Apus timpuriu
vísele adânci mă trezesc în miez de noapte,
îmi răsuna în cap precum o cioară în colivie
spânzurată de un șirag de perle false.
De 24 de primăveri am obosit atâtea drumuri,
am avut atâtea șanse printre toți anii că aș fi putut închide prezentul într-un borcan
alb, mat și debusolant, ca o barcă în derivă.
Din nou, deschid cutiile vechi mucegăite,
doar să mai arunc o privire către ce am scăpat
printre Început și Sfârșit,
încât prezentul a devenit un real
loc al purgatoriului insignifiant.
O ușă între-deschisă către tot ce mă ține captivă
între perne îmbibate în cioburi de sticlă și clei
precum o miere solidă stratificată.
Am fost și eu tânără fiindcă mă mai zăresc printre
oglinzile acoperite de nămol macabru
care se scurge pe parchetul sârțâitor.
poezie de Cezara Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
- poezii despre primăvară
- poezii despre prezent
- poezii despre perle
- poezii despre noapte
- poezii despre miezul nopții
Citate similare
Cioburi
Zeci și mii si sute de cioburi,
Strapung prin frageda carne,
Adanc...
Printre coaste,
Către nimic.
Cioburi de sticlă,
De gheață,
Ce se topesc
Si picură incet
În balta de roșu și durere.
Zeci si mii si sute de amintiri.....
Arse, de focul mistuitor al durerii,
Mă sufocă, precum o funie in jurul gâtului,
Îmi inundă traheia
Și îmi șopteste culori de gri la ureche.
Precum și vioara.
Ce îmi șoptea ducli și suave
Petalii de hortensie.
Cândva, vedeam și eu Soare
Vedeam parfumul primăverii,
Iar de pe buze gustam zâmbete.
Acum, orb și mut și surd,
Bâjbâi dupa fericire,
Dar totul...
Tot ce ating și cuprind,
Doare și este gri și roșu.
poezie de Corneliu Caluian
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre durere
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vioară
- poezii despre urechi
- poezii despre roșu
- poezii despre gheață
- poezii despre foc
- poezii despre fericire

Plimbarea
Plimbarea printre stele,
Dorința timpului.
Plimbarea printre veacuri,
Suportul veșniciei.
Plimbarea printre cuvinte,
Durerea sufletului.
Plimbarea printre milenii,
Noblețea timpului.
Plimbarea printre lacrimi,
Durerea trupului.
Plimbarea printre nori,
Surâsul apelor.
Plimbarea printre cristale,
Dorința Soarelui.
Plimbarea printre pietre,
Amintirea trecutului.
Plimbarea printre gene,
Drumul către somn,
Plimbarea către tine,
Iubire seculară.
Plimbarea peste noapte,
Putere nemărginită.
Plimbare printre inimi,
Dragostea bucuriei.
Plimbarea fericirii,
Suport al venerării.
Plimbarea-i dependentă
De Lumină,
Plimbarea este regina sufletului,
Plimbarea pășește cu vremile ce vin,
Plimbarea-i surâsul zorilor,
Plimbarea-i semnul dragostei
Când petreci timpul cu iubirea.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre plimbare, poezii despre trup și suflet, poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre nori sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Trecutul toarce leneș în privirea mea
ca o felină
cu blana moalale
netezește fiecare amintire
din când în când își ascute ghearele
până îmi dau lacrimile
dar nu mă doare pe cât cred trecătorii
îmi prind gândurile cu elastice vechi
mă privesc în oglindă
am câțiva ani mai mult
prezentul e ca un râu printre stânci
gleznele îmi sângerează
degetele au amorțit de la strigăte
și mă strecor printre zilele friguroase
inventând oameni care nici nu vor să știe de mine
trecutul toarce leneș în privirea mea
prezentul e ca un râu printre stânci
mă privesc în oglindă
și inventez oameni
care nici nu vor să știe de mine
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zile, poezii despre stânci, poezii despre lene, poezii despre inventatori, poezii despre gânduri sau poezii despre glezne

Steaua polară
respiră o lacrimă
aprinde dureri
geamul e spart și timpul plecat
o masă, un om și o pană
zgârâi hârtia cu gândurile
printre vise, himere născute
suspină stele, cad și ele în hâul materiei nenăscute
va veni într-o zi tăcerea
când stele se vor stinge
e trist un drum rătăcit printre ele
eu căutam nemurirea
dar visul nu a fost decât un foc
lăsând în galaxie un loc în clipa inocentă a unui zbor
atunci am înțeles ce este murirea
atâtea stele azi și toate reci
mă apasă umbra unui gând
în hăurile unei lumi ce a plecat
vroiam să vin și nu mai vin
tu ieși în zori din faldurile unei clipe de amor
fugind pe ușa unui vis trecut și destrămat
în urmă doar un pat nedesfăcut
atât de rece și de gol
o noapte a trecut, a fost
eu am rămas pribeag și gol în humă și nămol
și te-am iubit femeie pe o plajă
sub stele mii,
de ce nu vii
un val te-a mângâiat ușor
sunt eu sau totul este ireal și trecător
într-un început ce nu s-a mai sfârșit
da, ai fugit
tu stea polară
eu am rămas tăcut și gol
un visător în cer
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre zbor, poezii despre tăcere sau poezii despre tristețe
Închiderea ce se deschide
căror picioare li s-ar potrivi
ghetele lui Van Gogh?
poate tălpilor lui Durer
ambele, respiră un aer mistic
apoteotic, indicând un drum
-drumul către nemurire-
ambele se deschid către nemurire
îi voi aduna în perechi
precum multcredinciosul Noe
și îi voi încălța pe rând
pe toți încercații pământului
frământat cu lacrimile azurului
și rubinul cărnii lunare, pe toți
cei care au călcat prin lumină
și prin miejii stelelor de tină
preumblându-se prin vremi
și pe deasupra vremilor...
doar lumina suferinței
te ridică către raza nădejdii
și slavei viitoare
e lumina văzută doar de cei
care zăresc străzile aurii
ale cetății veșnice.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre suferință sau poezii despre picioare

Undeva prin șoapte
Undeva departe s-a născut iubirea
Într-o revărsare fără de egal,
Undeva anume simt cum fericirea
Se înalță-n mine precum deal cu deal,
Poate chiar în gara unde-a nins în noapte
Sau în vârf de munte la izvor de timp,
Cărarea tresare la a noastre șoapte
Când seara se lasă peste-un vechi Olimp,
Tremură pădurea când pășesc timid
Printre frunze moarte către luminiș,
Într-un cânt de păsări drumuri noi deschid
Și zidesc cetate peste lăstăriș,
Am găsit izvorul care ne-a robit
Ciutele s-adapă la ceasuri târzii,
Timpul prins în scoarță nu se dă scobit
Și revarsă clipe peste vechi câmpii,
Undeva iubirea și-a făcut sălaș
Leac să fie urii care ne-a cuprins,
Pentru o vecie m-a făcut părtaș
Să-nfloresc câmpia unde-acum a nins.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre păsări, poezii despre păduri, poezii despre ninsoare, poezii despre naștere, poezii despre muzică sau poezii despre munți

Balansare
Ar putea fi o balansare
pe ritmuri astrale
perseverentă și periodică
ca un pendul prelung
oscilând printre galaxii
peste hăuri adânci
ocolind găurile negre
ancorat doar în sublim
cu un cod neverosimil
de către o taină divină
printre repere mitice
între alte universuri
cu indicii neștiute nici bănuite
de oamenii acestei planete.
poezie de David Boia (5 septembrie 2021)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm, poezii despre prăpăstii, poezii despre planete, poezii despre perseverență, poezii despre negru sau poezii despre astre

Un semnal instant
Despică brusc prezentul
În mii de perle
Viitorul transpare
Printre clipe intrinseci
tanka de David Boia (27 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viitor, citate despre semnale, citate despre prezent sau citate despre perle
Printre cioburi de vitralii
Arunc o monedă printre cioburile de sticlă în care sta împrăștiat chipul tău
Cap- capul de mort de pe vasul piraților, un vad tainic, nimeni nu știe unde ancorează
Am atribuit o aură de sfințenie acestei povesti
Pe un altar, mă sacrificam zilnic
Construiam o biserică și îți pictasem chipul în vitralii
Din subconștient însă, a năvălit o lumină puternică, a spart ferestrele, a șters umbrele, făcând să dispară clar-obscurul
Am aruncat o monedă printre cioburile de sticlă în care stătea împrăștiat chipul tău
Speram sa iasă pajura, o pasăre puternică, să ne poarte pe aripi
Dar a venit o lumină...
Când se face lumină, în nicio taină nu se mai pot ascunde iluzii, sentimente profane
Iar pe cruce se răstignesc doar cei care își merită venerația
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de [email protected]

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre subconștient, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre piraterie, poezii despre numismatică sau poezii despre moarte

De atâtea ori
Te-am strâns în brațe
de atâtea ori
în visuri,
încât gândurile
mi-au devenit
strângătoare de tine.
Te-am privit
de atâtea ori
în poze,
încât privirile
mi-au devenit
privitoare de tine.
Mi-am promis
de atâtea ori
că te voi întâlni,
încât promisiunile
mă vor face
să-ți caut privirea
atunci când
mă vei strânge
în brațe
și te vei înveli
cu mine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre fotografie sau poezii despre devenire
Printre cioburi de vitralii
Arunc o monedă printre cioburile de sticlă în care stă împrăștiat chipul tău
Cap- capul de mort de pe vasul piraților, un vas tainic, nimeni nu știe unde ancorează
Am atribuit o aură de sfințenie acestei povești
Pe un altar, mă sacrificam zilnic
Construiam o biserică și îți pictasem chipul în vitralii
Din subconștient însă, a năvălit o lumină puternică, a spart ferestrele, a șters umbrele, dispărând clar-obscurul
Am aruncat o monedă printre cioburile de sticlă în care stătea împrăștiat chipul tău
Speram să iasă pajură - o pasăre puternică să ne poarte pe aripi în înălțimi
Dar a venit o lumină....
Când se face lumină, nicio taină nu mai poate ascunde iluzii, sentimente profane
Iar pe cruce, se răstignesc doar cei care își merită venerația
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime

* * *
De ce-mi bați în inimă?
Mă zguduie, mă doare.
Nu-ți e milă?
De ce-mi furi ziua senină?
De ce-mi fierbi sângele și trupul?
De ce-mi sapi mormântul?
Și nu vrei să-mi asculți cuvântul,
Dorul și gândul.
De ce tot te ascunzi printre surzi?
Printre lacrimi, și plângi.
Și te minți printre veacuri
Și lacrimi fierbinți.
De ce tot mă respingi?
Mă alungi, și mă renegi.
Te pierzi în trecut
Fără de cuvânt.
De ce doar întrebări fără răspuns?
De ce doar soare-n apus?
De ce atâtea tăceri?
Și drumuri spre nicăieri.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre sânge, poezii despre plâns, poezii despre minciună sau poezii despre inimă

Furtuni și stele
Ne-am iubit în ochii lumii,
Sau ascunși, feriți de toate,
Ne-am iubit precum nebunii,
Într-o clipă, pe jumate
Ne-am iubit în ploi superbe,
Uzi în suflet, vii sau morți,
Între zori și nopți acerbe,
Între granițe de sorți
Ne-am iubit răpuși, albaștri,
Pe sub ceruri călătoare,
Pe pământ și printre aștri,
Printre stele căzătoare
Am iubit murind, dar veșnic
Doar iubind am renăscut,
Prin sărutul, care strașnic
L-am simțit... și cât l-am vrut!
Ne-am iubit precum furtuna,
Eu un tunet și tu stropi,
Fulgere ne-au fost cununa
În biserici fără popi
Ne-am iubit cumva fantastic,
Fără timp, fără de noi,
Ne-am iubit, iubind artistic,
Ca-n picturi... sinceri și goi
Ai fost note, portativul,
Melodie într-un trup,
Eu doar vers, tu doar motivul
Ca iubire să-ți aduc
Ne-am iubit... tu o regină,
Eu... un rege-ndrăgostit,
Ne-am iubit cumplit, cu vină,
Doamne cât ne-am mai iubit!
Ne-am iubit război și pace,
Ne-am iubit noapte și zi,
Însă inima nu-mi tace
Și mai vreau a te iubi
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre versuri sau poezii despre sărut
Vând țară
Atâtea lacrimi pe hârtie, atâta țipăt cenzurat,
ne poezim prin poezie, prin versuri false am lătrat
ba despre tine, Românie, ba despre noi, poeți de soi.
Ce poți să-mi dai acum, tu, mie, când ești în lada de gunoi?
Atâta zbucium și prostie, atâta vaiet ne-ntrerupt,
de zici că-ntreaga Românie e doar amestecul corupt
din care toți se-nfruptă bine să aibă ce lăsa, de vor,
copiilor ce vor petrece o zi pe an în țara lor.
Atâtea vile cu piscină, atâta hrană la gunoi,
de suntem țara cea divină unde trecutul e strigoi,
ne pasă mult de-orfelinate, dar de fațadă, nu real
ne-am implicat cu toți în toate, dar nu în faptă, doar verbal.
Ne acontăm vacanțe scumpe, avem la poartă trei mașini,
ipocrizia-n noi erupe când ne dăm mari printre străini,
ne înjurăm direct în față că suntem neam de șarlatani,
filozofăm concis de viață. însă privim doar către bani.
Ne doare-n cot de țara noastră, un șut bătrânilor le dăm,
ne spală Dunărea albastră, pe la Viena când furăm,
întorși apoi cu limuzine ne etalăm pe la săraci,
furăm și de la ei, de-o pâine, și din păduri câțiva copaci.
Atâtea furturi importate, atâta crimă și viol,
ni-s rădăcinile uitate de parcă suntem dracul gol,
istoria e doar în carte, abject ne comportăm ca neam;
Să vindem azi ce se mai poate din țara care ieri eram!
poezie de Adina Velcea (7 octombrie 2018)
Adăugat de Adina V

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre viață, poezii despre vacanță, poezii despre uitare, poezii despre sărăcie sau poezii despre strigoi
Tăceri
Viscolesc tăceri absurde
Într-o noapte a iubirii,
Iar emoțiile surde
Zac parcă în ciuda firii.
În privirea strălucindă
Irișii au înghețat,
Iar culoarea verde, blândă,
Prin zăpezi au înghețat.
Sună zgomote banale
Care se asemuiesc
Sunetelor de țimbale
Ce țipând, ne asurzesc.
Când deschizi gura, alene,
Într-un rictus îți atârnă
Vorbe-mbătrânite-n vreme
Ca o oală-n gard de sârmă.
Pe sub lespezi de cuvinte
Zac tăceri putrede-n criptă,
Printre cruci, printre morminte,
Numai liniștea mai țipă.
Amorțite și-n tăcere
Toate par că s-au sfârșit,
Umbrele noastre, stinghere,
Printre cruci s-au rătăcit.
Ăst amestec de tăceri
Și de zgomote ciudate,
Lacrimi verzi și primăveri
S-or mai naște-n altă parte.
Liniștea din necuvinte
Ard precum o penitență,
Un stigmat purtat cuminte
Într-o falsă existență.
poezie de Florentina Mitrică (21 aprilie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre zăpadă, poezii despre viscol sau poezii despre sunet
Același...
Se scurge timpul
Printre picăturile de patimi,
Printre litere de-o șchiopă,
Între fantezii și transparențe...
Se scurge ca laptele
De pe buzele unui copil
Însetat după viață...
Ca vinul gros
În vâltoarea lui temerară...
Se scurge ca ceaiul
De pe buzele unei cești
Pline de amintiri...
Acest timp,
Ce dăinuie în noi,
În tot ce sulfă
Și poartă aureolă...
Acest timp scurs
Ca un cântec de leagăn
În cadență barbară,
Se va mai scurge,
Cântărit într-un fel sau altul...
La fel de absent,
La fel de rostit...
poezie de Vasile Zamolxeanu (5 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre lactate, poezii despre copilărie, poezii despre ceai sau poezii despre amintiri

N-am uitat
Din atâtea gânduri moarte,
Ce încerc să le arunc,
Doar un gând nu îmi dă pace,
El mă ține să te-aduc
Din atâtea versuri scrise,
Necitite de cei mulți,
Îmi revin doar cele care,
Tu în ele vii și strigi
Din atâtea nopți cu stele,
Și-alte nopți ce-s fel de fel,
Doar acele îmi sunt grele,
Când apari, când ești altfel
Din atâtea zile scurse,
Mai cu soare, mai cu ploi,
Unele le țin aminte,
Flori în jur și doar noi doi
Din atâtea ore scurse,
Care m-au îmbătrânit,
Le-am uitat pe cele duse,
N-am uitat când ne-am iubit
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre pace

Peisaj promis
La margine de lac, lângă pădure,
Pe undele ce poartă creste sure
Printre adieri albastre, fericite,
Îmi duc cu mine umbrele-alungite.
Sunt umbrele de gânduri și de vise,
Sunt drumuri către rai cândva promise,
Când luntrea de argint se legăna
Pe lacul unde luna ațipea.
Atâtea năvălesc în mine sparte,
Ca valurile-n luntrea ce desparte
Un mal de altul, vis promis de fapte
Și-un lac imens de stelele din noapte...
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre peisaje
Câteodată
câteodată
vița deschide ochii în întuneric,
precum o lume oarbă
merge către un miracol;
noapte,
clar de lună,
întuneric și pace,
o gloată de chipuri
așteaptă miracolul,
clipa se dizolva-n timp,
buzele iubitei tremură
de neliniște,
iubirea- asta e!
o macină,
unde este
mormântul amintirilor?,
domnule,
nu mai poți încuia frumusețea
precum pe hoți în pușcării,
frumusețea s-a depravat,
a ieșit pe stradă
și cu virginitatea ei
a împroșcat
ferestrele și
ochii
hulpavi ai trecătorilor,
cu irisurile lor isterizate...
luciferice străluciri
și vise
cu leii dragostei
închiși în cușcă...
miracolul s-a topit
în inimile flămânde
și a spart clipa
care părea infinită...
m-am trezit printre scaune și sentimente
în dimineața acesta
m-am trezit
cu toate lucrurile aproape de mine.
eu mă plimbam printre ele,
parcă pluteam într-un vis
și cântam
cu zeii de mâna
înșuribând soarele pe cer
cu un șurub de oțel.
m-am apucat să dansez
printre scaune și sentimente,
cu tine, iubito
și deodată
între noi doi
s-a iscat un război;
tu cu sabia sufletului,
oțelită de dor,
mi-ai atins inima
și era gata să mor.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (17 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre virginitate sau poezii despre război

Printre cioburi
prietenii au plecat departe
am rămas singur în noapte
astăzi sparg
oale și ulcele
ce să fac acum cu ele
toate's sparte, toate's rele
adun cioburi dintre gânduri
printre rânduri amputate
ce să fac astăzi cu toate
viața calcă
trist pe ele
noaptea desenează gânduri
din dureri și din amurguri
curg și lacrimi
curg de toate
printre cioburi și ulcele
toate's goale, toate's sparte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie sau poezii despre desen