Adagio
iubirea Lui Hristos- religie supremă
lumina Lui ne cuprinde pe toți
credința în El e gândire extremă
o apăr de tâlhari de netrebnici hoți.
sacrificiul Sau și azi destramă plângeri
ne vrea pe toți fericiți mereu împăcați
o parte din lume se compune din îngeri
în toate cele sfinte profund implicați.
adagio e poemul cu care-l preamăresc
acoperit cu praful fin de stele
cu vis de zi de noapte îl urmăresc
să îmi dea mântuirea păcatelor mele.
ascensiuni pe spirală capătă noi forme
descopăr astfel cerul cu iubiri enorme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În toamna vieții
nu le știu pe toate dar învăț constant
trăiesc printre semne aer pământ apă și foc
paradisul este vesel, magic palpitant
și-n brațele lui Dumnezeu am și eu un loc.
descopăr zilnic lumea cu iubiri enorme
chemările izvoarelor ce mă transfigurează
ascensiuni în lumină se îmbracă în forme
un contur de miracol mă încadrează.
pe-un romantism eclectic sunt stăpână
da da iubesc viața fără pic de rezervă
izvorul poetic mă umple ca pe o fântână
cu ambiții mari sunt plină de vervă.
sunt în toamna vieții condusă de rutină
dependență de poeme lumea mă observă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodia lunii
e noapte admir Luna, lumina ei blândă
leagăn de mângâiere de dragoste supremă
nu credeam atâta vrajă să mă cuprindă
cutreierând cerul... sublima-i diademă.
nutresc iluminarea pe timp de întuneric
vreau să se convertească la un nimb albastru
să se destrame-n raze gândul meu coleric
s-atingă nemurirea visul curat, maiastru.
regină printre stele Luna mă veghează
alungă nori netrebnici din drumul meu
simt cum mă ține-n brațe mă înseninează
cu harul poetic să mă mândresc mereu.
pe cerul fericirii sufletul se-ntremează
Luna-mi arată calea dreaptă spre Dumnezeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet lângă suflet
Sunt măgulit de ziua asta-n care
Voi prieteni buni... v-ați amintit de mine,
Vă dau la toți pe rând o-mbrațișare
Și vă doresc în viață numai bine.
Că nu-i în lume alta bucurie
Decât aceea de a fi iubit,
Chiar de iubirea-n toate nu te știe
Să o primești așa cum a venit.
La fiecare-n parte v-aș aduce
O mulțumire și un gând curat,
Dar poezia mea pe toți vă strânge
Și știu așa că-n suflet v-am intrat.
Aș vrea iubirea să vă împresoare
Iubirea are multe înfățișări,
Iubirea e în stele și în soare
Iubirea e pe cerul fără nori.
Pentru aceei ce mă păstrați în suflet
Voi încerca mereu să fiu o floare,
Să vă-nfloresc pe fața într-un zâmbet
Și să vă fiu alint la supărare!
poezie de Nicolae Panait
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama lor la toți! (Pamflet la adresa PSD-istului Victor Socaciu, parodie după melodia lui "Mama lor")
De pe vremea lui Cârmaciu,
Înjura așa Socaciu:
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Da-njura numai de formă
(Ca acoperit cu normă?):
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Criminalul Iliescu
L-ampușcat pe Ceaușescu;
Ăla hoț, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Cică-n Revo'-ar fi "luptat",
I-au dat și certificat;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Cum Socaciu-i ipocrit,
PSD-ist a devenit;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Un partid de comuniști
Și-nțesat cu securiști.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Cum primit-a sinecuri,
S-a lăsat de-njurături;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Din Socaciu cântărețul,
A fost consul, iubărețul;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Nu mai este rău de gură,
Și deloc nu mai înjură;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Pleacă ai lor de la putere?
Alții-ai lor vin iar la miere.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Pleacă-ai lor sau vin ai lor,
Noi tot slugi la dumnealor.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
"Dumnezeu dac-ar veni"
Ăștia iar l-a răstigni.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Vai de tine țărișoară,
Tare rău te mai furară!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Ieși române la "atac",
Că-altfel ăștia-ți vin de hac!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (24 septembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Pretutindenară
pe spirală albastră descopăr puterea
de a urca la cerul plin de vrajă
în brațe de îngeri să nu simt căderea
alături de ei stau și eu de strajă.
în inima marii mă-mpodobesc cu perle
în baie de spumă spăl păcatele grele
valuri transcend în gândurile mele
simt chiar și noaptea mângâieri de stele.
în codrul de vis cu mierlele cânt
în câmpul de lavandă strâng parfumul dulce
alerg pretutindeni pe aripi de vânt
sufletul meu pe minuni să se culce.
lucide revelații le transpun în cuvânt
în letopisete ca-n vremea lui Neculce.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Convingeri sublime
toți avem un înger care ne veghează
însă doar iubirea ne leagă de el
și credința împletită cu o sacră rază
care arde-n taină gândul cel rebel.
pe aripi de înger cerul îl străbat
pacea și liniștea în suflet se pogoare
în universul soarelui nimic nu s-a schimbat
se-nsămânțează iubiri divine pe ogoare.
lumini angelice se așează pe tâmple
sublimă-ncununare a tot ce-am trăit
cu surprize colorate lumea mea se umple
idealuri dorite toate s-au împlinit.
bucurie exlatată traiul între îngeri
cântecul și versul mijlocesc convingeri
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu moartea-n simbioză
de când mă știu trăiesc cu moartea-n simbioză
a îmbătrânit și ea deodată cu mine
vara se sfârșeste dar de-aș fi o tuberoză
sub valuri de lumină mereu mi-ar fi bine.
mă detașez de moarte în cel mai profund sens
apropieri de steaua mea mă ridică-n extaz
o lume de valori aprofundenz intens
chiar și când lacrimi curg șiroi pe obraz.
adevăruri despre viață le-am primit ca pe perfuzii
sunt mândră în convingeri precum filozofii
ascensiuni spre univers destramă confuzii
mi-au netezit gândirea îngeri sfinți și profii.
mă străduiesc să iau prețioase decizii
cu noianul de vise să urmez teozofii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonata Lunii
Luna veghetoare pleoapele-și ridică
lumina solară îi încălzește chipul
sufletul meu un poem îi dedică
sub aripile nopții visează și Timpul.
un vis mă poartă până la Lună
în înaltul cerului împodobit cu stele
iubirea-i mă îndeamnă să fiu mai bună
așează peste mine mătăsoase dantele.
străbate cerul printre vise mărețe
șterge lacrimi pe obraji de îngeri
este regina lumii plină de noblețe
destramă abisuri a nopții plângeri.
cerne peste mine înțelepte povețe
electromagnetism să nu cred în înfrângeri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zidire în cuvânt
când soarta mă zidește în cuvânt
găsesc adăpost în vis efemer
cu pereți de paie și pământ
cu acoperiș de albastru cer.
da iubesc viața fără pic de rezervă
izvorul poetic mă umple fântână
am ambiții mari sunt plină de vervă
pe-un romantism sensibil sunt stăpână.
mă transfigurează chemări de smarald
cerul mă întărește cu iubiri enorme
noaptea mă îmbracă în mătăsos fald
doruri din adâncuri capătă noi forme.
dependentă de cuvânt ca un herald
idei de lumină se leagă de norme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
îți scriu poeme în rune
curba lumii astrală
e închisă-n în cerc
sau în spirală, iubito
tăcerea în labirint
în fâșii se destramă
sunetele plesnesc nebune
țipătul în două apune
îți scriu poeme în rune
timpul în somn mă-nghite
misterul unui țărm mă cuprinde
în depărtări se clatină
și noaptea cu luna de platină
și a patra dimensiune
și veșnicia lucrurilor, iubito
arunc cu pietre în destin
melci însângerați pe retină
mi s-a oprit inima, femeie delta
în praful cosmic văd rotiri
moartea în voaluri veghează
lumina ca o coardă dansează
într-un mănunchi de raze
un șarpe se modulează
trecând printr-un tunel de forme
nuanțe de jad, stinse iubiri
lacrimile tale în noapte mă ard
aud cuvintele din poeme
în imperiul furtunii cum cad.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul credinței
știu că e doar o cale către Dumnezeu
crezul evlavios încurajat de îngeri
îl apăr în lupta cu un venetic zeu
care mă biruiește cu zeci de constrângeri.
lupt cu toată forța cu voință de leu
îl ocrotesc de demoni afundată-n plângeri
știu că e doar o cale către Dumnezeu
timpul evlavios cu sute de-nțelegeri.
în credința sfântă mă adâncesc mereu
îmi dă fericirea prin vaste reculegeri
subtilizez suspine din destinul meu
printre sentimente am făcut alegeri.
știu că e doar o cale către Dumnezeu
crezul evlavios încurajat de îngeri.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Relaxare
mă scutur de temeri experimentez Nirvana
o liniște divină temeinic mă cuprinde
cerul făgăduinței își revarsă prana
acolo steaua mea mereu se va aprinde.
îmi vorbește lumina îmi zâmbește icoana
credința mea la ceruri se extinde
mă scutur de temeri experimentez Nirvana
o liniște divină temeinic mă cuprinde.
ploaia binefăcătoare inverzeste savana
iubirea de sălbatec se desprinde
se-apropie Crăciunul cu iarna năzdrăvana
lumea mea se pregătește de colinde.
mă scutur de temeri pătrund în Nirvana
o liniște divină puternic mă cuprinde.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Podoabe noi... (Colindă de Crăciun)
Din Cerul Sfânt, coboară cânt,
În zi de Sărbătoare,
Colinde în podoabe noi,
Sub brazi sfântă chemare.
E atâta forfotă în Cer,
La fel și pe pământ,
Creștinii cu toți de Crăciun
Așteaptă Pruncul Sfânt.
Magii de la răsărit
Călăuziți de o stea,
Vestesc minunea ce va fi,
Creștinii o sfințesc.
În Sfântul leagăn de Crăciun,
Isus este născut,
Iar Dumnezeu și toți cei dragi,
Adoră Pruncul Sfânt.
Și Cerul Sfânt revarsă în lume
Prin îngeri armonie,
Îngenunchind creștini pioși,
Spre marea mântuire.
Oda bucuriei Sfinte
Cuprinde tot pământul,
Lumina sfântă iar cinstește
Crăciunul și colindul.
cântec, versuri de Valeria Mahok (19 decembrie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
În vraja lunii
simt mâna Lunii pe obrazul meu
este regina nopții grațioasă albă
simt mângâierea ei mereu mereu
mătăsoasă ca spuma din halbă.
pe trena pictată cu flori de nalbă
strălucesc stele ca niște diamante
supremă făptură din a cerului salbă
spulberă în noapte vise alarmante.
mă închin la Lună cu gândul slăvesc
veghea ei sacră cu putere divină
ape și păduri cu ea se liniștesc
în fiecare noapte o aștept să vină.
cu daruri cerești cu vise supreme
cu iubiri care triumfă dincolo de vreme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascunsă în noapte
luna e vrăjită albă ca o mireasă
perechea ei e soarele fermecător
în universul dragostei o să-mi fac o casă
cu bărbatul vieții trăiesc sublim amor.
toate naturile se-ntâlnesc în pereche
iubirea curge vesel ca izvorul în munți
timpul cântă în mine o romanță străveche
peste solitudini Eros crează punți.
la răspântii de veac spre un vis mă îndrept
speranța veșniciei o culeg dintre stele
vreau spre cerul magic drumul să fie drept
păstrez în levănțică sentimentele mele.
păstrez credința ca un om înțelept
în noapte ascund bine suferințele grele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dantelării sangvine
credința e resortul ce sfințește principii
dantelării sangvine se țes în lumină
de Dumnezeul dragostei mereu mă apropii
doar cu evlavie mare cucernică, senină.
toate gândurile mele ajung în univers
unde se încarcă cu străluciri de stele
duioase, cern lumina pe fiecare vers
când mă eliberez de sentimente rele.
reflexul nostalgiei mă înalță în vis
unde îngeri mângâie cu multa tandrețe
în fiece secundă mă simt în Paradis
dau lumii întregi o caldă binețe.
trăiesc viața mireană cum este scris
în caledarul timpului redat cu finețe.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonii vibrante
beție de cuvinte- tonalități candide
fluxul creației atinge infinitul
lumina stelară în mine se divide
să produc bucurie precum răsăritul.
sunt consecventă visului inițial
transcendența lui se compune din vers
trec prin viață pe-un drum pastoral
cu grația muzei Sibilă-n univers.
trăiesc toate lucrurile cu iubiri
farmecul planant al vieții îl ador
obsesii și viziuni devin amintiri
descopăr Paradisul cu fiecare dor.
melancolia îngerilor se aude în zbor
când armonii de cântece vibrează în cor.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adagio cu splendori
trăiesc în plină vară nostalgia subtilă
o muzică, o poezie îmi convertesc iubirea
avântul grațios să pierd clipa ostilă
alunecă formal îmi lărgește simțirea.
sufletul mi-e adagio la raze solare
visele îngerești pe aripi să zburde
la Cristos iubirea să aflu consolare
că am trăit năucă cu momente absurde.
în conștiința mea fantezia mi-e clară
simt că zbor peste lume cu magia cerească
aripi transparente mă poartă bunăoară
cu grație crescândă și simțire frățească.
amintiri de fericire mereu mă împresoară
splendori din Paradis vreau să mă locuiască.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea, panaceu universal
știu ca iubirea este panaceu universal
locuiește în inimă îndulcește amarul
costumează timpul cu aer provensal
în nopți cu lună plină destramă coșmarul.
pregătește visul mirabil cu noi misiuni
să cucerească stele cu ample idealuri
cu farmec și magie în zeci de versiuni
cu valuri de speranțe ce inundă maluri.
iubirea naște-n taină izvoarele de doină
trece printre materii ca zâna cea bună
de farmecul ei sacru nu sunt străină
nobila afecțiune s-a extins pe lună.
stele îmbrățișează cu lumini în cunună
iubirea inventează la toți o viață bună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lecții de viață
iubirea mă învață că viața e frumoasă
un cântec de speranță cu textul sublim
lumina îmi vorbește într-o limbă duioasă
e ninsoare de stele în forul intim.
învăț de la păsări să zbor către soare
învăț de la arbori înfrunzirea pură
învăț de la munte că sunt nemuritoare
să fiu mereu dârză fără dram de ură.
învăț de la ecou să răspândesc cuvântul
de la curcubeu deprind culorile magiei
mă las de el purtată prin lume ca vântul
ce împrăștie norii pe cerul nostalgiei.
învăț de la îngeri să preaslăvesc pământul
leagăn de visare sfântă, sursa energiei.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!