în lanul mănos
prepelița-și face cuib -
izvorul vieții
haiku de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ciocârliile,
Sulițele soarelui -
Cuib în lan de grâu.
haiku de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu n-ai să știi
Tu n-ai să știi cât suferă pădurea,
Cât freamătă plecându-și triste ramuri
Când norii negri adunați de-aiurea
Mi-aduce ploaia mohorâtă-n geamuri.
Tu n-ai să știi cât suferă izvorul
Când cu mâhnire susură-n cascadă,
Îndurerat la vale-mi curge dorul,
Nerăbdător alături să te vadă.
Tu n-ai să știi că-n suferință-i lanul,
Că macul ofilt i-a stins iubirea,
E abătut în zbor și ciocârlanul
Ce-și tulbură spre înălțimi privirea.
Tu n-ai să știi vreodată tot ce simt
Atunci când mă privesc în ochii tăi,
Un licăr se aprinde și presimt
Că ard în ale dragostei văpăi.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Firavele iubiri
Sub plapuma caldă a iernii grâul visează,
În firul plăpând firave iubiri germinează,
Să ningă!... Ninsoarea să cearnă făina din cer,
Să umple covata, să creasc-aluatul în ger.
Seve-amorțite mijesc în iubirea din pâine,
Speranțe se nasc și dospesc în ziua de mâine,
Nu-i pasă de frig, curaj prinde paiul, tot crește,
Iubește în taină, cu cei din jur se-nfrățește.
Sub scutul lui pașnic, în culcuș, ciocârlia
Iubiri îți revarsă, înflăcărată e glia,
Încinsă de dor își cheamă la cuib ciocârlanul,
Maci sângerează, îmbracă în purpură lanul.
Simt dorul năvalnic și valul plutirii în doi,
Brățara iubirii ne-am prins-o, ard macii din noi,
Un zâmbet șăgalnic ne-așterne spicul în cale,
Mi-am lipit mâna de arșița buzelor tale.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catren
De e bună sau e rea
Vieții îi păstrează cheia:
- Să avem grijă de ea,
Să iubim mereu femeia!
epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-aș face cuib...
Mi-aș face cuib,
În al tău trup,
Să-mi odihnesc,
Sufletul rupt.
Din pielea ta,
Mi-aș face haină,
Să mă-ncălzească,
Noaptea-n taină.
Din al tău glas,
Ce stă să geamă,
Mi-aș face cântec,
Să m-adoarmă.
Din ochii tăi,
Fereastră-aș face,
Privind prin tine,
Totul tace...
Iar palma ta,
Căuș să-mi fie,
Sleit de sete,
Să mă-nvie.
Din al tău sân,
Mi-aș face leac,
Mă simt etern,
Când ți-l dezbrac....
Și buza ta,
Precum rubinul,
Aș face-o vin,
S-o sorb ca... vinul.
poezie de Andreea Vaduva
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-aș face cuib....
Mi-aș face cuib,
În al tău trup,
Să-mi odihnesc,
Sufletul rupt.
Din pielea ta,
Mi-aș face haină,
Să mă-ncălzească,
Noaptea-n taină.
Din al tău glas,
Ce stă să geamă,
Mi-aș face cântec,
Să m-adoarmă.
Din ochii tăi,
Fereastră-aș face,
Privind prin tine,
Totul tace...
Iar palma ta,
Căuș să-mi fie,
Sleit de sete,
Să mă-nvie.
Din al tău sân,
Mi-aș face leac,
Mă simt etern,
Când ți-l dezbrac....
Și buza ta,
Precum rubinul,
Aș face-o vin,
S-o sorb ca... vinul.
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Samahoanca
Din sfeclă, elixirul vieții,
Întâi te-ndeamnă s-o iubești,
Ușor te sprijină pereții,
Îndată simți că o sfeclești.
epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie de iarnă
Searbădă-i iarna ninsă de sterpele-i zăpezi,
De neguri reci pătrunse din zori până-n nămiezi,
Sătul de haina-i roasă pământul înnegrit
În dalb costum așteaptă să fie primenit.
Subțire, îmbrăcată în boțite rochii,
Cu albe flori n-a vrut să ne încânte ochii,
Ar vrea să fie alta, tot caută-n zadar
Să-și regăsească locul sortit în calendar.
Se stinge ziua-n jaluzeaua din fereastră,
Dorul își face cuib în frezia din glastră,
Din aripi fâlfâie amurgu-n prag de seară,
Nostalgice chemări în noapte lin coboară.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puii vrabiei zboară din cuib numai după ce i-a învățat mama lor.
aforism de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.Recomandare
Când becu-n beznă v-a lăsat,
Cu șurubelniță, patent,
Lumină face și la pat,
E bun la treabă și-n prezent.
epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Vama Veche
Semn le face salvamarul
Că paharul le e plin,
Pe mulți îi furase valul
Și s-au înecat în vin.
epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Deasupra unui cuib de cuci
mai zboară doar gândul meu
înnobilat
de dulcele tău sărut.
Să nu-l chemi înapoi
decât dacă
își va face cuib
în inima ta.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- gândire
- Gândirea este izvorul acțiunii, vieții și manifestării; fă izvorul curat și totul va fi curat.
definiție celebră de James Allen
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cd Cum gandeste omul" de James Allen este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Flori de câmp
Toate florile din câmp, de pe văi, din poieniță,
Le-aș culege-ntr-un mănunchi și-aș face o coroniță
S-o așez pe fruntea-ți dragă, să-ți mângâi părul bălai,
Brațe moi să mă cuprindă, un sărut dulce să-mi dai.
Să ascult culcat în poală lin cum susură izvorul,
Pe-a lui undă străvezie să ne curgă-n vale dorul,
Păsări ciripind iubirea, frunza-n ramuri să foșnească,
Cu-adierile-i ușoare vântul să ne răcorească.
Soarele a obosit de a drumului povară,
În miresme dulci de tei seara peste noi coboară,
Sus pe boltă-ncet răsare steaua noastră călăuză,
Versu-mi saltă în iubire încântat de a mea muză.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Stelele nu cad pe jos
Să fie strânse într-o poală.
Nu sunt nici ciobul cel sticlos
Ce fuge de la sticla plină/goală.
Nu sunt frământul prea lutos
Să strice robustețea la o oală.
Stelele nu cad pe jos
Să fie strânse într-o poală.
Sunt spicul plin în lanul cel mănos
Pe zariștea senină și ovală.
Sunt diamant pe cerul preanoros
Și sunt lumina cea astrală -
Stelele nu cad pe jos...
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
printre trestii
stă ascuns un cuib
mititel
are în el un mic ou
cu un ac fermecat
în interior
da da
cu acel ac vestit
în care se află
viața balaurului
dar ce se poate face aici:
că e păcat să asanezi mlaștina
și să strivești micul cuib
și să spargi oul mărunt
poezie de Ale Arkusz, traducere de Mira Łuksza și Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul secerișului
Pornesc corăbii negre-n larg
Pe valul mării aurite
Purtând în vârfuri la catarg
Stindardul pâinii rumenite.
În zbaturi duduie, se sparg
Spice, cosițele-mplinite,
Pornesc corăbii negre-n larg
Pe valul mării aurite.
Căușul palmei bătucite
Alintă lanul plin, prelarg,
Fug prepelițe stingherite
Din cuiburile răvășite,
Pornesc corăbii negre-n larg.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima, izvorul vieții
Inima, izvorul vieții,
Mereu trebuie să bată,
De vrem zorii dimineții
Să-i vedem când se arată.
Neîncetat să pulseze
Sângele, hrană a vieții.
Răul din noi să-l dreneze,
S-avem girul tinereții.
Când moare s-o resuscităm.
Viața din nou să apară.
Sufletul să înzestrăm
Cu o nouă primăvară.
De la vânt și de la soare
Să-i dăm aer și lumină,
Dacă vrem să nu ne doară
Motorul care ne-animă.
Așa vom trăi mai mult,
Ne vom bucura de soare,
Vom dăinui pe pământ,
Omenirea nu dispare.
poezie de Dumitru Delcă (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* Zis-a Domnul "Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura." - Matei 5, 6. Evanghelistul Matei face referire la dreptatea din Împărăția cerească, dar pământenii au o dilemă: Până la Dumnezeu nu-i mănâncă sfinții?
fabulă aforistică de Maria Filipoiu (20 februarie 2022), traducere de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Cuib
sufletul mi-e cuib săpat în stâncă
și-n acest cuib a poposit un gând,
și stă la pândă ca uliul flămând
în haina lui într-o tăcere-adâncă.
în cuib i-aștern covor de frunze moi
sub agora pustie de la cer,
și l învelesc în pleduri de mister
ca gândul meu să nu vină-napoi.
la adăpost de ploi, și vânt, și soare,
să stea acolo ca un hoț închis,
s-aștepte solul ultimului vis,
venind pe-aripi de păsări călătoare.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (21 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!