Poem boutu
Din nuferi uriași amazonieni
din ochiuri de nimeni
știute..
ce țin amniotic
în adânc
albaștri boutu
în cete atrași de versul de albatros
ce-l cânt să-i duc
spre plaja unde cânți duios
dorul de valuri limpezi
fără rechini travestiți
cu pene de pescăruș
în păsări nautice
pe care doar și Brâncuș
le înalț artezian din delfini perlați
peste stele și munți înalți
să-ți răsfire nuferi de perseide
în cărările luminate
pentru ale tale tălpi minunate
ce sunt schiopătate
de scoici goale și sparte
de cei atrași de efemeritate
ce nu pot a înălța
brațul tentacular
în acel zbor
de fuior
răsărit din curcubeul sufletelor
din orice abis orbitor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Flamenco de perle
Flamenco dansa-i între nuferi
Egretă pe filele de versuri
Unduindu-le rimele, ritmurile
Intr-o mare, ridicând valurile
De delfini boutu perlați.
Si pe pana cu care scriu
Ca un surfeor ce trece pe sub val
Pluteai sub arcade arteziene
De delfini ce răsfirau perle
Deasupra ta.
Impietrindu-mi trestia trupului
Intru-un catarg unde cu aripile
Intr-un bolero învăluit
Mă sărutai spre un mal de infinit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuferi de bitum
Pe unde pășește ea!
Înverzește mai verde
decât orice verde,
iarba.
Si răsar nuferi
in mlaștini de bitum
cu râuri de caldarâm
pe care în calcare plutim
din spuma valurilor de sânge
izbiți de falezele clepsidrei
unde ea cu o privire
a topit o fantă
de zbor în albatros
spre nemurire
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valsul efemeridelor
Pasional tremură in zbor
Ating în dans, aripile
Peste apă în valsul fuior...
Urcă, coboară perechile!
Șoptind cântecul opturilor
Cazând în nuferi, valurilor
Privindu-se înduioșător
Auzind ecoul coconilor...
Și zâmbind se scufundă în doi
Auzindu-se un cânt de cimpoi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapta șoaptelor
Mă uitam în oglindă
și zăream spațiile goale
dintre ale mele cuvinte
Și incepusem să cred
că sunt un nonsens
pe al reflectiei contrasens
ce nu se reflectă afară
este absorbit în vortex
fără sunet și culoare
și a apărut ea șoapta șoaptelor
și a întins mâna tandru
in oglinda ce eram eu goală
și a atins sunetul mut
culoarea oarbă în lut
și le-a înflorit
dintr-un lac de oglindă
din mâlul negru al reflectiei
unde nu te vezi și auzi
intr-un nufăr scoică
pe o plajă de palmă
fără cerințe și sudulmă
să răsar în perlă de lumină
cu aripi de scoici
să mă înalț de aici
într-un quasar ronin
pe un cer de privire
ce doar se face senin
fără a certa cu nori
fără a-și răsări propii sori
să strălucesc
să o incălzesc ambru
cu raze de cuvinte tandru
și atingeri pulsatile de perseide
din bătăile inimii
înflorite în nuferi, ei
șoapta șoaptelor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meditație cu nuferi
Câți nuferi din stelărie
au fotonii-n pălărie...!
Câți nuferi frâu la pârâu
au luminile în brâu...!
Câți nuferi ning pe pământ,
câți nuferi ard în Cuvânt...!
Spre-a nunti-n oglinzi de cânt,
dat-au vămi la ploi și vânt...
poezie de Ion Pachia-Tatomirescu din volumul de versuri Ultimele poeme hadronice (30 iunie 2001)
Adăugat de Ion Pachia
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Violet
Prins în globul mercurului
meu înghețat
Doar de lupul albastru din când în când
mângâiat
A venit un înger din curcubeu cu culoarea care scria Luceafărul
Lumina poemului ce sunt eu..
Violet cu a fi sau nu a fi în gândul meu
O rostgolire a globului unde stăteam eu
De mercur greu al adevărului meu
Și la rostogolit Doamne!
In ninsori de petale de nuferi albaștri
si petale de maci Violet..
Și nu-mi venea a crede!
Și am vrut să fug cu lupul albastru al meu...
El a mârâit și ma oprit.
Și atunci o lumină orbitoare cu miros de tei
Mi-a șoptit cu cuvânt peste orice zei ai poeziei....
Ai grijă mare nebune poet
Ea e fila albă ce-o căutai mereu
Unde să fii un nou punct Violet de început a unui neasemuit poem
Ingerul Violet cu miros de tei
E poemul cuvânt înainte de primul cuvânt ce a creat Universul...
Ea ți-a renăscut versul...
Cu sângele de pe file a lui Eminescu
Violet.....
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem lui Buddha
Fără mâlul gândurilor
Uscați de albi de am fi
Nelăsând ploii să ude mintea
Și inima...
Noi de unde nuferi luminii
I-am răsării
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb - astru
privesc...
răsfrângere în cenușa valurilor,
un chip se arată privirii
tremurător,
cutremurător
vine spre mine secunda din veacul
în care o sirenă
era doar o copilă
și cânta valurilor
odă bucuriei
sau cu glas de soprană
tânguia cerului un dor către ape
acolo încrustat albastru
în valuri
era doar el,
râul,
plângea în lacrimi de nuferi
poveste de dor
fără final
nici trist
sau cu bucurie
ci doar cântec
de dor de sirenă
și lacrimi de nuferi
sărut neprihănit al adâncurilor
pe chip vălurit al apei
și ea....
poate copilă...
poate sirenă...
și el poate râu....
poate Narcis...
între ei... doar puritate
albastră...
de valuri...
albă...
de nuferi...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre crenguțe de stele
Printre crenguțe de stele visele plutesc spre mare,
Forțe-nnoitoare poartă și credința mea-n spinare...
O aripă-adună pene într-un zbor de peste dealuri
Poleite cu rugină, cu spumă-adusă de valuri...
Îngerii cu nuferi, sigur, sunt simbol în gând rebel,
Sub o crenguță de soare speranța e ghiocel...
Fericirea noastră gustă frunza veacului rămas
Să tot meargă înspre mare cu lumina în extaz...
Forțe-nvolburate trag viața către maluri noi,
Ne murdărim de lumină și rămânem în ea goi...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Poemul tandreții
Magnificul de tandrețe
se aude în liniștile
ascunse cu grumezele
sub aripi de lebede
să asculte inimile
ce le sunt mereu șoaptele
până vor pleca-n mărețe
plutiri-ntre nuferi de stele
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contrast fără contrast
Mare albastră, cer senin
Intre ele, apus sublim
Nori de lebădă pe val
Albastru sau contrast
Splendoare de apă și aer
Cerul adevărat, unde e?
Sus sau jos, jos sau sus?
Comparație cum să faci..
Contrast fără contrast
Stele sus, jos stele
Luna pe mare, lună pe cer
Nedumerit mă scald...
Stele plutesc pe mare
Inot, nu le pot prinde
Stele pe valuri de cer
Incerc să zbor la ele
Se depărtează cele din mare..
Sunt oare o fantă?
Poarta e in mine spre albastru?
Despart albastrul.. eu?
Răsar, apun și eu
Astru nu pot fii, cine sunt..
Praf de cer botezat cu apă
Contrast de bine și rău
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut de mirare
Palmă de dor, ruginită
Fă-te aripă o clipă
Să zbor departe in zare
Cu un trandafir pe buze
Să cobor lin din albastru
Ca un albatros măiastru
Să-i arunc in păr petale.
Și când s-o uita in zare
Să-i dau o sărutare
Cu parfum de mirare
Ca un cireș înflorit
Dintre nori,.. răsărit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut de mirare
Palmă de dor, ruginită
Fă-te aripă o clipă
Să zbor departe in zare
Cu un trandafir pe buze
Să cobor lin din albastru
Ca un albatros măiastru
Să-i arunc in păr petale.
Și când s-o uita in zare
Să-i dau o sărutare
Cu parfum de mirare
Ca un cireș înflorit
Dintre nori... răsărit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucium de cer
Ninge cu nuferi albaștri de tei
Luna se oglindeste-n ochii ei
Doinind lacrima catargelor
Infinite coloane...
Scufundate-n codrii pe cer
Somnorase stele pe ramuri de păsărele
Călătoare petale de floare albastră
Pe vântul unui rece astru
Fiu de Luceafăr......
Cu vine de mercur argintiu
Izvorât din lacul Phoenix
Invălurit de ramură de plopi fără soț adiind
Dulcea baladă incrustată
Pe o placă de marmură jelită de soare
Cutreieră el
Copilul bucium de cer...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuferi la xi-hu
In oglinzi de margarite
Ondulate-n moi covoare,
peste ape-ncremenite
Nuferi pun stravechi stergare.
Insulite mici, cochete,
Printre unde tremurande,
Strang alaturi in buchete
Nuferi mari cu flori rotunde.
Albe flori, ca o mireasa
Ce se-ndreapta spre altar,
Pete albe de matasa
Printre frunze verzi rasar.
Mai departe-n alte cercuri,
Gelozii de mandarini,
Nuferi galbeni duc de veacuri
In a lacului gradini.
Cu tinuta eleganta,
Balerine ce danseaza,
Nuferi roz ca o fondanta,
Luciul apei il pateaza.
Nuferi rosii-n panoplia
Lacului aprind splendori,
Integrate-n armonia
Simfoniori de culori.
Largi petale arcuite
In stransoarea lor combina,
Melodii dezlantuite
De culori si de lumina.
poezie de Constantin Enache
Adăugat de Laurentia Paun Taban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor sau abis
Oamenii sapă altora
pentru a părea în fața lor
înalți...
Pentru a te face să întinzi mâna
să te ridice unde te-au scufundat...
Devenind dependent de dorințele lor.
Și părând că ești tras
ești de fapt împins
pentru a părea și mai inalt
cel ce vede în tine
un lucru ce poate fi folosit
pentru plăcerile lui egoiste!
Și câteodată îti dau drumul
nemaistiind unde ți-e fundamentul
zbătându-te să găsesti sprijinul
unde să meditezi
la ce-ai greșit
in râsul ascuns celui rămas acolo sus
vorbind cu altă victimă
a propriului egoism...
Și depinde de tine cum vezi
această cădere
un zbor in plutire
sau o cădere in plâns.
Căci poate să-mi spună cineva mie
in care sens e zborul
in jos sau in sus..
Și de aceea depinde de tine
să zbori...
Zbătându-te când cazi
de mlaștină nu ai cum să scapi
oprindu-te și trăgându-te
de braț de umbră a ceea ce ai
fost înainte de ați întâlni abisul
vei pluti pe mâlul lăsat de el
într-o plutire de nufăr prin mlaștină
un zbor să-ti cauti o rădăcină
acolo sus in senin
legănat de o iubire
ca un nufăr de un curcubeu
ce e brațul celui de lângă tine
ce vrea a te înălța mereu
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Un mic vers de mac mulțumire
Pentru că exiști...
Muză divină
Ahhh, ce inspirație nebună
Îmi răsare ea muza mea divină
Neîntrecută de vreuna celestină
Răsărindu-mi cuvinte cu șoapta lină
De abur de lumină
Răsfirată de privire
În curcubeie unduitoare
Peste smoala derviș a sadicei
întunecimii fără lumină creatoare
unde umblu prin trestii de condeie
săpând in mâlul călimarei
să găsesc cuvinte rădăcină de nuferi
ce nu au inflorit in poezie niciodată înainte
ce m-au dus până in magme pământene
și printre quasari cu katane ce tăiau
în bucăți zborul meu de Icar cu pene lipite
cu ceara condeiului prăbușindu-mă napoi
în smoala ucigașă...
De unde ea!
Cu aburi de lumină din privire
Mă făcea să văd..
Că totul este in mine
Universul, versul
Zburând ca o candelă cu aripi
Ce răsfira jerbe dangăt
Ea muza divină!
În iadurile create de mine...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul visului
Un vis trăit
e acel puf de păpădie
ce arde într-un albatros
cu zbor de colos
lăsând în urmă dâre feerie
de curcubeu cu semn de infinit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răvașul
înzăpezit în drum spre casa
ce a fost odată a noastră
îți scriu iubito
pe un strop de cer
pe lacul întunecat plutesc nuferi
albi nuferi
trup crud, parfum nud
știi, nuferii se închid în apus
la umbra munților bătrâni
dincolo de ziduri este marea
curg leneșe valuri, se scurg pe nisip
murmur prelung, îngeresc
vin valuri, cad valuri pe stânci
ninge cu alba spumă
se înfige apa în pietre
renasc într-o vale
visând hipnotic o mare
sunt scoică pierdută în mare
în larg a rămas chemarea unui pescăruș
ce visa să plutească în zare
deasupra cerul larg, albastrul pur ireal
vino iubito
eu plec pe aripi de vânt
răscolind anotimpuri
să-ți aduc iubito praf de stele, dintr-o mare
privirea alunecă pe ape
respir iubiri printre rânduri
semănând cuvinte crescând
cu marea mai aproape de tine
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
broscoi de clondir
pe nuferi meselor
discută legi
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!