Poveste veselă

sunt liberă să gândesc tot ce vreau
să-mi imaginez un miracol nocturn
în braţul unei stele mereu să stau
clădind din emoţii confortabil turn.

visul de afirmare alungă plictiseala
căci în versul clasic găsesc satisfacţii
cu iubiri de viaţă destram oboseala
inima mea parcă-i motor cu reacţii.

nutresc doar magie că mai este timp
să-mi ordonez destinul în pur crez
să nu simt robia străvechiului Olimp
din ghearele tristeţii mereu să evadez.

curajul e virtute, cu vesel anotimp
ies mereu din coşmare să mă extaziez.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epopee

vreau să trăiesc bine, să nu stau ca pe ace
să cuceresc stele, să iubesc mereu
să adun splendori, să fac tot ce-mi place
dar să nu îl întristez pe Dumnezeu.

adun amintiri departe de furtună
n-aş vrea să răvăşească tezaurul meu
lumini îngereşti pe tâmple cunună
să-mi dea strălucire să mă simt un zeu.

visele mă poartă pînă sus la soare
să topesc tristeţea în braţele lui
să nu mă mai atingă urâte coşmare
el este miracol minunea cerului.

veşnicia să ating cu iubirea mare
cu arta vorbirii cu aripa cuvântului.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

EU MUZA VREAU SĂ-MI VĂD...

Eu muza vreau să-mi văd o dată-n zori!
Putea-va, oare, Ceru-a nu dori,
Să-i las deschisă poarta mea de flori
Prin care trece versul zi de zi?

În faţa muzei mele vreau să-nchin
Paharu-n care-am pus iubiri de vis
Cu mierea lor dar şi cu mult venin
În care Iad a fost şi Paradis,

Eu muza vreau să-mi văd cu gând păgân
Şi s-o iubesc aşa cum n-am iubit,
S-o-nvăţ a şti că-i sunt pe veci stăpân
Prin versu-n care-i sunt mereu robit;

Cum muza mea himeră-n veci va fi
Şi versul meu va fi topit de timp,
Visând că, totuşi, o să fie-o zi
Când voi vedea şi muza mea-n Olimp!

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis albastru

simt nevoia să zbor peste lume
visuri de poeţi îmi dau aripi să zbor
cu sentimentalismul las reale urme
în universul albastru, sonor.

când am inima tristă mă rog
cu încredere şi cu mare speranţă
beau poţiuni din stele sacru drog
dar are şi suspinul rostul lui în viaţă.

Pasărea Paradisului spune-mi unde mă duci
îmi apari mereu în visul nocturn
declanşezi fericirea în fiorii năuci
aranjezi cuvântul în spirit taciturn.

văl de lumină pe tristeţe arunci
şi trezeşti la sunet clopotul din turn.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-aş ţese inima de-a ta

Mi-aş ţese inima de-a ta
Să bată împreună,
Eu doar al tău, tu doar a mea,
Noi Stele, Soare, Lună.

M-aş face, eu, una cu vântul,
Chipul tău mereu să-l mângâi,
Aş vrea doar eu să fiu cuvântul
Celui te iubesc dintâi.

Mi-aş ţese fiinţa mea de-a ta
Ca amândoi să mereu fim,
Dintr-un aluat cu fericirea,
Dospiţi, pe veci, să ne iubim.

Mi-aş face timp şi din netimp,
Doar ca să fiu mereu cu tine,
Aş inventa alt anotimp,
Tu să-mi fii anotimp, iubire!

Aş ţese din raze de soare
Veşmânt doar pentru amândoi,
Din curcubeu aş lua culoare,
Să colorăm viaţa din noi;

-Căci te iubesc cum n-am iubit,
Cum nu speram c-o să iubesc,
Cu tine mă simt împlinit,
Tu îmi eşti darul, sfânt, ceresc!

poezie de Răzvan Isac (30 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rapsodia lunii

e noapte admir Luna, lumina ei blândă
leagăn de mângâiere de dragoste supremă
nu credeam atâta vrajă să mă cuprindă
cutreierând cerul... sublima-i diademă.

nutresc iluminarea pe timp de întuneric
vreau să se convertească la un nimb albastru
să se destrame-n raze gândul meu coleric
s-atingă nemurirea visul curat, maiastru.

regină printre stele Luna mă veghează
alungă nori netrebnici din drumul meu
simt cum mă ţine-n braţe mă înseninează
cu harul poetic să mă mândresc mereu.

pe cerul fericirii sufletul se-ntremează
Luna-mi arată calea dreaptă spre Dumnezeu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serenitate

când mă simt floare când mă simt pom
petale şi frunze sunt gândurile mele
s-au trezit sentimente cu esenţe de rom
emoţii solare circulă sub piele.

zilele-s decorate cu corole de lumină
vise curcubeice prind ritmuri şi culoare
romantismul verde mă menţine senină
prietenii solare vreau să mă înconjoare.

mă poartă în extaz aripi de anvergură
splendori din univers strâng cu ardoare
iubiri fără păcate vibrează în nervură
surprizele nopţii sunt mângâieri stelare.

am primit de la viaţă tot ce mi-am dorit
visul de afirmare pluteşte-n infinit.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocupaţii potrivite

cel mai aproape mă simt de condei
îmi face timpul vesel să vibreze
ecouri romantice răsar din idei
şi-atunci când parcă stau pe metereze.

veghez cu gândul la armonii lumeşti
mi-s dragi minunile ca lanul de grâu
pâini de lumină împart cu poveşti
până la cerul cu stele la brâu.

prietenii poeţi îmi sunt reale muze
inedite ocupaţii concep cu cuvântul
zilnic să-mi răsară zâmbete pe buze
am înfrumuseţat cu versul pământul.

împrumut extazul în ciuda tristeţii
ascund în metafore regretul bătrâneţii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea noastră

Aş vrea să fii mereu aici cu mine,
Nu trece zi să nu mă gândesc la tine.
Vreau să mă topesc în braţele tale,
Să fim doar noi doi printre petale,
Eu să fiu ploaie, tu să fii vânt,
Să-mi alungi picăturile de pe pământ.
Să fiu o floare uitată de lume,
Într-o pustietate bizară, fără nume,
Idealuri, vise, ţeluri devenite realitate,
Să fim doar noi doi în singurătate.
Amintirile nu-şi găsesc locul aici,
Zilele se scurg, secunde mici, mici,
Lumea noastră-i de invidiat,
Închizi ochii şi ajungi imediat.
Ne iubim de cum ne întâlnim,
Doar ştim mereu ce ne dorim...
Dar stai, unde fugi aşa grăbit?
Ai deschis ochii, de ce m-ai rănit?
Am rămas din nou o floare fără viaţă,
Tu crezi că eu am inima de gheaţă?
Vântule... ridică-mi petalele la cer!
Nu vezi că sufăr, plâng, zbier...

poezie de Larisa Oancea
Adăugat de Larisa Oancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul este cel mai abstract şi cel mai altruist dintre sentimentele mele, este legea care-mi face sufletul iobag pe un petec de pământ. Înaintez sub încărcatura de imagini, de suferinţe şi de iubiri înfăşurate în nebuloasa de dinaintea naşterii mele, pe care o port cu mine mereu într-o continuă, exaltată, epuizantă comparaţie şi încerc să-mi imaginez o viaţă liberă de dor. Nu reuşesc.

citat din Ana Blandiana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diadema clipelor

când inima imi cere să cânt şi să dansez
dau muzica mai tare să răsune blocul
cu ochi deschişi la stele să mă extaziez
Apollo demiurgul a pus în mine focul.

flăcări de speranţe se se înalţe-n cer
în jocuri de lumină şi sublimă culoare
căldură şi iubire lumii să îi ofer
romantice poeme- reflecţii de visare.

la valsul frenetic să chem iubitul meu
să nu mă lase tristă cuprinsă de tăcere
el este pentru mine dar de la Dumnezeu
o sărutare tandră mereu sufletul cere.

pe culme de extaz destram un alizeu
cu diadema clipelor mă gătesc cu plăcere.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momente de răsfăţ

savurez o ciocolată cu lapte şi alune
vreau cât mai multe momente de răsfăţ
să strâng bucurii să iubesc să învăţ
să le transpun în slove şi în fapte bune.

ascult colindele de suflet, mă extaziez
mă pregătesc să întâmpin Crăciunul
în sufletul meu să se nască tribunul
să scoată-n evidenţă sclipirea din crez.

să-mi fie mântuire, să-mi fie alean
cu toată lumea să mă simt împăcată
să primesc iertarea la marea judecată
dacă am greşit şi n-am fost bun mirean.

Crăciunu-i sărbătoarea lumii fermecată
împrăştie miracole în fiecare an.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea...

ţi-aş da o floare la sfârşit de an
şi-o dulce sărutare,
şi-o creangă ruptă dintr-un ram,
cu boabe dulci şi-amare

dulceaţa când ne împăcăm,
amarul când ne ceartă,
frumos mă simt când ne iertăm,
urât mai sunt în ceaţă

ţi-aş da un drum să ştii să vii,
mereu, mereu la mine
şi dulce aş fi şi te-aş iubi,
pe tine, doar pe tine

iubita mea cu ochi căprui,
căpruiul tău mă doare,
aş vrea să fie al nimănui,
al meu să-mi fie floare

căci floarea inimii îmi eşti,
şi simt cum bati în mine,
te strâng să nu îmi ieşi din piept,
să nu mă rupi de tine

m-ai ameţit cu un cuvânt
şi amorţit mi-e visul,
beţia ta m-a tot cuprins,
şi-mi place asfinţitul

şi-mi place râsul tău nebun,
şi când mă cerţi îmi place,
mă vreau cu tine peste fum,
mă vreau cu vino-ncoace

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ringul destinului

în ringul destinului sunt prinsă în corzi
primesc lovituri din dreapta din stânga
Doamne Dumnezeule milă să îmi acorzi
căci îmi dă târcoale depresia, nătânga.

acum ştiu că mă aşteaptă lupte grele
moartea-i vigilentă nu se lasă doborâtă
şi bătrâneţea grea lasă-n urmă sechele
dar speranţa-i mare din sânge izvorâtă.

primăvara îmi oferă suflu nou şi proaspăt
Isus Cristos a înviat- este supremul crez
că îmi alungă moartea să o iau de la capăt
cu vitamine speciale să mă energizez.

învăţ de la arbori sub furtuni să freamăt
din ringul cu probleme mereu să evadez.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parada literelor

una după alta literele se perindă
pe pagina albă setoasă de cerneală
magia slovelor aş vrea să mă cuprindă
să uit de nostalgia atinsă de răceală.

poveste descrisă de un joc de însemne
alungă plictiseala galbenă arămie
în sobă focul înghite grămada de lemne
să fie cald în casă bine să-mi fie mie.

iarna vine în forţă a furat din toamnă
o lună de visare ca dulceaţa de nuci
muza mă inspiră la cugetări mă-ndeamnă
când steaua-mi luminează a vieţii răscruci.

puternice emoţii sufletul îl înseamnă
cu litere boeme tu lumină mereu mă seduci.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detalii

îmi trăiesc destinul simplu şi comod
în zbor de pasăre vreau să mă înnod
liberă şi fericită să plutesc pe vânt
de pe un curcubeu să îmi iau avânt.

visul mi-l trăiesc la marginea lumii
la confluenţa dintre mare şi fluvii
pe-un ţărm auriu să zidesc castele
să le lumineze mirabile stele.

iubesc în mers în amintiri în somn
răsppândind versul ca pe un semn
îmbrăţişez timpul ca pe un prieten
alearga prin mine frenetic şi sprinten.

doruri falnice ca munţii temperez
detalii migăloase convertesc în crez.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afundarea în păcat

Mă afundam, iubind femei, în Iad,
Cum ştiţi şi voi, că scrie în Scriptură,
Când dintr-un pom al inimilor cad,
Doar rugăciuni rostite-aşa, din gură.

Femeile mi-au fost mereu, în timp,
Metafore în lupta cu destinul,
Că înfruntând al vieţii anotimp,
Într-un sărut îmi înecam suspinul.

Da, ştiu c-am fost mereu într-un păcat,
Şi-aşa voi fi, cât încă-mi place vinul,
Căci totdeauna el m-a îndemnat
Cu Iadul, doar, să-mi împlinesc destinul.

Apostolul, al căru-i nume-l port,
A spus că vinul duce la pierzare,
Dar, Doamne, chiar şi Iadul îl suport,
Cât pot iubi femei, aici, sub Soare!

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi găsi?

Sa te găsesc? Cu paşi măsor pământul,
Smulg iarba verde, de parcă sunt nebun,
Dar nu răzbesc, oricât îmi zboară gândul
Să te ajung, iubirea să-mi răzbun.

Te caut peste tot, poţi să te ascunzi oriunde,
Te voi găsi, şi-n labirintul, astrelor cereşti,
Căci nu există slove: - Pe-aici nu se pătrunde,
Să-ţi cauţi fericirea, apoi... Să ţi-o găseşti.

În umbra ta, mereu o să-mi vezi chipul
Mai zâmbitor... Adesea supărat,
Să ştii că nu apar să îţi arăt tertipul,
Ci doar să vezi, că Eu... Nu te-am uitat.

Prea iute-mi curge sângele prin vene,
Speranţa mi-a rămas, atâţia ani la rând,
Ce mi-au adus ei oare? Doar riduri pe sub gene
Şi lacrimi care curg, mereu, mereu... Plângând.

Tu! Rătăceşti, iar eu privesc spre stele,
Nu văd nimic căci totul mi-e pustiu,
O resemnare a gândurilor mele
Mă-ndeamnă să întreb: Te voi găsi?
Doar asta vreau să ştiu...

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri (8 martie 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă tine dragul meu...

Lângă tine am învăţat ce-nseamnă să iubeşti
Căci tu eşti totul pentru mine şi nimic mai mult
Şi vreau mereu să-ţi spun cât de drag imi eşti
Căci tu eşti unicul meu sprijin pe acest pământ,

Lângă tine am învăţat prin ploaie să alerg
Să fug de tot ce-nseamnă rău în viaţa mea,
Când toţi mă evitau pentru că te iubesc,
Eu am crezut în tine şi în iubirea ta.

Lângă tine am învăţat cu lacrimi reci, să plâng
Să scriu cuvinte pe care mulţi nu le-nţeleg,
Pe tine te-am păstrat mereu în al meu gând,
Căci tu eşti fericirea ce nu vreau s-o pierd.

Lângă tine am renăscut ţinându-ne de mână
Descoperind mereu noi taine ale iubirii,
Cu tine am trecut prin ploi şi prin furtună
Şi nimic nu poate sta, în calea fericirii.

Lângă tine sunt mereu plină de fericire,
Căci tu eşti talisman ce viaţa-mi ocroteşti
Sunt cea mai fericită de pe această lume,
Când văd câtă iubire poţi să-mi dăruieşti.

Lângă tine sunt alt om, mă simt mai specială
Căci tu-mi aduci lumina fericirii în viaţă,
Când necazuri grele apar în calea mea socială
Tu-mi redai mereu visul şi zămbetul pe faţă.

poezie de Eugenia Calancea (12 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă nespusă sau... Daniel

Te vreau în poza de hublou
Te vreau mereu, te vreau din nou...
Să-ţi fiu etern, în zbor, erou
Te vreau mereu, te vreau din nou...

Să-ţi dau planajul de condor
Te vreau mereu, te vreau cu dor
Picaj de ai, în loc să-ţi mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...

Să-ţi fiu cuvântul numai eu
Te vreau cu dor, te vreau mereu
Să-ţi fiu culoare-n curcubeu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...

Veşnic iubitul de liceu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...
Să te iubesc şi-apoi să mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...

Du-mă la ochi să-ţi fiu o geană
Edith, Simona, Love, Ioană
Sau scrum din sufletu-ţi rimel
De-amor... Scris, nume; "Daniel"...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragă viaţă

Dragă viaţă, nu-mi doresc
Să îmi dai mai mult,
Ci-mi doresc să-mi laşi mereu
Ce am azi şi am avut.

Nu vreau bani, căci ei se pierd,
Nu vreau ani, căci anii trec,
Ci-mi doresc să fie bine
Oamenii ce îi iubesc.

Îmi doresc doar sănătate
Pentru cei dragi de acasă
Şi să-mi fie veşnic sprijin
Şi să mî aştepte-acasă.

poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!