Șoapta șoaptelor
Mă uitam în oglindă
și zăream spațiile goale
dintre ale mele cuvinte
Și incepusem să cred
că sunt un nonsens
pe al reflectiei contrasens
ce nu se reflectă afară
este absorbit în vortex
fără sunet și culoare
și a apărut ea șoapta șoaptelor
și a întins mâna tandru
in oglinda ce eram eu goală
și a atins sunetul mut
culoarea oarbă în lut
și le-a înflorit
dintr-un lac de oglindă
din mâlul negru al reflectiei
unde nu te vezi și auzi
intr-un nufăr scoică
pe o plajă de palmă
fără cerințe și sudulmă
să răsar în perlă de lumină
cu aripi de scoici
să mă înalț de aici
într-un quasar ronin
pe un cer de privire
ce doar se face senin
fără a certa cu nori
fără a-și răsări propii sori
să strălucesc
să o incălzesc ambru
cu raze de cuvinte tandru
și atingeri pulsatile de perseide
din bătăile inimii
înflorite în nuferi, ei
șoapta șoaptelor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
Un mic vers de mac mulțumire
Pentru că exiști...
Muză divină
Ahhh, ce inspirație nebună
Îmi răsare ea muza mea divină
Neîntrecută de vreuna celestină
Răsărindu-mi cuvinte cu șoapta lină
De abur de lumină
Răsfirată de privire
În curcubeie unduitoare
Peste smoala derviș a sadicei
întunecimii fără lumină creatoare
unde umblu prin trestii de condeie
săpând in mâlul călimarei
să găsesc cuvinte rădăcină de nuferi
ce nu au inflorit in poezie niciodată înainte
ce m-au dus până in magme pământene
și printre quasari cu katane ce tăiau
în bucăți zborul meu de Icar cu pene lipite
cu ceara condeiului prăbușindu-mă napoi
în smoala ucigașă...
De unde ea!
Cu aburi de lumină din privire
Mă făcea să văd..
Că totul este in mine
Universul, versul
Zburând ca o candelă cu aripi
Ce răsfira jerbe dangăt
Ea muza divină!
În iadurile create de mine...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem fără cuvinte
Păsările...
Ce ființe minunate,
mai sfinte decât orice cuvinte
sfinte!
Ridică o privire...
Fără cuvinte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem boutu
Din nuferi uriași amazonieni
din ochiuri de nimeni
știute..
ce țin amniotic
în adânc
albaștri boutu
în cete atrași de versul de albatros
ce-l cânt să-i duc
spre plaja unde cânți duios
dorul de valuri limpezi
fără rechini travestiți
cu pene de pescăruș
în păsări nautice
pe care doar și Brâncuș
le înalț artezian din delfini perlați
peste stele și munți înalți
să-ți răsfire nuferi de perseide
în cărările luminate
pentru ale tale tălpi minunate
ce sunt schiopătate
de scoici goale și sparte
de cei atrași de efemeritate
ce nu pot a înălța
brațul tentacular
în acel zbor
de fuior
răsărit din curcubeul sufletelor
din orice abis orbitor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Demon ronin iubirii
Și vă zic vouă măști oglindă
Ce pe lângă mine se perindă...
Ce mi-ati arătat ce am dorit
Și-n vortex ascuns subit
Mi-ați smuls culori de zenit
Să vă recolorați prea amăgit...
Credeti voi oare că ati reușit
Să îmblânziti demonul ivit!
Din abisul fără de sfârșit
Cu o cădere de sunet târșit..
Unde-ți răsari mugur de aripi
Pentru a iesi din nou să țipi...
Vă inselați cum vă înșelați
Cu amăgiri reflexii-ntre voi!
Eu sunt din infern cu trifoi
negru de acei-n veci damnați!
Ce voi nu puteți in veci
Să-i atârnati-n lilieci!
In turle de nisip vechi
Ce nu poti să-i deochii.
Căci demonul nebun, ronin
Nu are in efemer stăpân
El de iubeste nu decade
Cum poate îngerul în infinitate...
El viata și-o dă pentru ea
E singura care poate
Să-l albească în noapte
Și să-l albăstrească-n ea
Iubirea ce e hrana, apa
Totul aici... in cruda, casapa.
Lume de iaduri de lut
Cu urlete de umbre-n rut
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea înseamnă să înțelegi fără explicații, să crezi fără dovezi, să auzi fără cuvinte, să vezi cu ochii închiși, să simți fără atingeri.
Irina Binder în Fluturi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.
Cartea "Fluturi" de Irina Binder este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Nemurirea cuvintelor
Nici dacă a-i scrie poezia perfectă
O utopie a literelor
Timpul nu iartă nimic
Cuvinte, oameni.. piatră,
Nemurirea nu ne-o oferim singuri
In efemeritatea fără sfărșit
Ce-o radiezi prin fapte... cuvinte
Străbate intunericul și veacurile
Cât lumea va exista
Și intr-o zi se va sfârși și ea,
Șoapta ce să zboare in univers
Pe buze de stele, aștri, comete
Toată viața poți să o cauți
E in noi din totdeauna
Iubirea... praf de stele din inima ta
Ce moarte nu are
Se metamorfozează
In floare, copac tot ce ne inconjoarā
Și intunericul de-ți este credință
Ce crezi că este vidul rece?
Lumină fără suflet...
Așa cum e și trupul fără inimă
Ce-l vezi dar nu-l simți..
Radiază lumina in cuvinte, fapte
Sufletul va fi o rază nemuritoare
In infinitatea iubiri..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multumesc, că exist!
Nici nu stii cât de frumoasă ești
Nu s-au scris sau se vor scrie
Poezii romane sau povești
Sau se vor picta și fotografia
Culorile fiintei curcubeu ce-mi
mi-ai răsărit din lacrima de nisip
a clepsidrei ce eram eu, să-mi
țip!
Ca un delfin ce se scaldă
in valurile amniotice cu curbe de infinit
Te-ai născut să exist, simt, gust, respir
Culorile ce mi le-ai sărutat tandru
Fluviu de univers meandru
Ce urcă intr-un fuior de fluturi
Cu trupul meu ce-l învăluiesti
In adieri de aripi ce mă înalță
Intr-un quasar cu toate culorile
Sufletului și inimii tale
Universul unde exist
Fără a-mi cere ceva de negăsit
Doar atât vrei să mă iubești....
Cu toate vidurile și găurile negre ale angoaselor
Ce le îmblânzești în lumina ce-mi ești
Multumesc!
Că exiști
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stele coapte
Eu sunt ploia din cuvinte
Tu ești portativ de curcubeu
Unde stropii mi ritmezi în note
Pe culori..
Să cânt prelins pe filă
Ce-mi esti tu de curcubeu
În zgomotul rostogolirii mele
Într-un cântec ce-mi arde stropii
In fantasme aburinde
De gutui coapte în cuptor
Stropite cu mierea șoaptelor
Pudrate cu atingeri ușor
În cântecul îmbietor
Al stelelor coapte
În priviri în noapte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cocon de genune
O tu... ființă-mi minune
Lumii cocon de genune
Am exista fără tine
De nu frămânți tu, pâine
Tu, alăptezi cuvinte,
Esti bărbatului tanin
Sângelui aromat vin,
In cascade inversate...
Șoaptă a șoaptelor
Coborând in nopți stele,
Legând fulgerul vorbelor...
Pe coapsă in fundele
Curcubeielor de ador
Mângâindu-ne de nori
Sărutându-ne clipelor
Parfumul nemuririlor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luminătorul și lebăda de rouă
Mergeam lângă măști oglindă
Cu privire ce părea prea senină
Cu soapta reflexiei mele blândă
Neștiind că mă uitam la a mea ocnă..
Si le intrebam "am eu pereche"
Hoinarul nebun într-o ureche
Ce nu-i pasă de nisipul ce curge
Dacă talpa obosită-i plânge
Nevoit cu un trandafir să alerge
Cercul pământului și-ncă o leghe
Să stea la geam cu gerul de veghe
Iubita-năuntru poate-l întelege.
Ce trufasă mândră rece-mi zice...
"Esti trecător lumii ce trece"
Ce mă îngheată in cocon rece
Cu poezia arzând în foc atroce...
Ea,.. care ma salvat de la moarte
Făcându-mi pat din a ei carte
Hrănindu-mă-n blid de stele ciobite
Mângâiat doar de fluturi cu lăute...
Ce mi-au adus în roi de quasari
O lebedă de rouă din curcubeie
Ce mi-a dat iarba șoaptelor, zeie!
Poeților! Pentru a lor samsari!
Șoptind tandru poemul poemurilor!
Metafora avatar a versurilor!
Piatra filozofală a poeziei!
Dându-mi strălucire întuneciei!
Cu glas mai alb decât orice alb
Ea, lebăda de rouă din călimară...
In acest Univers fără vreo umbră.
Ce mi-a soptit tandru-n înger dalb
"Esti poetul nepereche în veci
Prin toate lumile ce o să treci!
Nu te uita-n oglinzi perfide...
Privește roua ce mă cuprinde
Ea te auzit și sa evaporat
Intr-un miros nemaisimțit aici
De când a plecat Luceafărul
Ce acum ție-n vers Luminătorul"
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele inimii
Cireșele inimii cad crude
Visând să vii tu ambră fiebinte
Vară cu atingeri perseide
Să mi coci purpure-n cuvinte
De privighetoare să alinte
Ramuri-mi-ncărcate cu fructe
De umbre grele fad atârnate
Cu grindinile de gând înfipte
Cu stoluri de omizi trecute
In ciresele inimii mute
In găurile ecourilor mele
Bântuite de umbrele tale
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem lui Buddha
Fără mâlul gândurilor
Uscați de albi de am fi
Nelăsând ploii să ude mintea
Și inima...
Noi de unde nuferi luminii
I-am răsării
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meandru de tandru
Meandru sublim de tandru
Cu văi ascunse, cascade
Pe piscuri migdale
Cu iz nuferal ambru..
Lăsă-mă să-i fiu fluviu
Răscolindu-ți diluviu
Până in rădăcini
Infiorând cald tulpini
De brate și coapse
Să înflorească tanini
Din gheizere sinapse
Nuferi rozmarini
Cu polen de sudoare
Și petale turbionare
Fluturilor de soare
Ce te topesc candoare
In luciri de mirare
Și triluri de izvoare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De rămân...
Sub pleaopă te ascundeam
și când o închideam
in nespuse vorbe mă ucideam
de prezentul-n care eram
și se împreunau
cum ne îmbrățișam
și nu se mai dezlipeau
ca o scoică
ce-și apără
și moare
de rămâne singură
fără perlă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când timpul își va pierde orele și clipele... atunci îngăduie-mi să plutesc departe, acolo unde-mi zboară visul. Este un loc, niciunde, unde totul se șfârșește; fără speranțe, fără vorbe, fără voce, fără sunet, fără călători osteniți, pe o cărare goală, fără naștere, fără moarte, fără trup, fără noapte, fără zi și fără zori în acel vid.
Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amforă de dor
Fiert mi-e sângele în cidru
Faust ochii mi-i îmbată
Cu trupul copt și tandru
Cu șoapta ambră, plecată
Într-o toamnă de amforă
Unde stau cu inima
Asteptând căldura camforă
Sub banchiza de patimă
A dorului de tine, dragă
Prin iarna rece și șargă
Fără absintul de Vivaldi
Sărutat mistral de tine...
Cu muguri de migdaline
Cu coapse de cirese coapte
Cu adieri de buclă violine
Cu clipe de tei în noapte...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
Fără el, lumea mi-ar părea mai goală,
poate nici eu nu aș fi existat,
e comunicarea de zi cu zi,
miracolul pe care și tu îl grăiești.
Cuvinte fulgi,
cuvinte metal,
cuvinte aer,
cuvinte ce apun,
cuvinte ce răsar,
ca o zână din poveste.
E simbolul ce-l rostim
și crează lumea.
poezie de Daniel Lăcătuș
Adăugat de Daniel Lăcătuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără
Fără Dumnezeu și soare nu ai exista.
Fără apă nu ai exista.
Fără păduri nu ai exista.
Fără albine nu ai exista.
Fără hrană nu ai exista.
Fără animale nu ai exista.
Fără flori nu ai exista.
Fără culori nu ai exista.
Fără muzică nu ai exista.
Fără sunet nu ai exista.
Fără lumină nu ai exista.
Fără propriul corp nu ai exista.
Fără spiritualitate nu ai exista.
Fără forme de relief nu ai exista.
Fără plâns și râs nu ai exista.
Fără natură nu ai exista.
Fără sentiment nu ai exista.
Fără foc nu ai exista.
Fără aer nu ai exista.
Fără univers nu ai exista.
Fără armonie nu ai exista.
Fără întelepciune nu ai exista.
Fără simțuri nu ai exista.
Fără smerenie nu ai exista.
Fără geometrie nu ai exista.
Fără suflet nu ai exista.
Fără pământ nu ai exista.
Fără gând nu ai exista.
Fără iarbă nu ai exista.
poezie de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Fără...
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda inimii
Alungă orice grijă
și rămâi cu inima curată
asemenea unei oglinzi
care nu reflectă nimic.
Dacă vrei o oglindă curată,
atunci privește-te în ea
și vezi adevărul rușinos
pe care ți-l arată.
Dacă metalul poate fi șlefuit
ca să devină o oglindă,
oare n-am putea șlefui
și o oglindă a inimii?
Între oglindă și inimă
există o singură deosebire:
inima ascunde taina,
pe când oglinda o dezvăluie.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
O picătură de rouă ce cade din înălțimi reflectă în pereții ei tot văzduhul; ceea ce e fără margini în afară se adâncește înăuntrul ei, afundându-se fără margini. Așa e și sufletul omenesc, o oglindă sferică, având în adâncimea ei o conștiință; de aceea minunea fără margini, de afară, ne interesează mai puțin decât minunea dinăuntru, tot așa de fără margini.
citat celebru din Ion Luca Caragiale
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Momente" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la