Feţele

printre feţele prietene
apare uneori câte una
frumos încruntată
aşa cum e luna
când e plină de sine

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur muşchetar

când s-a făcut umbră şi a
început duelul în arenă cu sine
uneori s-a străpuns (?!) s-a
ridicat la moalele pietrei
apoi s-a-ntărit ca mustaţă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe boltă când apare luna

Când noaptea-i cu lună
Iubita-ţi jură-n fraze parfumate
Iubirea-i nebună
Dar minte cum minţiră toate celelalte
Minciună, minciună
De n-ai fi tu iubirea n-ar avea cuvânt
Tu eşti durerea
Eşti mângâierea
Tu farmeci totul pe pământ.

Pe boltă când apare luna
Printre şoapte, când e noapte
Atunci apare şi minciuna
Cu cununa ei de vis.

Şi-atunci zefir
Şi trandafiri
De fermecatele iubiri
Viaţa fără de minciună
N-ar mai fi un paradis.

Minciună, minciună
Tu dai iluzii dulci ca şi morfina
Minciună, minciună
Tu eşti otrava, eşti plăcerea, eşti lumina
Minciună, minciună
Prin tine farmecul vieţii îl simţim
Şi tot prin tine,
În nopţi senine
Visăm, iubim şi suferim.

Pe boltă când apare luna
Printre şoapte, când e noapte
Atunci apare şi minciuna
Cu cununa ei de vis.

Şi-atunci zefir
Şi trandafiri
De fermecatele iubiri
Viaţa fără de minciună
N-ar mai fi un paradis.

cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amaruri

neaţa, spuse ceaţa – spărgând
gheaţa încastrată încruntată dintre noi –
în curând
o să vrea să bem o cafea (?!) picurând
toate aceste amare amaruri de sloi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când deschizi

fişierul e un tip cu bandană
la gâtul gros are o rană
mai jos
e la fel de frumos (?!) de frumos
ce e ce
e mai jos unele fe
te ajung să se uite după pro
fesorii lor
aproape de sus
departe de jos

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A muri nu însemnă a muri

fac parte dintre ţăranii ga
lactici - uneori
mă încarc
cu origni nesănătoase
în arc
vreau să te văd prietene drag (?!)
cum m
ori acum pentru mine ori
atunci
pentru altcineva
faci parte
dintre migranţi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele prietene do

re mi fa sol do
resc să le-nsoţesc
la un concert de adio: a
dio, iubitelor, eu
nu mai am
urechile-ntregi - mu
zicale perfecte

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cufundacii

cum să construieşti poezie una cu verticala
în timişoara, când oraşul întreg e o mlaştină
iar
locuitorii săi umblă până la brâu printre cu
fundaţii fictive? întreabă plescăind lăcrămioara
iar
prietenul ei care e poet uneori, peste week
end, o lămureşte: a, iar ne tragem de limbi!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi

cea mai frumosă femeie de pe planetă
mi-a spus că aş fi
cel mai frumos bărbat de pe terra – eu
nu o cred pe frumoasa aceasta devastatatoare
sigur
doreşte să se culce cu mine
fără mari obligaţii
şi să
îmi facă unii copii mult prea lenţi
cu acei bărbaţi violenţi
din sin
gura gură de oxigen printre nori
fără să ştie că eu
o iubesc uneori
şi sunt eu
tatăl copiilor meteori!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei prietene virtuale

ne cunoaştem de-o secundă...
nu rămânem împreună
să ne pierdem noi în marea de prieteni plutitori
ba cu ochiul în adâncuri
ba cu tălpile în nori?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

Când Luna apare,
Când somnul te cuprinde
Apare conştiinţa să te mănânce.
Te pune pe o scândură din salcâm
Şi te toacă cu o nuia din alun
Până dezbraci haina furată
Şi poarta o închizi pe dinafară.
Conştiinţa ta, conştiinţa voastră
Sunt legate de blestemul meu
Şi vă leagă cu lanţuri din scaieţi
Pe voi şi copiii voştri
Cei ce-mi purtaţi haina,
Haina mea şi a fiicei mele.
Vă leg de un colţ de Lună
Cu ce aveţi mai drag
Şi Luna să vă scufunde
Aşa cum voi lucraţi...
Copiii voştri să stea lângă copila mea
Şi voi să vă târâţi ca lighioanele
Să muşcaţi pietrele,
Să vă smulgeţi feţele
Şi să trăiţi în amorţire
Aşa cum stă bine unor trădători,
Că sunteţi hoţi, laşi şi bandiţi!
Nămoalele vă ţin prin şanţuri...
Plesniţi că sunteţi mormoloci de doctori
Şi ochii să vă sară în pustiu
Şi sufletul vostru de şacal să plătească!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

Când Luna apare,
Când somnul te cuprinde
Apare constiinţa să te mănânce.
Te pune pe o scândură din salcim
Şi te toacă cu o nuia din alun
Până dezbraci haina furată
Şi poarta o închizi pe dinafară.
Conştiinţa ta, conştiinţa voastră
Sunt legate de blestemul meu
Şi vă leagă cu lanţuri din scaieţi
Pe voi şi copiii voştri
Cei ce-mi purtaţi haina,
Haina mea şi a fiicei mele.
Vă leg de un colţ de Lună
Cu ce aveţi mai drag
Şi Luna să vă scufunde
Aşa cum voi lucraţi...
Copiii voştri să stea lângă copila mea
Şi voi să vă târâţi ca lighionele
Să muşcaţi pietrele,
Să vă smulgeţi feţele
Şi să trăiţi în amorţire
Aşa cum stă bine unor trădători,
Că sunteti hoţi, laşi şi bandiţi!
Nămoalele vă ţin prin şanţuri...
Plesniţi că sunteţi mormoloci de doctori
Şi ochii să vă sară în pustiu
Şi sufletul vostru de şacal să plătească!
AMIN!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am gândit să te bat să te umplu

de sânge să taci dar nu ştiu cum să fac
nu eşti lângă mine: mai bine să mă prefac uneori că
te iubesc te iubesc te iubesc – de
câte ori să tot spun te iubesc? – tu ai vocile tale
care îmi caută slăbiciunile

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna la Mamaia

în ziua aia
când cu eclipsa
s-a arătat la ţărmul bulgar
la balcic
unde înotam cu ceafa în zadar
între munte şi mare
chiar ea: luna, luna la mamaia!
şi avea
faţa dată cu roşu de sânge subţire
şi stătea
lipită de cer ca un plasture-amăgire
şi credea
că n-o vede nimeni cum tremură-n umbra
pământului
cândva românesc
de aproape
şi de
bolnav din iubire
-n iubire

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu de vis şi de dimineaţă

printre rămurelele privirii iar
somnorosul scrib şi... păsărar
închide sau deschide colivia cu cheia

visului depărtat (?!) - se aşteaptă să cadă în fine

în admiraţie convulsivă, din clipă
în clipă, un cioc o aripă o stare în alb
astru de ne-vindecare de sine...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gand frumos

Un gand frumos ne-aduce-n prag
O noua zi cu soare
Si ceea ce ne este drag
Mai înflorit apare.

Un gand frumos ne-aduce-n inimi
O nesfarsita bucurie
Un gand frumos ca niste flori
In luna lor de miere.

Un gand frumos pentru sarmani
E ca o mangaiere
E ca o raza la liman
Ce-n veci de veci nu piere!

Un gand frumos de primavara
Insufleteasca-ti a ta viata
Un gand frumos plin de iubire
Sa insoteasc-a ta privire!

poezie de Andrea Kasznel
Adăugat de Andrea Kasznel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul verde

hai, nu fii tristă, nu
uite
eu te sărut Natură uşor
pe malul Tisei – ca un pui cuminte de nor –
uite
ce buze mi-a fost dat să-ntâlnesc
în drumul meu verde printre cuvintele ne
rostite – de-amor
uneori plutitor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub luna plină

Sub luna plină,
Când pulberi argintii
Se strecoară tandru luminând
Grădinile nopţii,
Moartea, zeflemist cernit,
Se apropie şi-ţi şopteşte la ureche –
Ca un vechi prieten îngenuncheat în rememorări.
Sub trandafirii verii,
Când rozul pătrunzător
Veghează în aerul amurgului
Răsucit printre frunzele sidefii,
Dragostea, cu mâini mici,
Vine şi te mângâie
Cu o mie de amintiri,
Şi-ţi pune
Întrebări pline de fermec, la care tu nu ai răspuns.

poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi înţelegeţi că luna e oarbă: nu vede lumina soarelui ce o scaldă în veşnicie?

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călăul

când se spală pe mâini de sângele nostru
apa în chiuvetă se înroşeşte iar asta
îl duce cu gândul la un compot
de vişine căzute din cer printre crengi desfrunzite
la marele fix: când se linge pe degete

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carminul

traian, eşti nebun
spune un capăt de scrum
în scrumiera monumentală de-acum
dată uitării ceramice -
o fosilă
totuşi sensibilă uneori la atingeri (?!)
cum şi milenarii poeţi
par a zvâcni fructivori
mai mult
decât fumul cireşelor: nori
de carmin

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!