
Într-o lume mult prea largă
te simt de parcă ai fi un țipăt
din larma asta universală
rupt cumva în două șoapte
ca atunci când luna eliberează soarele
după o eclipsă totală
ori precum dublează pictorii lumina
cu o tușă de întuneric
te simt ca pe o împreunare decentă
între un fulger tubular
și disperarea din ochii unei căprioare
condamnată la moarte prin sfâșiere
de o haită flămândă de pui de lup
pe când eu fluier ca un începător
într-o biserică de aer și stele
ca și cum din cer mi-ai tot veni
ca un răspuns la o rugă de netot
scăpat din dogmă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre pictură
- poezii despre pedeapsa cu moartea
- poezii despre ochi
- poezii despre eclipsă
Citate similare

Nu semnez niciodată condicile de absență
plec pur și simplu precum un soldat necunoscut
nu-mi las nici umbra să facă contra-apelul
doar îmi sărut iarba aceasta verde care se înclină
la trecerea mea prin viață
de parcă mi-ar ști pasul
de parcă mi-ar ierta coasa
de parcă mi-ar fi ascultat visele din vis
și atunci când îmbrățișam cerul
dar și atunci când mă înveleam cu pământul
și când te țineam în brațe
dar și când îl căutam pe dumnezeu
alergând după fluturi alergând după licurici
între două suflări de păpădie și o floarea soarelui
chiar dacă ar putea părea o copilărie în lumea asta
parcă într-o veșnică așteptare a unei și mai veșnice luminițe de la un și mai veșnic capăt de tunel
nimic nu mă poate convinge că dumnezeu are nevoie de intermediari ca să-mi lumineze inima
nici de taxe și construcții megalictice ca să-mi ierte păcatele
așa că nu voi da ortul niciunui popă
nu voi semna nicio condică de plecare din lume
doar așa ca să-mi pot vedea de moarte simplu
și să nu rămân dator pământului cu o groapă
îmi doresc doar un rug
așa cum mi-a fost și viața
așa cum poate îmi va fi și veșnicia
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre iertare, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre sărut, poezii despre licurici sau poezii despre inimă

Cerul își vede de geometrie
impasibil la emoția mea
luna se pregătește de eclipsă
e din ce în ce mai rotundă
ca mai toate pietrele acestea
care se învârt în neștire
cu monotonie invariabil plictisitor
singura ei distracție este jocul acesta
de-a v-ați ascunselea cu soarele și pământul
mareele au devenit din ce în ce mai banale
parcă nici îndrăgostiții nu se mai agață de cer
iar poeții au început să scrie doar despre moarte
apocalipse și draci verzi pe pereți
undeva pe retină se derulează
tot felul de lumi imposibile
întotdeauna răsturnate și de neînțeles
atât cât să le cuprind
între două încercări de aproximare
iar luna asta este din ce în ce mai rotundă
parcă ar vrea un premiu de consolare
între timp teii se pregătesc de supernove
ar fi recomandat să respirăm cu grijă
să nu deturnăm vreun înger
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre început
- poezii despre tei
- poezii despre supernove
- poezii despre sfaturi
- poezii despre premii
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Nimic nu e mai ciudat decât un infinit închis într-un zero
oricât de mare l-aș desena cu creta
pe o tablă fără stele
pentru sentimentul acela de căutare
pe care-l simt și eu
din când în când sau aiurea
între două grătare și un acatist
când îmi fac cruce în cerul gurii
cu aceeași limbă cu care dau dracului
toată însăileala asta de galaxii și găuri negre
printre supernove și mai știu eu ce alte manifestări de infatuare
apoi mă caut de dumnezeu prin fiecare celulă
prin toate închisorile astea goale
în care se fluieră a pagubă
sau doar se sâsâie
oricum infinitul nu are nevoie nici de șansă
nici de îndoiala mea netoată
să tot fie infinit
chiar și să se întoarcă în sine
cum o facem și noi din când în când
prin moarte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre infinit, poezii despre pagubă, poezii despre negru, poezii despre gură, poezii despre draci sau poezii despre desen
Simț
Te simt când te gândești la mine
Și din mândrie nu mă chemi
Te simt când îți e rău și bine
Te simt când dormi și când te temi
Să fie totul din iubire
Să fie semn din cerul Sfânt
Ce mult doresc să fii cu mine
Și cum te chem din gând în gând
De te lovești cumva odată
Îți simt durerea pe-acel loc
Și încordat mă simt deodată
Și-mi simt același loc în foc
Te simt când te gândești la mine
Când tu nu dormi, nici eu, nu dorm
Vreo lacrimă curgându-ți ție
O simt curgându-mi și în somn
Să fie cerul legătura
O ață dură între noi
Să fie simțul o frântură
Să fie scris să fim în doi
Te simt mereu și-n toate cele
Te simt plângând, te simt râzând
Te simt uitându-te la stele
Și te visez în nopți la rând
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre încordare, poezii despre simțuri, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre noapte sau poezii despre mândrie

Mă surprind uneori rotindu-mă
încercând să țin pasul cu rotația pământului
în așa fel încât ziua să nu se sfârșească niciodată
întind brațele ca să-mi țin echilibrul între două imensități
vezi ce ușor pot cuprinde universul
pot să-l prind chiar și între două degete
mai greu e cu mine
nu răzbesc prin jungla clișeelor
sfârșesc rătăcit căutându-mă dincolo de poveste
precum soarele repetă răsăritul prin nemișcare
chiar dacă așa aș putea învinge noaptea
de întuneric nu voi scăpa doar cu mintea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre degete sau poezii despre Soare

Fierbe asfaltul și se crapă țărâna
se tânguie în dungă clopote din frunze uscate
și e doar luna lui cuptor
ca atunci când visam la cerbi albaștri
mai știi pădurea
mai știi cărarea
mai știi ceva din luna aceea mult prea rotundă
sau doar visam de nebun într-o barcă goală
pe un lac mult prea adânc pentru moarte?
între timp am iscodit izvoarele
acum secate parcă de o lume mult prea lume
și-mi trag o parte din lacrimi
ca pe un târâș de lemne retezate de tinere
ca să nu le mai doară rădăcinile
ca să nu mai viseze aiurea la stele
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre păduri, poezii despre nebunie, poezii despre lemn, poezii despre frunze sau poezii despre căderea frunzelor

O fata morgana prin trupul meu
și-a găsit loc de peregrinaj
ca printr-un imens deșert din carne albă
născut cumva tot din nisipuri mișcătoare
plimbate între două furtuni
ca dintr-o oază-ntr-altă oază
prin lacrimi stoarse la nivel celular
dintr-un vulcan erupând invers
un fel de lavă precum un sânge închegat
dopuri dopuri se îndoapă
precum cele de șampanie
la ceas de împărțit anii
când în loc de fericire pe pâine
ascult stelele sfredelind întunericul
precum un nesfârșit șir de bormașini uriașe
cu amortizor
de parcă ar da găuri prin vaselină
sau prin inimii incapabile de revoltă
libertatea de a nu fi altceva decât o iluzie
o poartă tăcută prin mine
ca pe-o teoremă a neantului
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șampanie, poezii despre vulcani, poezii despre tăcere, poezii despre telefonul mobil, poezii despre sânge sau poezii despre revoltă

Mă simt închis într-o ou de beton armat
lovesc cu disperare pereții precum un pui anemic
care nu și-a înghițit încă gălbenușul
e ca și cum m-aș grăbi să ies în viață
să rup iarba să-mi mișc aripile
să casc ciocul după un strop de apă
ori doar să caut căldura universală
dar de atâta freamăt oul s-a rostogolit în el
fără a mai căuta temei în lumea de dincolo de lume
ca un meteorit incapabil să ardă până la capăt
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre meteoriți sau poezii despre aripi

Niciodată inimă
poate cub
mai degrabă sferă
absolutul dintre două întrebări
și un răspuns imposibil
dansul norilor născător de fulgere
calea dintre cer și pământ
precum o pedeapsă
un fel de sărut pătimaș
dintre energie și potențial
calea dintre albastrul gândului
și cenușiul vieții
din când în când curcubeu
cum visează veșnicia
sufletul meu
prin inimă fierbinte
niciodată perfectă
în mod cert
dincolo de înțelegere
licărirea aceea
care-mi face ochii minunați
atunci când iubesc
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre perfecțiune, poezii despre nori sau poezii despre iubire

O ramură amputată de vânt învață
un alt fel de plutire
precum o mână care știe zborul din altă existență
despărțind cu grație aerul în poezii
un balet al simțurilor pe un lac fără lebăde
între două margini de nemărginire
prăpăstii ale trupului dintre lumile trăite și lumile visate
cărarea prin care luna coboară la fereastra inimii
iar în valuri un delfin susține toată feeria
deschid o fantă prin care mă inundă lumina
mă las sufocat cu realitatea pescărușului care-și caută oceanul
în orice baltă cu aceeași convingere
cu același țipăt de viață
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre zbor, poezii despre vânt sau poezii despre realitate

Lumina este granița dintre două întinderi de întuneric
un fel de axon universal
cărarea pe care circulă sufletele
între două stări de agregare
punte între căutare și adevăr
coridorul strâmt dintre trup și reîncarnare
răspunsul tuturor întrebărilor
sau simpla acceptare a necunoașterii
prin imposibila zbatere de cocon
în căutarea curcubeului
ori o simplă clipă de înălțare ideatică
între două eternități
deși lumina nu este de două feluri
iar întunericul niciodată unic
se împletesc firesc
întotdeauna împreună în noapte
aproape niciodată la un loc ziua
între ele umbra
locul celor nehotărâți
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre reîncarnare, poezii despre graniță, poezii despre curcubeu sau poezii despre adevăr

Prin deșertul dintre două piramide
mă învelesc cu oceanul într-o clipă albastră
cât o șoaptă a unui delfin îndrăgostit de stele
apoi fixez visul în menghina realului
disec întregul în părți infinite
ca pe o lume de lumi în căutarea adevărului
risipit în minciuna de zi cu zi
prin hăul dintre doi munți albi
respir speranțele ca pe un strigăt umil
a disperare
articulat parcă de un melc în cochilie
apoi mă îngrop fericit într-un verde rai
unde ard în focul dintre două tăceri
și o iubire nesfârșită
între timp
iarba amestecă lumina cu seva pământului
într-o căutare absolut absurdă a nesfârșirii
ca într-o retortă suprauzitată
de poet
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii

Când va veni, moartea va avea ochii tăi
Când va veni, moartea va avea ochii tăi, proprii tăi ochi
această moarte care ne însoțește
de dimineața până noaptea târziu, insomniacă,
surdă, asemeni unei vechi remușcări
sau unei obișnuințe stupide. Ochii tăi
vor fi un cuvânt inutil,
un țipăt mut, o tăcere.
Așa cum îi vezi tu în fiecare dimineață
când, singur, te apleci spre
oglindă. O dulce speranță,
speranța că-n acea zi noi vom ști
că tu ești viață și că tu ești nimic.
Pentru că fiecare viață are-o privire.
Când moartea va veni, va avea ochii tăi,
O obișnuință de care tocmai ai scăpat,
ca și cum ai vedea-n oglindă
cum o față moartă reapare,
ca și cum ai asculta, atent, niște buze închise.
Vom coborî tăcuți în abis.
poezie clasică de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, citate de Cesare Pavese despre viață, poezii despre insomnie sau poezii despre cuvinte

Prin viața asta mă simt un surd în căutarea muzicii
din inimă în inimă precum un provincial
rătăcit în buricul târgului cu miniștri
totul aici se rotește în sens invers inimii
aurolaci primadone desfrâu închinare
protipendada și falsul luci al banului
din când în când un om părăsit
dator trotuarului cu o viață
își adăpostește visul într-o cutie de carton
eu trec parcă vinovat și arunc o monedă
nu fac decât să mă amăgesc că sunt un om bun
totuși mă doare sau e mai degrabă teama
de a nu ajunge așa
cui nu-i este frică de sărăcie, îmi zic
iar gândul meu zboară la călugării sihaștri
în sărăcia trupului sunt mult mai bogați decât îmi pot închipui
lor nu le e frică nici de sărăcie
nici de viață nici de moarte
repetă neantul în căutarea luminii
cum orbii dezleagă florile de culoare
prin atingere
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre frică, poezii despre bani sau poezii despre vinovăție

De când ochii-mi plâng în mine
prăpădita asta de inimă este precum o stalagmită
din ce în ce mai albă și rece
pun pariu că dacă aș îndrăzni să o gust
aș avea sentimentul că s-a născut din spuma mării
poate de aceea se cam crede afrodita
sau mai știu ce altă vietate numai bună de iubit
de când nu mai știu regula florii de cais
parcă și cireșii înoată precum delfinii
iar sufletul meu se lasă purtat de zefir
când la poale când spre cer
doar doar zăgazul se va rupe cumva
să plâng și eu cu sughițuri
ca un copil rătăcit
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre plâns, poezii despre pariuri, poezii despre naștere, poezii despre flori sau poezii despre delfini

Dintr-un crăciun cu ghiocei și lună plină
un mugur de liliac zâmbește
în timp ce doi pisoiași se joacă cu stelele
ca și cum lumea nu e mai mare
decât un fotoliu într-o bucătărie
îmi las mâna să judece un moț de căciulă roșie
ca pe o nadă pentru lăbuțe iscusite de motănel
și mă simt numai copt pentru funcția de bunic
exersez într-un colț de bucurie
precum un moș crăciun începător
amestecul de primăvară și sărbători de iarnă
ca pe un viitor patent de amintire
ca pe un acord între fulgi și flori de zarzăr
iar dincolo de cerul acesta frumos și înflorit
o crăiasă suferă de gaură în inimă
suspină după un pic de nea
cât a aduce înapoi omul de zăpadă
cu tot cu nasul lui roșu
ca de moș crăciun
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet, poezii despre zarzări, poezii despre viitor sau poezii despre sărbători

Lumina este granița dintre două întinderi de întuneric
un fel de axon universal
cărarea pe care circulă sufletele între două stări de agregare
un fel de punte între căutare și adevăr
coridorul strâmt dintre trup și reîncarnare
uneori răspunsul tuturor întrebărilor
alteori simpla acceptare a necunoașterii
sau poate clipa de înălțare ideatică între două eternități
lumina nu este de două feluri
poate nici întunericul unic
dar se împletesc așa de firesc
întotdeauna împreună în noapte
niciodată la un loc ziua
între ele e loc și pentru umbră
locul celor nehotărâți
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai spun piua niciodată
nici măcar atunci când nu voi mai fi
o să las cumva sufletul să se joace la nesfârșire
de-a-prinselea de-a v-ați-ascunselea
ori să sară într-un râs șotronul printre zodii
și-am să strig de nebun prin tot universul
te-am păcălit iubito
nu știu să fac cercuri fără tăgadă
dar fac niște tumbe aproape perfecte
nu știu nici măcar de ce râd când iese soarele
dar mă simt pregătit să privesc curcubeul
sunt atât de necopt la suflet încât
m-aș mai naște de o mie de ori fără să vreau ceva
doar așa să mă mai pot întreba odată
de ce e lumea așa perfectă
iar noi niciodată mulțumiți
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șotron, poezii despre păcăleli, poezii despre mulțumire sau poezii despre jocuri

Pe mute disperarea seamănă cu fericirea
muzica nu este o vânătoare de bași
iar țipătul se poate mima prin pupile
oricum societatea are urechile mult prea educate
ascultă cu atenție largă melcii cum accelerează
de la nivelul 0 la 9,8 metri pe secundă la pătrat
pe când luna latră alb la câinii mei legați scurt
cât să descrie un sfert de elipsă
între oceanul din castron și regula de trei simple
din când în când întorc perna
să o scutur de vise
atunci telecomanda cade sec pe parchet
și-mi aud liniștea cum învață să râdă
la poantele seci despre o lume mai bună
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre vânătoare, poezii despre viteză, poezii despre urechi, poezii despre secunde sau poezii despre ocean

Muzica vine în întâmpinarea dansului
precum o pereche ideală într-un plan
iar din a treia dimensiune cade cuvântul
ca un fulger într-o noapte
doar păsările colibri dansează cu petalele
precum baletează păpădiile cu cerul
într-o libertate aproape de nebunie
dintr-o scoică ascultă marea ritmul
pe când o rază jucăușă desparte perfecțiunea
în perechi veșnic inegale
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre ritm, poezii despre păsări, poezii despre muzică, poezii despre libertate sau poezii despre idealuri