
De rămân...
Sub pleaopă te ascundeam
și când o închideam
in nespuse vorbe mă ucideam
de prezentul-n care eram
și se împreunau
cum ne îmbrățișam
și nu se mai dezlipeau
ca o scoică
ce-și apără
și moare
de rămâne singură
fără perlă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Iris perlă
Tot mă întreb, ce-mi ești?
Căutându-te-n povești...
Recitându-te prin poeme!
După șoaptele-ți boeme...
Și ce-ți sunt,.. viață, moarte!
Herghelia să te poarte
De bătăi unicornate
În tripolaritate!
Ce -mi răsare condei..
De unicorn printre tei!
Vino să ți-l ploconesc
În bucium îngeresc..
Cornul condei demonesc.
Negrul lui să-l albești
În poemele povești,
În astre să te slăvesc!
Luna să ți-o vrăjesc
Coborând în scoică
Pentru irisul perlă!
În care mă topesc
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Șoapta șoaptelor
Mă uitam în oglindă
și zăream spațiile goale
dintre ale mele cuvinte
Și incepusem să cred
că sunt un nonsens
pe al reflectiei contrasens
ce nu se reflectă afară
este absorbit în vortex
fără sunet și culoare
și a apărut ea șoapta șoaptelor
și a întins mâna tandru
in oglinda ce eram eu goală
și a atins sunetul mut
culoarea oarbă în lut
și le-a înflorit
dintr-un lac de oglindă
din mâlul negru al reflectiei
unde nu te vezi și auzi
intr-un nufăr scoică
pe o plajă de palmă
fără cerințe și sudulmă
să răsar în perlă de lumină
cu aripi de scoici
să mă înalț de aici
într-un quasar ronin
pe un cer de privire
ce doar se face senin
fără a certa cu nori
fără a-și răsări propii sori
să strălucesc
să o incălzesc ambru
cu raze de cuvinte tandru
și atingeri pulsatile de perseide
din bătăile inimii
înflorite în nuferi, ei
șoapta șoaptelor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
O bulă de perlant
Se-adună râu de-aluviuni în estuar
Și de-un picior se șchioapătă o scoică
Orbită de nisipu-n mâlul planetar...
Se trage-n carapace ca-ntre sâni o doică.
Își avalează sarea mărilor ajunse,
Se ascunde de prea multă lumină
Ce-o mistuie-n ea însăși valve nepătrunse;
Un glob pe-un fir de praf în sidefare fină.
Se apără cu ce-i mai bun în sine
Timp lung, nu-și pune cap pe pernă
De parc-ar ști că doar un șnur o ține
Și moare într-o zi ucisă pentr-o perlă...
O viață-n nevăzut, cum cânt de-o neagră mierlă!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ozon stelar
Ești așa minunată
Perlă de sânge... căzută din stele
În inima mea...
În vid amețitor... lăsându-mă
Fără răsuflare in lumea mea...
Respirând prin tine ozonul stelar...
Răsfirat de cometele buclelor...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Două suflete rănite
Se-mbrățiseaza-n scoică
Tresărind prea uimite
Perlei ce-o să nască
Carapace de lumină
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un copil moare din cauza răutății umane, un înger decade în demon..
aforism de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Poem de mulțumire
Ingerul
meu, de
nu ar fi
fost aici
acum n-aș
m-ai fi fost
decât in
scoică
de lemne
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umăr de stea
De nu ar fi ea
cu umăr de stea
eram în abis
noroiul fetiș
Și a apărut
când eram căzut
ca un cui în lut
ce la înflorit
în condei de tei
din căușul ei
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La ea
O priveam cum citea
Și cartea-mi zâmbea
Cu privirea ei ascunsă
Ce tandru mă privea
Când nu eram atent
La ea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

inimi in zbor
sub puful de păpădii -
arse de vorbe
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe nespuse
Mi-e greu să îi spun, simt un gol,
Iar nodul din gât mă trădează,
Aș vrea să-i vorbesc, dar nu pot,
Ceva mă blochează.
Încerc să m-agăț de un gând,
O luptă se duce în mine,
Am vorbe nespuse de dor
Ce-ar vrea s-o aline.
De mână o strâng într-un spasm,
Neliniștea-mi se agravează,
În ochii săi triști o privesc,
Ea tace. Oftează.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul, un ghicitor în stele?
Citește oare vise rebele,
Supărari nespuse din minte,
Cititorului ce-l citește...
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Exteriorul meu este dur ca o scoică, dar sub coaja acestei durități, inima mea păstrează pentru tine o singură perlă ca o lacrimă.
citat celebru din Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămâne cum inima și-a dorit
Cu fiecare nou răsărit
Să te sărut și te alint
Ca in prima zi când te-am intâlnit
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Clipele cele mai reci
au o singură
temperatură
singurătatea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Copacii sunt semințe de stele
ce-și vor napoi locul pe ceruri
printre frunze de nori
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Azi sunt ce nu eram, mâine
Un colț aruncat de pâine....
distih de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii de Gigină
Macii roșii răsăriți
Eroii noștri prea uitați
De roua crucii nescăldați
De predici nenumiți
De marmure nestrigați
Fără odihnă în bântuiri
Cu neștiute zăgazuri
Dușmanilor ahtiați
De trupul mamei România
Ce le-a fost sfântă scriptură
Jurând cu pieptul armătură
Ce-și apără cu viața glia
Fără a-și voi și lauri
Pe care-mi voi balauri
De la tribune prea'nalte
O-ntinați cu prea culte
Oratorii de căpușe
Sugând parsiv tricorului
Infingând fade tepușe
In purgatoriu eroului
Căzut într-o canalizare
Pentru a voastră mărire
Suptă-n rece nesimțire
Din macul de asfalt, Gigină
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii de Gigină
Macii, roșii răsăriți
Eroii noștri prea uitați
De roua crucii nescăldați
De predici nenumiți
De marmure nestrigați
Fără odihnă în bântuiri
Cu neștiute zăgazuri
Dușmanilor ahtiați
De trupul mamei România
Ce le-a fost sfântă scriptură
Jurând cu pieptul armătură
Ce-și apără cu viața glia
Fără a-și voi și lauri
Pe care-mi voi balauri
De la tribune prea'nalte
O-ntinați cu prea culte
Oratorii de căpușe
Sugând parsiv tricorului
Infingând fade tepușe
In purgatoriu eroului
Căzut într-o canalizare
Pentru a voastră mărire
Suptă-n rece nesimțire
Din macul de asfalt, Gigină
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia-i hrană necuvântătoarelor
Vie apă, câmpurilor, lacurilor!
Blestem de-i multă oamenilor!
Ce-și uită scheletele secetelor
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!