Rondel karmic
credința mea-i o stâncă, nimic nu o sfarmă
din doruri și vise fac scară către univers
speranța e un cântec eliberat de karmă
gânduri noi reverberează la faptul divers.
tulburările mă țin în stare de alarmă
dar revine liniștea cu fiecare vers
credința mea-i o stâncă nimic nu o sfarmă
iubirea îmi e pavăză pentru demon pervers.
rugăciuni din suflet disperarea curmă
lumini mă locuiesc în spirit convers
nutresc îndumnezeirea cutezanța din urmă
ecou al împlinirii fără nici un revers.
credința mea-i o stâncă, nimic nu o sfarmă
din doruri și vise fac scară către univers.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Legături inefabile
trebuie să mă leg cu toată puterea de poezie
că de credința magică din univers
în ea prinde valoare și o fantezie
suferinței să-i aflu factorul advers.
trăiesc în lumea plină de erezie
dar și cu frumusețea ce ajunge vers
structura existenței- rădăcină târzie
ce poate să se lupte cu îngerul pervers.
un cântec vibrant născut din iluzie
e caldă mângâiere la care am convers
teama de rătăcire mă cheamă la trezie
înfiorări inefabile din factorul divers.
trebuie să mă leg cu toată puterea de poezie
ca de credința magică din univers.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe de deșertăciune
imortalizez în slovă clipa unui magic vis
imaginația mea azi a atins o culme
binecuvântez destinul că trăiesc în Paradis
cu splendorile divine s-a creat noian de filme.
nu am dușmani, n-am pus mâna pe-o armă
din străfunduri neg orice fel de război
sunt legată de lume cu o sublimă karmă
îmi pare că și vântul cântă la oboi.
gestionez melancolii n-am motiv de alarmă
anii de bătrânețe mi-aduc înțelepciune
orice urmă de-ntuneric lumina o sfarmă
când vine o tristețe o lung prin rugăciune.
port credința în suflet ca pe o scumpă dharmă
vara-mi crează fantezii fără deșertăciune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În templul credinței
lumini mă îmbracă în mătăsos fald
sărbătoarea cuvântului e o feerie
transpusă-n poeme cu sclipiri de smarald
nici urmă de tristețe sau furie.
nu mă amăgesc cu cuvinte deșarte
hrănind cu vise o lume imperfectă
dar știu că sunt datoare cu o moarte
că dincolo de viață e lume selectă.
trimit către arhangheli acatiste
invoc iubirea lor fără păcate
invoc iertarea gândurilor anarhiste
să cumulez în suflet reflecții fermecate.
urmez și eu drumul care duce la îngeri
credința mă dezleagă de grave constrângeri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atitudine
nu persiflez lumea nu o batjocoresc
învăț din toate și bune și rele
lumini ample și umbre din mine izvoresc
ca toate gândurile să jung la stele.
eu nu am sculptat iubirea ca Brancuș
am sfințit-o cu lacrimi și sânge
azi mă simt ușoară ca struna de arcuș
muzica din suflet focul negru stinge.
mi-am creat un nume sculptat pe o stâncă
cu poezia mea ating nemurirea
fericirea mea-i amplă și adâncă
pe deșertăciune a înflorit iubirea.
viața îmi e dragă o prețuiesc încă
sunt povestitoare mi-am găsit menirea.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertăți lichide
vise statornice ning din univers
diademe de lumini se așează pe tâmple
viața e trăită ca un fapt divers
lumea fără granițe cu minuni se umple.
sunt lacrimi care ascund un dor
sunt fericiri păzite de îngeri și sfinți
sunt muzici pentru suflet pe care le ador
nesfârșite pasiuni transfigurează minți.
din libertăți lichide cuvintele curg
valuri de cerneală se consumă în vers
drumul spre veșnicie pornește din amurg
sprea steaua - revelația la care am convers.
torente de vibrații simt în trupul meu
din valuri de speranță se-nalță curcubeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul " Semnalului de alarmă"
Multe când la noi se sfarmă,
Ne-ndreptăm spre un impas,
Dacă nu e bine tras
Prompt, semnalul de alarmă.
Dacă stai mereu retas
Ca soldatul în cazarmă,
Multe când la noi se sfarmă,
Ne-ndreptăm spre un impas.
De avem "cartușe"-n armă
Poantelor să le dăm glas,
Zi de zi și ceas de ceas,
Umoristul să nu doarmă,
Multe când la noi se sfarmă!
rondel de Mihai Haivas din Volumul de autor "Tangoul pontelor în pas de vals" (2009)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă, Doamne, cântec!
S-a născut o stea pe cer din veșnicie
Și-a primit chemarea sa
A primit și loc în galaxie
Viață ea ne-a dat
Și drum de urmat...
Dă, Doamne, cântec,
Dă, Doamne, vers,
Să port credința mea
În Univers
Dă, Doamne, viață,
Dă, Doamne, nor,
Și ascultă ruga oamenilor
Ce destin nerepetat nicicând sub soare
Pomenească trecere
Fie lumea veșnic iubitoare
Drumul plin de flori
Cerul fără nori
Dă, Doamne, cântec,
Dă, Doamne, vers,
Să port credința mea
În Univers
Daaaaaa
Și ascultă ruga oamenilor
Și ascultă ruga... oamenilor
cântec interpretat de Laura Stoica
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Turist prin Univers
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj
i-am găsit necazului factorul divers
azi mă ascund de el într-un miraj.
mă apropii de stele din vast Univers
mi-au creat pe inima sublim tatuaj
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj.
am să mă lupt cu demonul pervers
să-mi lase cerul liber la partaj
să fiu un curcubeu eu am convers
să bucur îngerii din anturaj.
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri de topaz
minunea dintre ani o încrustez în strofă
beau vinul bucuriei să ating un eztaz
ies la lumină din noaptea limitrofă
risipesc norii cu gânduri de topaz.
vreau să mă scald în valuri de soare
întunericul din mine să-l aprind
melancolia neagră să prindă culoare
vântul să mă împrăștie ca pe-un colind.
vreau să descifrez taine din univers
să ajung înțeleaptă precum un tezeu
îi dau iertarea îngerului pervers
credința mea e liniștea lui Dumnezeu.
las în urmă mea vers după vers
cu chipul sculptat în colț de muzeu.
sonet de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adagio
mă adaug iubire la sublim univers
atingând absolutul cu credința sfântă
fiecare expresie se transformă în vers
preț al fericirii care mă frământă
viața din mine e atât de intensă
încât avânturi mă ridică la cer
de la steaua mea vreau o recompensă
lumina nemuririi ca să nu disper
lupt neâncetat cu fatalitatea
nu vreau o prăbușire ci o transfigurare
progresul în iubire îmi dă libertatea
infinite doruri să-l seducă pe soare
mă adug poetul lumilor literare
să străbat timpul ca o nepieritoare
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai pe ea, pe ea să o iubești!
Te-am alungat din gândurile mele,
Te regăseam în fiecare pas.
Te-am căutat întruna printre stele...
În mine-ai fost, mereu, suflet gingaș!
Printre atâtea trupuri efemere,
Sunt dorul unui suflet rătăcit
Care, nicicând, n-a încetat să spere
Că-n tine va găsi ce a dorit.
Îmi ești altar și templu deopotrivă,
Păcatele iubirilor îmi ești.
Aud, în gând, o lacrimă ce-mi strigă:
"Numai pe ea, pe ea să o iubești!"
Piatră nu sunt, deși mă voi o stâncă,
Nu sunt nemuritor pe-acest pământ.
Durerea mea-i atâta de adâncă,
Că nici Iubirea nu mai pot s-o cânt.
Degeaba-s zămislit din praf de stele,
Întregul Univers s-a năruit.
De așteptări, poverile mi-s grele,
Cu amintiri nu poți fi fericit!
În drumul meu sihastru către Cruce,
Mă-ndrept cu amintirea ei în gând.
Acolo unde trupul mi se duce,
Vor fi doi ochi, iubindu-mă, plângând...
Daniel-Petrișor Dumitru
poezie de Daniel-Petrișor Dumitru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sclipăt...
Urlet din grotă
Grota posacă,
Grota din suflet,
Iubirea săracă...
Cauta geniul,
Caută-n grotă,
Cu ce s-a ales
Iubirea din flotă...
Bezna lăuntră
Și aburindă,
Urlet însemne
Iubirea murindă?!...
Stâncă pe stâncă,
Firea senilă,
Goală iubirea
E fără de milă...
Nu se zărește
Din grotă nimic,
Să reinvie
Iubirea pe dric?!...
Cad câte una
Din trezele părți,
Plânge iubirea
Între tainice hărți...
Ia cutezanță
Posibila grotă,
Din simplul reflex
Iubireai dă notă...?!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (4 martie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acorduri de baladă
se înfiripă-n suflet acorduri de baladă
când inima trăiește unirea cu pământul
nimic nu-i în zadar nimic nu-i de tăgadă
toată gândirea pură o răspândește vântul.
pe luciul inimii alunec spre stele
noaptea mea-i o îmbinare perfectă
cu visul împletit din roze și lalele
când îngerul mi-arată calea cea corectă.
amintirile toate se scurg în infinit
purtându-mi trecutul prin cer de azur
nutresc mântuirea la cât am pătimit
n-am trăit în lux, desfătare, huzur.
aud timpul cântând pe înflorită luncă
cu îngerii contemporană fericirea-i adâncă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confort sentimental
versul și cu dragostea se țin de mână
pornesc spre fericirea de safir
tot ce simt acum vreau să rămână
amintire zâmbitoare ca un trandafir.
un comfort sentimental trăiesc acum
adun gânduri supreme din spațiul ocult
avântul magic mă poartă pe-un nou drum
pavat cu vers și cântec minunat să exult.
un infinit de-mbrățișări mi-este alint
dulci sărutări nutresc până la urmă
inspirații mă ajută să ies din labirint
în lumina creativă abisul se curmă.
sursele speranțelor izvoresc din vers
dorințe de puritate lansez spre univers.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe către Augusta IV
A mea-i osânda, cum a mea-i și vina.
O luptă-i viața mea, de la-nceput,
Din ziua când, o dată cu lumina,
Primit-am soarta, ce m-a abătut
Pe căi greșite. Nu cunosc hodina
În lupta asta. Deseori am vrut
Să-mi spulber lutul, dar acum aș vrea
Să văd ce se mai poate întâmpla.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Pe-un munte de patimi
plouă cu mirări și e potop de lacrimi
scoate la suprafață doruri patogene
Golgota din gânduri e munte de patimi
au amorțit în trup puncte eterogene.
pictez fericirea cu zâmbet de flori
cu fluturi care sorb roua petalelor fine
vreau să zugrăvesc pereții cu stele și sori
să culeg de pe cer lumini diamantine.
mă îngrijesc de flacăra nestinsei iubiri
să ardă în suflet suspinul mâhnirea
dar parcă raiul meu e stăpânit de zbiri
plimbă ca pe-o nălucă în mine amintirea.
un infinit de gânduri trimit în univers
speranțe minunate să nu aibă revers.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visător
Mi-a plecat gândul cu un vapor de vise,
Pe valul alb al unei mări cu amăgiri,
Purtând cu el parfumul de caise
Pe care-l port mereu în amintiri.
Tălăzuiesc la mine-n suflet, iar, dorințe,
Din depărtări ce nu pot să le-ajung,
Neputincios ca-n fața ultimei sentințe,
Pe cele triste de-aș putea să le alung.
Nici măcar norii nu-mi alină suferința,
Când dospesc furtuni la orizont,
Dar idealul mi-e iubirea și credința
Și cu viața mea-i plătesc acont.
Călătorind într-o lume nefirească,
Fără să mă bage corbii-n seamă,
Eu vreau doar aripi inimii să-i crească
Într-o poveste ce dorul meu o cheamă.
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N ordinea firească
lucrurile se așează în ordinea firească
la toate problemele am găsit soluții
primesc oră de oră pronia cerească
îmi netezește calea către evoluții.
credința albastră vastă-i ca oceanul
speranțele răsar ca mugurii în brazi
fericirea freamătă în mine tot anul
codrii de doină îmi sunt camarazi.
presar gânduri calme pe urmele mele
amprenta poeziei e sculptată în stâncă
noaptea-i învelită cu petale de stele
ziua împrospătată de rouă din luncă.
azi sbor spre cer cu aripi de novă
vreau să sădesc în azur mândră slovă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai veche pâine a lumii e credința
Cu ochii către cer, cu ochii spre pământ,
Ne rugăm la Domnul cu toată ființa,
Nu semănăm furtună să culegem vânt:
Cea mai veche pâine a lumii e credința.
Înflorim cu timpul trecerea-n vecie,
Îmbinăm iubirea, cu toată iscusința,
Cu destinul vieții: femeie, poezie,
Cea mai veche pâine a lumii e credința.
Pun toată bucuria în roua dimineții,
Nimic în cale nu are putința
Să răstălmăcească visul tinereții:
Cea mai veche pâine a lumii e credința.
Hrănim cu dânsa, în zumzet de albine,
Copiii noștri îngeri cu toată silința,
Recunoștința naltă curge-n clavecine:
Cea mai veche pâine a lumii e credința.
Prin ea Domnul alină treptele de dor,
Frumoasele biserici ne-nalță conștiința
În Grădina Maicii celui Nemuritor
Unde pâinea sfântă a fost și e credința.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Perseverență
îmi îndrept atenția spre un destin profetic
vreau să se întâmple minuni în univers
rupturii de viață am să-i cos un petic
de nuanță albastră scoasă dintr-un vers.
îndepărtez riduri la salonul cosmetic
nu mă las ispitită de înger pervers
timpul de relaxare este mereu poetic
sub influența stelei din cerul divers.
împletesc romantismul din spectrul genetic
sentimente seci spre fericire au convers
alfabetul dragostei vibrează frenetic
departe, departe de timpul advers.
îmi îndrept atenția spre un destin profetic
rugându-mă să se întîmple minuni în univers.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!