
Balansare
Ar putea fi o balansare
pe ritmuri astrale
perseverentă și periodică
ca un pendul prelung
oscilând printre galaxii
peste hăuri adânci
ocolind găurile negre
ancorat doar în sublim
cu un cod neverosimil
de către o taină divină
printre repere mitice
între alte universuri
cu indicii neștiute nici bănuite
de oamenii acestei planete.
poezie de David Boia (5 septembrie 2021)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Indecisul
Un bărbat, cred, cam fudul,
Dominat doar de prudență,
Oscilând ca un pendul
Între sex și abstinență.
epigramă de Mihai Haivas din Geometrie conjugală (2013)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
De rătăciri
De rătăciri tristețea nu se teme
și nici de roiuri albe, cu albi
fluturi,
de visul cel rostit printre
poeme
și nici de șoapta mea rămasă-n
muguri.
Se teme doar de clipele plapânde,
de timpul care trece de tăceri,
sau de iubirea spusă
între secunde,
care zâmbește azi la fel ca ieri.
Nu obosește alergând pe drumuri,
nu obosește-n scârțâit
de patimi,
în așteptări sau ramuri fără
muguri,
căci lasă peste tot în cale
cratimi.
Mai lasă printre frunze de pelin,
durerile de pălmi pe coporâie,
o taină pe un drum
către destin,
sub izul coasei... fumul de tămâie.
poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Setea de cultură
Derutați, printre repere,
Mulți, continuă să spere
Că o pot stinge cu bere.
tristih de David Boia (23 mai 2014)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre galaxii
O perdea transparentă
Cât vezi cu ochii
haiku de David Boia (15 martie 2013)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ți-ai dori...
Ți-ai dori, de ai putea, să-mi dai muzele în dar,
Prefăcute-n cerești vorbe, pentru-a scrie cu-al tău har,
Pe un soclu să mă-nalți, stihuri să îmi dăruiești,
Slăvindu-mă cu ardoare, să-nțeleg cât mă iubești.
Către sfere preaînalte, vrei să îmi deschizi o poartă,
Alinându-mă sublim cu a serafica ta artă,
Ridicându-mă, cu patos, chiar de aștri mai presus,
Să fiu veșnic răsărit, nicicând să nu fiu apus...
Oare, când vei înțelege că nu pot, prin galaxii,
Să-i fiu Soarelui aleasă, nici regină-n poezii,
Că sunt numai o cometă visătoare, pe-al tău Cer,
Că ești Zeu al Poeziei, nu un,, murmur efemer"?
N-am coroană de safire, faima vreau să-ți aparțină!
Admirat la infinit, pentru slova-ți cea divină,
Împărat peste cuvinte, monarh veșnic printre stele,
Să rămâi de-a pururi sclav: mie și Iubirii mele!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Merită un nume
Privind cerul eminamente
Mai ales la umbra pământului
Se vede puzderie de galaxii
Ca fluturi de lumină
În forme lenticulare
Ele ne dau prezență de spirit
Și intuiție polivalentă
Fiecare după aptitudini
În funcție de unghiul de înclinare
Fiecare astru din spațiu
Aprinde o nouă taină
Peste tot persistă urma creatorului
Favoarea divină se vede
Cel mai bine și agreabil
Acolo în lumina neînserată
În galaxii fără de număr
Și stele învăpăiate
Care merită câte un nume.
poezie de David Boia (25 august 2017)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Găurile negre ar putea fi deschideri către altcândva.
citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspirații serafice
Să trecem peste obstacole sumbre
Cu hotărâre și insistență vă spun:
Să nu luăm umbre nici întunericul
De nici un fel pe itinerare
Ocolind obstacole ce vin în răspăr
Să trecem peste zăgazuri cu sârg
Urmărind cu insistență răsăritul
Undeva pe plaiuri între fluvii
Am putea găsi raiul potențial
Precum grecii în Câmpiile Elizee
Precum Adam și Eva în eden
Acolo cine dezleagă taina virtuții
Va putea rămâne în tărâmul veșniciei
Acolo s-a născut o nouă generație de stele
Acolo sunt dimineți fără apus
În care prezentul se dilată total.
poezie de David Boia (12 aprilie 2017)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământenii
Singuri printre planete și aștri,
Suntem cu adevărat sihaștri.
distih de David Boia (17 decembrie 2016)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Proiect minimal
Din moment ce trăim
Sub semne astrale,
S-ar putea ca să fim
Simboluri digitale,
În lumea iubirilor
Printre sentimente,
La cheremul firilor
În faze stringente,
Oportuniști de soi
Făurind idealuri
Îndrăgostiți de noi
Răzbim peste valuri,
Pe drumuri de slavă
Călători în exces,
Făcând din ispravă
Obiectiv de progres
Din pacea eternă
Un alt țel să zidim,
În lumea modernă
Mai mult să iubim.
poezie de David Boia (21 iulie 2014)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poduri emotive
Peste provocări și manii
Peste obsesii și ostentații
Să stabilim intrinsec
Degrabă și afectiv
Poduri de comunicare
Între persoane și oameni
Între ființe și făpturi
În domeniul practic
În mod realist și destoinic
Pe traseul conștiinței
Relații pure și imaculate
Ca între sisteme simpatice
Și cele parasimpatice
Să făurim poduri durabile
Peste obstacole și sincope
Peste prăpăstii și hăuri
Între suflete și suflete.
poezie de David Boia (21 februarie 2017)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Găurile negre sunt sincope pe dimensiunea spațiu-timp.
citat din David Boia (21 august 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii universului
În proză sau în vers
Despre univers
Pot zice că-i pervers
Alte ori invers
Câte stele muribunde
În galaxii rotunde
Peste tot și peste unde
Universul le ascunde
Multiplică taine
Ascunse sub haine
Bizare sau faine
Apoi din loc în loc
Fără echivoc
Se nasc stele de foc
Din ample ecuații
Formează constelații
Peste generații
Din constelații mii
Formează galaxii
Cu alură de copii.
poezie de David Boia (8 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
La nord de steaua Antares și de τ din constelația Scorpionului se află steaua ρ din Ofiucus. Un astronom american a fotografiat împrejurimile acestei stele, cari se află în plină Cale a Laptelui. Reproducția acelei fotografii e o adevărată poemă cerească, sori peste sori, sute, mii, zeci de mii, îngrămădiți la un loc, ca boabele de nisip, nebuloase luminoase și un fel de găuri întunecate, înc ari nu se vede nici o stea; adevărate ferestre ale universului nostru, pe unde am putea să vedem dincolo, în spațiul cel gol de astre, dar unde, la depărtări fără de margini, trebuie să existe alte universuri, cu alte de milioane de stele-sori un întreg univers, părându-ni-se însă un simplu nor luminos. Vom ajunge probabil să cunoaștem multe enigme ale universului nostru, dar niciodată nu vom putea să dezlegăm misterele altor universuri.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin noi înșine
De teama realității
Noi locuim într-un basm
De-a valma cu alte iluzii
Peste marginea speranței
Mai facem echilibristică
Printre tâlcuiri adânci,
Facem asocieri de idealuri
Prin viziunea unui viitor,
Să invocăm îngerii de sus
Și îngeri din noi înșine
Peste timpuri și zări
Depinde imanent de noi
Dacă facem din acest basm
Acea, poveste de succes,
Pentru noi, prin noi înșine.
poezie de David Boia (13 decembrie 2013)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe un taler stă binele, pe celălalt taler stă răul. Între ele, oscilând ca o limbă de pendul, stă însuși omul.
aforism de Mihail Mataringa (5 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Printre ecouri
Saltă cântec de îngeri
Perlă divină
haiku de David Boia (16 iunie 2014)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Între noapte și zi
Pe un colț de noapte-albastră,
Ferecată-n lumea-i lină,
Șade-n cer, deasupra noastră,
Nemișcată, Luna plină.
Poartă straie de lumină
Iar privirea ei măiastră,
Strălucind diamantină,
Îmi pătrunde prin fereastră.
Din felia mea de lume,
Înspre alte zări celeste,
Printre stropi de-argint și brume,
Mă strecor ca-ntr-o poveste.
Un ecou prelung aleargă...
Glas de corn în miezul nopții,
Colindând pădurea largă,
Ca un cerb în voia sorții.
Printre nori, c-o tremurare,
Suie-n taină visu-mi dulce...
Sub a zorilor răcoare,
Pe când Luna-ncet dispare,
Bolta-și poartă-n Carul Mare,
Blând, Luceferii să-i culce.
poezie de Violeta Andrei Stoicescu (septembrie 2021)
Adăugat de Violeta Andrei Stoicescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire antigravitațională
Iubirea într-o zi ne va scăpa
De pământeasca cruntă gravitație
Și-n cerul necuprins ne va purta
Cu forța ei divină de atracție.
Prin galaxii ne vom plimba ușor,
Mereu în imponderabilitate,
Privind vrăjiți la marele decor
Creat din vid pentru eternitate.
În Universul vast, nemărginit,
Vom fi uniți ca stelele binare,
Nu va mai fi nici nor, nici asfințit,
Ci doar lumina noastră călătoare.
Nimic în cale nu ne va ieși;
Asteroizi, meteoriți, comete,
În găurile negre vor sfârși,
Fiindcă iubirea vrea să ne desfete.
Și-n cer vom face sacru legământ,
Fiind pătrunși adânc de fericire,
Ca într-o altă viață pe pământ
Să ne lăsăm purtați iar de iubire.
poezie de Octavian Cocoș (18 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Găuri negre
Sunt un fel de pasarele
Spre universuri paralele.
distih de David Boia (12 aprilie 2014)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!