Noapte violetă
trăiesc fascinată o noapte violetă
stele aurii fac cerului clar nimb
în visul romantic mă simt o starletă
sub clar de lună gândul îl plimb.
curge noaptea prin sângele meu
șoapte de luceferi curg în izvoare
cântul universului l-am învățat și eu
îl fredonez mereu plină de încântare.
luna mă veghează din turn de opal
armate de gânduri stau pe metereze
apărând iubirea de tot ce-i imoral
făcând armonii în lume să dureze.
noapte cu ochi de ametist luminos
mi-ai pătruns în suflet și până la os.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Armonii în lumină
pe mine mă veghează un înger blond
mă mângâie pe creștet cu raze de soare
simt căldura lui ca o floare pe rond
tandru se ondulează pe-a vântului suflare.
sunt și entuziastă și plină de mirare
când îmi glăsuiește cu slove de aur
cu el nu simt amarul, stări de întristare
armonii în lumină strâng sublim tezaur.
îmi spune că viața este un dar divin
împreună petrecem ore de încântare
depănam amintiri la un pahar de vin
mirabila prietenie-i o binecuvântare.
revelații în lumină din ceruri revin
și ziua și noaptea trăiesc o fremătare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Emoții puternice
(lui Dumitru și Aureliei)
am emoții puternice nu pot să dorm
fericirea-ntre prieteni inima-mi inundă
vise cu ochi deschiși poeme le transform
în salba amintirilor pun fiece secundă.
noapte incandescentă, luceferi veghează
universul magic se strecoară în gânduri
meditez că pot să plutesc pe o rază
fiori de mulțumire îi ordonez în rânduri.
armonii de suflet într-o stare de vis
steaua mea le cerne, cât îmi e de dragă
ca să se împlineasca tot ce-mi este scris
adesea mă învață o noapte întreagă.
emoții puternice cerul l-au deschis
frenetică iubirea știe să le aleagă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Raiul făgăduinței
Luna se mândrește cu trena de stele
mereu îndrăgostită se-nvârte după soare
sub influența magică dansează iele
în mijlocul pădurii, clipe de încântare.
sub clarul de lună mă-ndrăgostesc și eu
de lumea poeților plină de fantezie
universul lor e sfânt și-așa va fi mereu
cu aură albastră imortalizată-n poezie.
contemplu în noapte timpul fermecat
care cerne vise peste cântec de valuri
se leagănă în sălcii gândul aplecat
pe țărmul cunoașterii atins de idealuri.
universului iubirii mereu m-am dedicat
raiul făgăduinței e-mpodobit cu lauri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodia lunii
e noapte admir Luna, lumina ei blândă
leagăn de mângâiere de dragoste supremă
nu credeam atâta vrajă să mă cuprindă
cutreierând cerul... sublima-i diademă.
nutresc iluminarea pe timp de întuneric
vreau să se convertească la un nimb albastru
să se destrame-n raze gândul meu coleric
s-atingă nemurirea visul curat, maiastru.
regină printre stele Luna mă veghează
alungă nori netrebnici din drumul meu
simt cum mă ține-n brațe mă înseninează
cu harul poetic să mă mândresc mereu.
pe cerul fericirii sufletul se-ntremează
Luna-mi arată calea dreaptă spre Dumnezeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de noapte
În fie care noapte mă porți
Tu visul meu de noapte
La bolta cerului bați la porți
Zbori între vis și realitate
Ești sufletul mereu din vis
Zborul tău mă însoțea
Cu aripi de dor m-ai cuprins
Tu mi-ai descifrat iubirea
Șoimul transformat în nor
A plutit deasupra mea
Voi iubii văzduhul până mor
Și lumina Lunei cu căldură sa
Zboară aripi prin văzduh
Îngeri ce ne înconjoară
Desfătări ale unui duh
Note calde scoase din vioară
Suflete se topesc în stele
Ploaie caldă cu meteoriti
Noi ne-numărăm prin ele
Să iubim suntem sortiți
Ne-ntâlnim în noaptea ideală
Sori ce strălucesc în beznă
Praf de stele curge în beteală
Liniștea geană peste geană
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În emisfera slovelor
steaua mea veghează cerne vise peste mine
e noapte târziu dar nu pot să adorm
gândul ce suspină în poem îl transform
cu ochii plânși nutresc armonii divine
pe marea iubirii vâslesc zi și noapte
lacrimi și regrete le arunc în valuri
lumini pătrund în mine calde voaluri
sfătuindu-mi inima și sufletul cu șoapte
îmbrățișez cu gândul stele căzătoare
lacrimile lor se pierd în emisferă
nostalgii universale în mine se transferă
timpul meu se întregește cu versuri mișcătoare
nemurirea slovelor sufletul preferă
chiar dacă în lume toate sun pieritoare
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În vraja lunii
simt mâna Lunii pe obrazul meu
este regina nopții grațioasă albă
simt mângâierea ei mereu mereu
mătăsoasă ca spuma din halbă.
pe trena pictată cu flori de nalbă
strălucesc stele ca niște diamante
supremă făptură din a cerului salbă
spulberă în noapte vise alarmante.
mă închin la Lună cu gândul slăvesc
veghea ei sacră cu putere divină
ape și păduri cu ea se liniștesc
în fiecare noapte o aștept să vină.
cu daruri cerești cu vise supreme
cu iubiri care triumfă dincolo de vreme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri insomniace, noctambule
sunt multe nopți la rând de când nu dorm
poate că visul a ajuns prea greu de dus
nu pot să cred că treptat mă transform
într-o nălucă. să bântuie prin lume după Isus.
caut pacea, liniștea, iubirea, mântuirea
caut gânduri limpezi proaspete echilibrate
seninul universului care aduce împlinirea
a sute de speranțe ce au însemnătate.
cerul își etalează splendoarea străveche
Luna se plimbă agale cu nimb argintiu
cu alaiul ei de stele care stau de veghe
să nu se simtă nimeni printre ele pustiu.
pe oceanul cunoașterii am cucerit o leghe
unde viața și moartea într-o luptă le știu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub pleoapa universului
mi-am rupt versul din suflet îl fac lumii cadou
am presarat pe el praf de aur și mărgăritare
lumini de la stele le strâng într-un magic halou
pornesc cu visul prin lume plină de îmbărbătare.
brodez stele albastre cu maci și cu spice
noaptea fermecată plouă cu inspirații
răpesc un vis astral luna îmi e complice
când pătrund în universul versului cu grații.
sun pleoapa universului îmi fac culcuș
îmi închipui fericită că-s copila lunii
ca pot dansa samba pe strune de arcuș
în nopțile când nu colindă nebunii.
departe sunt de geruri de al iernii frecuș
vara mă leagă de lume cu virtuale funii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doina prieteniei
(lui Ninel si Mihaelei)
drumul spre inima ta l-am pavat cu versuri
prietenia noastră e-un curcubeu de gânduri
o scară de cuvinte urcă spre universuri
am spart între noi negricioasele ziduri.
tei au dat în floare ador parfumul lor
aleile spre tine s-au umplut cu miresme
adunăm în suflet splendoarea viselor
pictăm lumini albastre pe catapetesme.
cerul înstelat ne-învăluie cu șoapte
până la moarte noi vom fi împreună
martoră este Luna regină peste noapte
ani de prietenie pe-un șirag se adună.
ne bucurăm de viață în fiecare clipă
de armonii solare să nu facem risipă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea aceea era clar de lună
În noaptea aceea era clar de lună,
Când noi ne-am contopit în Univers,
Din mintea mea nimic nu mi s-a șters,
De-atunci, de când visat-am împreună.
Am așteptat ca luna să apună,
Privind-o cum aleargă-n lungu-i mers,
S-au transformat cuvintele în vers
Și-apoi ți le-am făcut ție cunună.
O noapte doar, din mii de nopți trecute
A fost altfel la chip și semănare,
S-anfiripat în gânduri neștiute,
Pentru-a aminti eterna preschimbare.
Alerg mereu spre zări necunoscute,
Cu vraja unei nopți de înfiorare!
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de opal
povești de iubire duios îmi șoptești
la ceas de seară când stele surâd
în cântecul lunii armonie nutrești
departe de-ntunericul aspru perfid.
ne acoperă tandru noaptea de opal
visele se înalță până sus la stele
împreună trăim un destin ideal
pe maluri de speranțe am clădit castele.
mă las iarăși cuprinsă de nostalgie
gânduri s-au strâns buchet de busuioc
îl așez sub pernă nu știu de letargie
am băut lumină dintr-un pocal de foc.
în codrul fericirii am adunat magie
din univers sublim ne plouă cu noroc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună străvezie...
erai aseară ca o stea
să fi avut un vis cu stele?
- da, da un vis în care ea
zbura în stol de rândunele
și ce vedeai în miez de noapte
sub clar de Lună străvezie?
- vedeam mereu aceleași șoapte:
- închide-mă în colivie
o rândunea în colivie?!
tu știi, dacă-i închisă moare
- ba nu, era așa de vie
și brusc sa transformat în floare
și ce-ai făcut cu dalba floare
închisă-n trista colivie?
- am întrebat-o dacă doare
când trece prag de nebunie
și ți-a răspuns că nu mai doare
și tu-ai crezut ca-ntodeauna
- ba nu, am înțeles că moare
in mine străvezie Luna...
poezie de Iurie Osoianu (27 octombrie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aptitudine
administrez o dragoste din horoscop
emoții, fantezii în suflet meșterește
din versul clasic mi-am făcut un scop
îmi împacă inima când mai greșește.
trăiesc o fremătare sub clar de lună
steaua mea mă plimbă în Carul Mare
strâng miracole care mă fac mai bună
visul meu romantic e binecuvântare.
așa cum e viața este un dar divin
îngeri mă călăuzesc pe cărări de vise
stingem tot amarul la un pahar de vin
despicăm povești prin sânge transmise.
revelații în lumină din ceruri revin
umplându-mi sufletul cu fericiri promise.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La noapte
La noapte am să împușc Luna!
La noapte, pe ulița de derbedeu,
Voi scoate luneta, flinta și briceagul,
Și-am să mă cert cu Dumnezeu!
La noapte-am să mă cațăr între stele!
Am să mă pun pe cer de-a curmeziș,
Am să înfig cuțitul până la prăsele,
La noapte, voi ieși din ascunziș.
La noapte, Luna va urla la mine!
Am să o-mpușc fără de vreun motiv.
La noapte sângele turbat din mine,
În Lună s-o vărsa definitiv.
La noapte, Luna-i sângerie
Și în al patrulea(!) pătrar.
La noapte, Luna nu va fi, se știe,
Decât o mască a vieților pierdute în zadar.
La noapte, Luna împușcată,
Va cere îndurare de la noi.
La noapte, când Luna în pătrar se-mparte,
Vom împărți lumea la doi.
A mea, va fi la dreapta de Luceafăr!
A ta, la stânga de Polar!
La noapte, Luna nu va fi a noastră,
Iar tu, iubito, nu vei avea habar.
La noapte, Luna, ia forma lupilor bătrâni de mare,
Ce vor urla la ceru-ntunecat.
La noapte, Luna ți-o voi pune la picioare.
Dar ce folos acum, că s-a' mpușcat?!
poezie de Simina Păun-Moise
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În armonii de suflet
visez că mă plimb prin livada de rodii
și gust licoarea dulce a fructului oprit
deasupra mea luna grabnic vizitează zodii
veghind ca fiecare om să fie fericit.
mă-nvăluiesc cu muzica lui Eros Ramazzotti
în refrenul dragostei cresc bucurii de viață
imortalizez în versuri noiane de emoții
cu luminile stelare ce-mi zâmbesc pe față.
pe valurile muzicii ajung azi la liman
străbătând tenebre fără să-mi fie teamă
petrec ore magice cu Richard Clayderman
noaptea mă acoperă cu-nstelată maramă.
trăiesc în pure armonii de suflet meloman
vreau timpul să se scurgă fără nici o dramă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună
Noapte bună... primăvară,
Curg iubirile-n povești
Și sub nucii de afară
Vise dragi îți regăsești.
Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieții cheie,
Nestatornică și rece,
Transformându-se-n femeie:
Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi și cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.
Noapte bună... primăvară,
Curg poveștile-n iubiri
Pentru-a nu știu câta oară
Dezgolind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă pentru îndrăgostiți
Pierduți în nopți cu plină lună,
Mereu ținânu-se de mână,
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Îndrăgostiți trec pe alei.
Doar luna-și varsă în tăcere,
Deasupra lor, aleasa miere
Pe când în suflet li se zbate
Un tainic univers de șoapte.
Pierduți în nopți cu plină lună,
Cu lira sufletului, până
În neuitatele tăceri,
Se-ascund și azi, la fel ca ieri.
Precum un talisman, sărutul,
Încununează începutul.
Cuminți, sub dulci îmbrățișări,
Vor fi-mpreună până-n zori.
Mereu ținându-se de mână,
Cântul iubirilor îngână
Pe bănci de lemn pictate-n gri...
Numai bătaia inimii
Se-aude grav și sacadat.
Atâția tineri s-au plimbat
Pe sub coroanele de tei...
Pe bancă, au rămas doar ei.
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Vor trece pruncii lor, ca ei.
Perechi de-ndrăgostiți cuminți,
Mereu la fel de fericiți.
Cântec de flaut trece-n noapte...
Cad flori de tei îmbrățișate,
Mai suflă vântul și... tresar,
Apoi, la tâmplele de jar,
Îndrăgostiți trec pe alei...
Poete, vino dacă vrei!
Pictează fericirea-n vers!
Nectarul vieții l-ai cules?
Privește-l, ia-l din ochii lor!
Un roi de fluturi trece-n zbor
O zbatere de gene, poate,
În rest tăcere... lună... noapte.
Doar luna-și varsă în tăcere
Ploi de dorinți și visul cerne
Lumina-n muguri de cenușă...
Deschide-a sufletului ușă!
Nu-nnoura cu lacrimi azi
Coroanele de jad din brazi,
Ci lasă-i cale să coboare
Precum un râu, spre teiu-n floare.
Deasupra lor aleasă miere
Își varsă laptele de stele.
Pe bancă văd dormind cuminți
Însângerați de-a lor dorinți,
Doi tineri blonzi... Stau mână-n mână
Și rodul dragostei adună.
Deodată-i lumea tei în floare
Și plouă flori de tei din soare.
Pe când în suflet li se zbate
Un fluture pribeag de șoapte
Pe banca de sub tei se-așează
Și ca un prunc firav visează.
La tâmple râuri de argint
Se scurg... Tu nu ai socotit:
Întoarce-ți-vă amâdoi,
Sub teiu-n floare, numai voi.
Un tainic univers de șoapte,
Clepsidra cioburilor sparte,
Zarea tăiată în felii,
Timpul din care nu mai vii,
Lumină și întunecare
Și lacrimă și întristare,
Vor fi doar amintiri cândva,
Iar teiul... nu va exista.
Un tainic univers de șoapte,
Pe când în suflet li se zbate
Deasupra lor, aleasa miere,
Doar luna-și varsă în tăcere.
Îndrăgostiți trec pe alei
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Mereu ținându-se de mână,
Pierduți în nopți cu plină lună.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonii în rime
ziua cântă păsări noaptea cântă greieri
Cronos răspândește a verii nostalgie
tu visător romantic printre stele cutreieri
splendori strălucitoare pline de magie.
lumini mă sărută pe creștet pe pleoape
îmi răsfiră speranțe în suflet adânc
vreau un miracol de dureri să mă scape
în valul fericirii sprintenă să m-arunc.
credința cu iubirea e marea de smarald
crează scoici cu perle- podoabe sublime
naște curcubeie... sub al lunii fald
răspândesc la lume armonii în rime.
îngerul vestește ca un străvechi herald
un viitor de-azur în cord să se imprime.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nocturnă
(Clar de noapte parfumat...)
Clar de noapte parfumat,
O grădină cu orizontul depărtat...
Și în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic,
Greierul zimțează noaptea, cu nimic.
Cum te-am așteptat...
Totul a trecut-
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut.
Aici e frumos aranjat
Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraș, pe vale,- Suvenir.
Clar de noapte parfumat,
O grădină cu orizontul depărtat...
Și în somn, pe banca veche, tot mai mic...
Greierul zimțează noaptea cu nimic...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!