromonică explozie, continuu detonată
să cucerească -nici vorbă de vreun pisc, o înălțare- doar o abisală, dar atât, atâta de tentantă...
Oare, pentru vecie, nu-i îndeajuns realitatea... ea, frapantă?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumos și urât
N-o fac pe lăudărosul
Nu-s din fire amărât,
Permanent admir frumosul
Să-mi mai treacă de urât.
epigramă de Grigore Drăgan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Este ceva frumos sau urât prin natura sa? Ceea ce place cuiva aceea-i frumos.
citat din T. Seminski
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!
O, brad frumos!
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde,
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeața ta îmi place.
Când o revăd sunt bucuros
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeața ta îmi place.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângăi și mă faci voios
Și mă-ntărești îndată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieții,
Ce ni la dus din Rai Hristos
Cum au vestit profeții.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieții.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există "frumos" și "urât", ci doar frumos. Singurul "urât" care există este ignoranța din mintea omului.
citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
E frumos...
E frumos să poți în viață
să fii darnic și milos,
să te duci de dimineață
să ștergi lacrima răzleață
E frumos.
E frumos, cât zboară anii
să-ți faci viața un prinos.
Să hrănești cu drag orfanii,
să-i ajuți pe toți sărmanii.
E frumos.
E frumos când nu-i răpusă
jertfa ta de-un gând fălos.
Când în taină nepătrunsă
îți faci haina cea ascunsă.
E frumos.
Însă fapta cea mai mare,
darul cel mai de folos,
e să chemi pe-un om, pe-oricare,
dintr-o viață de pierzare,
la Cristos.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumosul e un frumos ce trăiește de-a pururea, ce nu se naște și piere, ce nu crește și scade; ce nu-i într-o privință frumos, într-alta urât; câteodată da, alteori nu; pentru unii da, pentru alții nu. Frumos ce nu se-nfățișează cu fața, cu brațe sau cu alte întruchipări trupești, frumos ce nu-i cutare gând, cutare știință; ce nu sălășluiește în altă ființă decât sine; nu rezidă într-un viețuitor, în pământ, în cer, sau oriunde aiurea; frumos ce rămâne el însuși pentru sine, pururea identic sieși ca fiind un singur chip; frumos din care se împărtășește tot ce-i pe lume frumos, fără ca prin apariția și dispariția obiectelor frumoase, el să sporească, să se micșoreze ori să îndure o cât de mică știrbire.
Platon în Simpozion
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil încă
E ziua mea de-ncepător, ca-ntotdeauna;
tot mi se spune, de-altul, ce să fac,
debusolat,
mai rău decât în prima zi de viață,
de când zac,
când nici nu mă știam de c-aș fi existat
și tocmai de-aia, de atunci mă-nșirui boroboață-n boroboață
într-una, într-una.
Întreb din nou, plictisitor, aproape enervant,
ce oare mă așteaptă iar
și n-am niciun răspuns
de la Părinte...
veșnic tot reînvăț abecedar
și-s tot neajuns,
rămân mereu cu aceeași minte,
un minuscul de aspirant...
Strig, vreau, în gura mare, altă și alta, jucării
și nu am bani îndeajuns,
nu îmi pot ține nici acum un echilibru;
cad, ca apoi să mă ridic,
iar dacă mult, ceva, îmi place, îl țin ascuns;
cum cu plecările de-acasă, cu schimbat limbă, de un "déjà vu"
să iau, din alții, pic cu pic,
tot de la cap, copilărind copilării.
Doar e, se pare, o mare diferență; timpu' e mai scurt un pic,
chiar fiecare zi și noaptea-i și ea scurtă
și parcă-s păcălit de cei din jur,
ce nu-mi mai spun copil,
așa cum sunt; că stau și-acum în dormitor pe burtă
și câteodată mai înjur...
nu simt, din propriul mine, cunoscut, niciun exil!
Sunt sufletul la fel de pur, am rămas neînțeles, tot mic!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bridget Jones: Mi-ai spus odată că mă placi exact așa cum sunt și vroiam să îți spun același lucru. Vreau să spun că sunt anumite lucruri prostești pe care mama ta ți le cumpără, ca de exemplu... cel din seara aceasta. Ești arogant și întotdeauna spui ceva nepotrivit și cred sincer că ar trebui să îți reconsideri lungimea perciunilor. Însă, ești un om bun și te plac! Așa că, dacă vrei să ieșim cândva, ar fi frumos... mai mult decât frumos!
Mark Darcy: Bine. Frumos!
replici din filmul artistic Jurnalul lui Bridget Jones, după Helen Fielding
Adăugat de Andreea Tanase

Comentează! | Votează! | Copiază!
Re... capitulări
Mă întreb de evoluează timpul, anotimpuri,
Căci se repetă într-una, ar trebui să învețe,
Să fie tot mai cunoscute orele, ce vor veni cu aceleași fețe
Tot pregătit, deja... eterne Rome, Olimpuri.
Perfecțiunea e moartea, ea, ca să se nască noul,
Dar pentru ce să moară ce-a adunat atât
Și, de-i frumos ce-a fost, de ce e iar urât...
De ce-am tot plagia original... tabloul?
Ori carte-i de mult scrisă și nu-i știu început,
Doar un capitol poate, o recapitulare
Dintr-un orar uman... o lecție oarecare,
Ce tot o repetăm și nu știu de-am trecut.
Am întrebat și-ntreb... dar juru-mi este mut!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspectul frumos al sânilor constă în faptul că sunt unici. Nu înțeleg obsesia de a-i falsifica. Este un lucru foarte ciudat să preferi ceva contrafăcut și mare, în loc de ceva mic și unic, sau chiar frumos și real.
citat din Anne Heche
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet
E adevăr că suflet este și pleacă doar când viața trece
După ce-a stat în hibernare, ieșind arar din al său fald?
Și de la ce se-ntâmplă tot și-n urmă lasă corpul rece?
Atunci, de ce o fi la toți; doar că sunt vii? De ce-au trup cald?!
Și n-are, suflet, greutate? Cum poate singur, el, să zboare?
Și de-i așa ușor, cum poate să stea cu trupul la un loc?
O fi mister, doar lângă viu, fără materie; o mișcare
Ce-ar vrea inertul, în cutremur să-l facă din ghețar un foc?!
Oricum și fum de-ar fi, nu poate să iasă dincolo de ceruri,
Ca să privim noi neștiutul, crezând că el pe noi ne știe
C-avem trimiși, fuioare multe ce ne privesc calde, din geruri
Și-i doar o mistică plăcere, de-avea ce noi vrem cum să fie!
Deci dac-ar fi minunea dragă, așa cum credem, numai bun,
De ce nu mai răspunde-n veci, chiar de chemată-i, de-i în aștrii
Și lasă răul în neștire de cap să-și facă, căpcăun,
Pe noi, pierduți corpul de suflet, de vii... Sărmanii de sihaștrii?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar?
Și sunt frumos?
Chiar sunt frumos?
Ori numai gândul îmi cade
duios în ape ondulate
pe coapse până jos
apoi îmi sare-n spate?
Ori nu sunt eu acela care
te-adoarme noapte după noapte?
La fereastra unde plouă
îmi inundă spatele curbat;
Mă-ntreb: să-ți apar deseară-n pat?
Jucăuș din pleoape bat
uneori mai bat din stele
alte stele-n deplasare
ce își pun cenușă-n cap
Din bulbi rar se mai ivesc
ochi, urechi și
îndrăznesc
câte puțin de roșu pe nas și pleoape
puțin de verde și licurici pe coate
Dar, sa fiu așa frumos?
Chiar se poate?
poezie de Camelia Petre
Adăugat de Nicoleta Ilade

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doctorului N. Ghițescu care pretinde că e frumos ca Aznavour
N-o iau de bună că-i obscur
Dar mă declar de-acord cu el,
Că e frumos ca Aznavour...
Chiar mai ceva... ca Fernandel.
epigramă de Valeriu Ene din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2008)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gand frumos
Un gand frumos ne-aduce-n prag
O noua zi cu soare
Si ceea ce ne este drag
Mai înflorit apare.
Un gand frumos ne-aduce-n inimi
O nesfarsita bucurie
Un gand frumos ca niste flori
In luna lor de miere.
Un gand frumos pentru sarmani
E ca o mangaiere
E ca o raza la liman
Ce-n veci de veci nu piere!
Un gand frumos de primavara
Insufleteasca-ti a ta viata
Un gand frumos plin de iubire
Sa insoteasc-a ta privire!
poezie de Andrea Kasznel
Adăugat de Andrea Kasznel

Comentează! | Votează! | Copiază!