Rapsodia lunii
e noapte admir Luna, lumina ei blândă
leagăn de mângâiere de dragoste supremă
nu credeam atâta vrajă să mă cuprindă
cutreierând cerul... sublima-i diademă.
nutresc iluminarea pe timp de întuneric
vreau să se convertească la un nimb albastru
să se destrame-n raze gândul meu coleric
s-atingă nemurirea visul curat, maiastru.
regină printre stele Luna mă veghează
alungă nori netrebnici din drumul meu
simt cum mă ține-n brațe mă înseninează
cu harul poetic să mă mândresc mereu.
pe cerul fericirii sufletul se-ntremează
Luna-mi arată calea dreaptă spre Dumnezeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Iubesc cu sufletul curat
În luciul apei pe înserat
Se oglindește aurie Luna
În apa mării ea a înotat
E ritualul ei dintotdeauna
Mirifică căldură glacială
Veghează tainic somnul
Dăruiește iubire în seară
Fluturii în Lună naște coconul
În noapte Luna mi-a vorbit
Cu ochii ei de diamant lucios
Despre luceafărul ce s-a ivit
Pe cerul constelației luminos
Un astru mândru si frumos
Mereu în noapte eu privesc
La cerul albastru' -nstelat
De-atunci luceafaru' îl iubesc
Iubesc cu sufletul curat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte violetă
trăiesc fascinată o noapte violetă
stele aurii fac cerului clar nimb
în visul romantic mă simt o starletă
sub clar de lună gândul îl plimb.
curge noaptea prin sângele meu
șoapte de luceferi curg în izvoare
cântul universului l-am învățat și eu
îl fredonez mereu plină de încântare.
luna mă veghează din turn de opal
armate de gânduri stau pe metereze
apărând iubirea de tot ce-i imoral
făcând armonii în lume să dureze.
noapte cu ochi de ametist luminos
mi-ai pătruns în suflet și până la os.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragi slove în lumină
cerul ninge lumina cu stele căzătoare
timpul se convertește la dragostea divină
vreau să cred că steaua mea nu moare
că-mi va sta alături mângâiere calină.
sufletul se închină la sfere luminoase
în orice strălucire îl văd pe Dumnezeu
știu că mă conduce pe drumuri glorioase
legile Lui sacre le voi sluji mereu.
am cunoscut și sfinți și îngeri dragi
conștiința mea se umple cu înțelepciune
adeseori mă simt ca pe un câmp cu fragi
sub cerul meu deschis prin rugăciune.
sufletul se-mbogățește cu scrieri de magi
să nu simtă vreodată a vremii goliciune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frământări
mă tot întreb și mă frământ
de ce există pe acest pămănt
războaie crime grupări de teroriști
în lumea condusă de zei anarhiști.
azi m-aș înșuruba în cerul albastru
vecin privirii mele să fie un astru
lumina fericită s-o văd o veșnicie
în puritatea ei să am temeinicie.
nu mai vreau să știu de tragedii
doar să mă cuprindă sublime rapsodii
să cred că-n univers veghează Dumnezeu
că miracole în lume vor dăinui mereu.
iubirea îngerească vreau să se extindă
chipuri zâmbitoare să privesc în oglindă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis și înger
Dezrăstignită din ultimele raze,
ziua coboară în locașul rece
Roșul asfințit scurgându-se pe case.
E noapte. Stelele se golesc de lumini.
Nimeni, nimeni nu le culege nectarul de foc.
În băltoace lăcrimează luna
cu palidul chip trist, supt. Și varul
fardulului ei se descojește întruna.
În sala strâmbă, murdară și neagră
a tristului leagăn de orfani,
cu ochi mirați de bolta cea largă,
fetița bălaie visează.
Ea-n mii de bucați
cerul îl vede frânt și stelele
se coboară în bucăți de pâine.
Mai vede în suflet luna rotundă
ca o jimblă imensă, aburind,
și-o mâna albă, delicată, blândă,
pe creștetul ei rotund odihnind.
Dar luna dispare și stelele se sting.
Rămâne doar sala jalnică și rece
Și ochii ei de pâine mai plâng,
de stelele calde, de luna cea dulce.
Se face întuneric în tristul adăpost
și-n ochii ei mari, calzi si curați,
visul de pâine se frânge.
Se face intuneric și visul apune,
doar în sufletul ei nepământesc,
Îngerul, flămând de rugăciune,
veghează, ocrotește și plânge.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În universul fericirii
Dumnezeu mă umple cu principii absolute
purifică ideile îmi dă înțelepciune
mă pune în lumina iubirii revolute
pot să alung durerea prin sacră rugăciune.
nevoi conceptuale le împlinesc mereu
cu visul meu suprem cuceritor de stele
sufletul soarbe raze la ceresc dineu
se umplu de miracol mădularele mele.
spiritul se sfințește în credința justă
cumulează splendori magie la tot pasul
mă poartă-n veșnicie speranța augustă
cu sute de poeme voi străbate atlasul.
cerul mi-e aproape cărarea nu-i îngustă
în universul fericirii călăresc pegasul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crâmpeie de August
răsună glasul soarelui îndrăgostit
de florile deschise spre candoare
raze de lumină s-au pus pe povestit
lumea să o umple de vrajă și splendoare.
arborii se mlădie sub adieri de vânt
cerul se reflectă în lacul de smarald
munți întăresc iubirile de pe pământ
e August de poveste cu vești de herald.
e frenezie mare și păsări cântătoare
bucură lumea, sufletele dezmiardă
cu Dumnezeu în suflet mă simt încrezătoare
că fiece durere din timp o să se piardă.
cu soarele pe tâmple mă simt cutezătoare
focul lui poetic gânduri rele să ardă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În emisfera slovelor
steaua mea veghează cerne vise peste mine
e noapte târziu dar nu pot să adorm
gândul ce suspină în poem îl transform
cu ochii plânși nutresc armonii divine
pe marea iubirii vâslesc zi și noapte
lacrimi și regrete le arunc în valuri
lumini pătrund în mine calde voaluri
sfătuindu-mi inima și sufletul cu șoapte
îmbrățișez cu gândul stele căzătoare
lacrimile lor se pierd în emisferă
nostalgii universale în mine se transferă
timpul meu se întregește cu versuri mișcătoare
nemurirea slovelor sufletul preferă
chiar dacă în lume toate sun pieritoare
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte extatică
în șoapte de taină se strecoară vântul
timpul deapănă povești de iubire
leagăn trainic al naturii e pământul
mănunchi de raze pătrund în privire.
un amalgam de gânduri înalț către cer
sentimentele s-au colorat în curcubeu
suntem doi în visul încărcat de mister
la flacăra iubirii ne încălzim mereu.
luna se fascinează de dragostea noastră
stelele ning lumina blândă și suavă
suntem transfigurați de noaptea albastră
în curând vin zorii pogorâți din slavă.
ne vom trezi-n miresme ca florile din glastră
sa bem nectarul zilei cu savori de agavă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste veselă
sunt liberă să gândesc tot ce vreau
să-mi imaginez un miracol nocturn
în brațul unei stele mereu să stau
clădind din emoții confortabil turn.
visul de afirmare alungă plictiseala
căci în versul clasic găsesc satisfacții
cu iubiri de viață destram oboseala
inima mea parcă-i motor cu reacții.
nutresc doar magie că mai este timp
să-mi ordonez destinul în pur crez
să nu simt robia străvechiului Olimp
din ghearele tristeții mereu să evadez.
curajul e virtute, cu vesel anotimp
ies mereu din coșmare să mă extaziez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adagio
iubirea Lui Hristos- religie supremă
lumina Lui ne cuprinde pe toți
credința în El e gândire extremă
o apăr de tâlhari de netrebnici hoți.
sacrificiul Sau și azi destramă plângeri
ne vrea pe toți fericiți mereu împăcați
o parte din lume se compune din îngeri
în toate cele sfinte profund implicați.
adagio e poemul cu care-l preamăresc
acoperit cu praful fin de stele
cu vis de zi de noapte îl urmăresc
să îmi dea mântuirea păcatelor mele.
ascensiuni pe spirală capătă noi forme
descopăr astfel cerul cu iubiri enorme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodie
n-am gânduri sinistre nu am a mă teme
Maica Dumnezeie mă îndrumă mereu
cu iubiri care rezistă dincolo de vreme
și-mi netezesc calea către Dumnezeu.
stele varsă-n minte visele supreme
pictează lumini pe sufletul meu
n-am gânduri sinistre nu am a mă teme
lumea o privesc așa cum vreau eu.
sunt miliardară în gânduri boeme
conștiința mea este ca un muzeu
îngeri mă învață să nu-mi fac probleme
să trec prin furtună cu aripi de zeu.
n-am gânduri sinistre nu am a mă teme
soarele și luna mă veghează mereu.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul
Când cerul se lasă
Și blând cântă
Lumina pătrunde în inimi,
Coboară sufletul în fluture
Și zboară cu o săgeată aurie
Plătind aerul și viața
Cu un destin primit din cer.
Când nunta cerului cu sufletul
Se îndreaptă spre catedrală,
Se aprind stelele și Luna
Și se îmbrățișează cu Soarele
Dansând aerul mirii nevăzuți
Care unesc Soarele cu cerul
Luna, stelele cu Dumnezeu,
Nunta cerului și a sufletului
Cu eternitatea și Tronul Divin
Și ating drumul-Lumină
Al prințului suflet
Albastru, auriu și violet!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul este de-ajuns
Prin dealuri fluieră vântul
Munții se scaldă grijulii
Cerul ce sărută pământul
La lumina Lunei argintii
O mână am întins spre tine
M-a îmbrățișat doar vântul
Și sărutări în păr îmi pune
Iubindu-ne etern cu gândul
Aripi de vânt trimite șoapte
Iar Luna albă ne veghează
Iubirea-i tăinuită -n noapte
Atunci când soarele visează
Rămânem suflete pereche
Un răsărit ajunge la apus
Gândul șoptește în ureche
Ne iubim visul este de-ajuns
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe de An Nou
vreau pe toate planurile o revigorare
să fie primăvară în sufletul meu
să se-mplinească vise sub raze de soare
să-mi fie neted drumul către Dumnezeu.
să fie lumină, să fie și culoare
în gândurile mele care mă preocupă
ard ca un foc cu multă ardoare
să fie fericire în fiecare clipă.
a mai trecut un an cu bune cu rele
dar am avut aproape prieteni valoroși
mi-au intrat în suflet constelații de stele
să slăvesc cerul printre oameni pioși.
să fie viața mea un rai cu roz lalele
între munții dragostei sublimi, glorioși.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri abstracte
pe muntele Omu mă surprinde ecoul
este strigătul meu la cerul albastru
bătrânețea e grea și nu sunt eroul
care știe să lupte cu fiece dezastru.
îl strig pe Dumnezeu cu toată puterea
să pătrundă în mine să nu întârzie
vremea mă răscolește, puternică-i durerea
îi cer cu disperare sănătate târzie.
mă gândesc la moarte în ultima vreme
nutresc în taină să fie calmă, blândă
mi-e frică mă-nspăimântă bolile extreme
sunt prea mulți viruși care stau la pândă.
dar știu că după moarte voi trăi prin poeme
lumina fericirii în neamul meu s-aprindă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascunsă în noapte
luna e vrăjită albă ca o mireasă
perechea ei e soarele fermecător
în universul dragostei o să-mi fac o casă
cu bărbatul vieții trăiesc sublim amor.
toate naturile se-ntâlnesc în pereche
iubirea curge vesel ca izvorul în munți
timpul cântă în mine o romanță străveche
peste solitudini Eros crează punți.
la răspântii de veac spre un vis mă îndrept
speranța veșniciei o culeg dintre stele
vreau spre cerul magic drumul să fie drept
păstrez în levănțică sentimentele mele.
păstrez credința ca un om înțelept
în noapte ascund bine suferințele grele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub diademe de lumini
prin perdele de lumini cerul îl zăresc
luna care veghează cu dragoste mare
mirobolante stele pe creștet strălucesc
ating sufletul meu cu o dulce chemare.
nu cred în pustiu nu cred în bezne
mirifice naturi mereu mă înconjoară
căldura razelor alunecă spre glezne
cu prana cerească - dorita comoară.
sunt ucenicul treaz până noaptea târziu
mi-e dragă servitutea pentru Isus Cristos
mă umple romantismul de poet candriu
îmbătată de lumină de elixirul gustos.
dragă îmi e viața cum drag îmi e să scriu
răspândind pentru semeni un spirit sfătos.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doina prieteniei
(lui Ninel si Mihaelei)
drumul spre inima ta l-am pavat cu versuri
prietenia noastră e-un curcubeu de gânduri
o scară de cuvinte urcă spre universuri
am spart între noi negricioasele ziduri.
tei au dat în floare ador parfumul lor
aleile spre tine s-au umplut cu miresme
adunăm în suflet splendoarea viselor
pictăm lumini albastre pe catapetesme.
cerul înstelat ne-învăluie cu șoapte
până la moarte noi vom fi împreună
martoră este Luna regină peste noapte
ani de prietenie pe-un șirag se adună.
ne bucurăm de viață în fiecare clipă
de armonii solare să nu facem risipă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La masa de scris
ore lungi petrecute la masa de scris
deschid noi orizonturi în ființa mea
acolo e și muza cu poemul promis
acolo e norocul să am propria stea.
luna e vrăjită albă ca o mireasă
cu trena de stele mirele-și așteaptă
soarele e bărbatul cu firea sfătoasă
și au în univers o domnie dreaptă.
iubirea curge vesel ca izvorul în munți
toate naturile se întâlnesc pereche
peste solitudini Eros crează punți
Cronos cântă în mine o romanță străveche.
vreau spre cerul magic drumul să fie drept
la răspântii de veac spre triumf mă îndrept.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!