Poarta iubirii

Cerberul marilor vise cere un coşmar tribut
Şi la ceas de Lună plină ne trimite la-nceput,
Să-ntrebăm dac-avem voie bucurie să trăim,
Dacă ne e scris în stele să-ndrăznim să ne iubim.

Drumu-i lung, anevoios, şerpuieşte prin pustiu,
Printre spini otrăvitori ce omoară tot ce-i viu.
Dar credinţa nu îi lasă să ne rupă firul vieţii
Şi când Soarele răsare, dăm bineţe dimineţii.

Vlăguit de nedormire, cerberul ne împlineşte
Visul nostru de IUBIRE şi coşmarul îşi opreşte.
Îl ascunde-ntr-o sticluţă şi-l îneacă în venin,
Ne zâmbeşte şi adoarme fericit că NE IUBIM...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

Să ne iubim, ne-o cere veşnicia
Să-ţi calc pe pas când n-om mai fi
Să ne iubim, ne-o cere neputinţa
De-a fi doar unu-n fiecare zi

Să ne luam trăirile absurde
Şi să le dăm pe apa şi în foc
Să ne iubim chiar când durerea râde
Şi inima sihastră-si face loc

Să ne iubim, sa-nperechem pe unu
Din unu, unu, doi să ne trăim
Să ne iubim, ne-o cere veşnicia
Să ne iubim şi după ce murim

poezie de Ştefăniţă Ovidiu Juncu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să iubim pământul

Să iubim pământul care ne mai ţine
Că este sfânt
Şi bucăţica cea de pâine,
Lucrată cu trudă de către ţărani pe câmp.

Să iubim valul de mare
Şi soarele care ne încălzeşte,
Să iubim şi firul de iarbă
Care sub picioare creşte.

Să iubim fiinţa dragă de lângă noi,
S-o iubim cu adevărat,
Căci atunci când eşti în doi,
Durerea sau necazul este mai uşor de suportat.

Să iubim binele ce ne înconjoară
Şi să nu iubim răul, care să naşte în noi,
Să ascultăm cum cântă o vioară,
Ca să uităm de greutăţi şi nevoi.

Să iubim, oameni buni, pământul
Şi viaţa care o trăim,
Căci este cu adevărat frumoasă
Numai atunci când o preţuim.

poezie de Vladimir Potlog (28 ianuarie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare de dor, rătăcită-n pustiu
De când nu mi-ai scris, nici macar nu mai ştiu...
Nu mai ştim ce-i cerneala, hârtia, caietul
Stăpân peste noi e acum Internetul..
Cu gândul la el ne trezim,
La culcare ne ducem cât mai târziu.
Trăim, simţim şi iubim mutual
O viaţă avem, şi-o trăim virtual...

Elena Bulancea în Personală (14 septembrie 2014)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc gândul şi cuvântul

Tu numele mi l-ai strigat
Eu am venit în mare grabă
În ţara nemuririi am păşit
Iubire-mi pun la gât o salbă

Iubim un cer, iubim pământul
Intersectăm vise cu gânduri
Iubim zarea, nesfârşitul, vântul
Viitorul scris aşezat în rânduri

Cerul îşi scutură greoii nori
Iubire printre oameni şi slavă
Alunecăm în uitarea de noi
Reflecţia vieţii este convoacă

Corpuri transformate-n aburi reci
Zboară prin lăcaşul fermecat
Rămâne galaxia iubire pe veci
Iubiti-vă pe acest pământ unicat

Cu părinţi prinţese, regine si regi
Iubirea aici în cer rămâne un gând
Dragostea si iubirea sa nu o negi
Te iubesc pe pământ, în vis si gând

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A iubi sau nu

Să mai iubim o dată?! Sau n-are niciun rost?! Cine iubeşte pare adeseori un prost!
Iubirea-i bilă albă sau loz câştigător
Când nu ţii cu toţi dinţii să fii învingător.

Impresii pro şi contra întotdeaun-au fost,
Aşa că... nu contează! Hai, riscă să pari prost!
Iubirea-i ca o mare, te-afunzi sau eşti pe val,
E-amară şi sărată, eşti mus sau amiral.

E plină de mister, furtuna stă la pândă
Şi-ti poate scufunda iluzia plăpândă.
Poţi naufragia când nici nu te gândeşti
Şi ca un (e)R. Crusoe o viaţă să trăieşti.

O insulă a ta te vindecă de toate.
Cu Vineri ameţeşti trista singurătate.
Dar, de-ţi promiţi întruna că n-o să mai iubeşti,
Şi Vineri îţi va spune că tare prost mai eşti,
Că nu e deloc bine tot timpul să posteşti!

Să mai iubim o dată?! Sau să trăim anost?
Să mai iubim, desigur! Ăsta e-al vieţii rost!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta simt

Dezbraci ploile de lacrimi
şi mi-aduci senin din soare,
sufletul mi se deschide
ca o floare...

Dacă nu te văd prin preajmă,
îmi pierd rostul şi puterea!
Mă simt vie doar când îţi simt
mângâierea.

Din căuşul mâinii tale,
savurez nectarul vieţii,
când mă mângâi, în secunda
dimineţii.

Porţi în tine frumuseţe,
cât şi ceru-n curcubeie...
Cheamă-mă! Şi-oi fi, pe veci,
a ta femeie!

Ne aşternem fericirea,
dăruită dinspre stele,
pe un pat de ghiocei şi
viorele.

Şi ne plouă cu IUBIRE
şi arome de verbine...
Eşti izvor de bucurie,
stai cu mine!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DRAGULUI MEU

.. În dorul meu de tine, am strâns IUBIREA-n vers
şi, răstignind pustiul, altar i-am înălţat.
Îl vom sfinţi-mpreună, fugind din Univers,
în rugăciuni vom stinge şi cel dintâi păcat...

E-un dor fără sfârşit, desprins din altă viaţă,
în care muritorii-şi află nemurirea,
făcând din noapte grea, fragedă dimineaţă,
când şi-amintesc de-o stea, iubindu-şi strălucirea.

Corola de lumini ne-aduce împreună
şi cutezăm visa cum am vrea să trăim,
nelinişti alungând doar cu o vorbă bună
din adâncimi de suflet, atuncea când iubim.

În dorul meu de NOI, am adunat putere,
cuprins de necuprins şi-un cer de fericire...
Credinţa aducând dorita mângâiere
ce-a vitregit pustiu, de setea de IUBIRE..

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gravură pe inimă

marea unică iubire e gravată pe inimă
să nu se risipească în valurile vieţii
proaspătă mângâiere caldă şi intimă
răsare însoţită de zorii dimineţii.

emoţiile curg că izvorul turcoaz
murmurul şoptit e dulce încântare
iubirea mea mă ţine departe de necaz
şi fiecare zi e sfântă sărbătoare.

liniştea albastră curge prin gleznă
n-aş fi putut fi fericită mai mult
în braţele iubirii nu am teamă de beznă
pe petale de stele tumultuos exult.

iubirea mea rezistă marilor încercări
cu vise care zboară printre întunecări.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino!

Hai cu mine, în cântec, hai, vino în vers!
Haide, vino la mare, hai prin Univers!

Îngropăm tot rău-n adâncul uitării,
Înotând, vei strânge, cu dor, valul mării...

Voi fi acel val, ce te scaldă-n IUBIRE,
Ies noaptea, pe mal, să nu fiu amintire.

În vârtej nebunesc, ne iubim până-n zori,
Când plecăm, obosiţi, să plutim printre nori...

Din înalturi, în ploi, coborâm pe pământ.
Odihneşte-te-n val, dormi cu valul în gând!...

În treziri, fericiţi, cu uimire-ntrebăm:
"Ce e cântec, ce-i vers?!"... Hai să ne bucurăm!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim

Să ne iubim cu fapta,
să ne iubim cu gândul,
cât noi vom fi pe lume
şi cât v-a fi pământul.
Să ne iubim cu totul,
să ne iubim în şoapte,
ducându-ne iubirea,
chiar dincolo de moarte.
Să ştii tu lună,
cât timp te voi privi
prin viaţa asta ce o voi petrece,
mereu, mereu,
în gând te voi iubi
chiar de esti
nepăsătoare şi rece.
Iubirea mea, se ştie,
ţine o veşnicie.

poezie de Eugenia Calancea (9 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea vieţii mele, dacă ne este scris în stele...

Iubirea vieţii mele,
Dacă ne este scris în stele,
Pe alei cu roze ne vom plimba
Şi cu patos îmi vei cânta
Serenade la balcon, în inima mea.

Iubirea vieţii mele,
Dacă ne este scris în stele,
Destinele ni se vor intersecta,
Sub privirea blândă a lunii vom dansa
Şi cu razele aurii ne vom îmbrăţişa
Intensificând magia sa.

Iubirea vieţii mele,
Dacă ne este scris în stele,
Cu răbdare şi speranţă ne vom îmbrăca
Şi un cuib fericit ne vom fabrica
Indiferent ce încercări vor apărea
Şi ce vânt va adia.

Iubirea vieţii mele,
Dacă ne este scris în stele,
În faţa lumii, noi vom spune DA!
Natura se va bucura, ne va aplauda,
Împreună vom celebra victoria
Şi prin inele va fi pecetluită familia.

poezie de Michelle Rosenberg (15 aprilie 2020)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinsoare

Fac prinsoare, pe o floare,
că vei pierde, de mă pierzi!
Vei vedea doar stele verzi
dacă ţi-e frică de Soare!

Nimeni nu-mplineşte vise,
dacă-i surd, când doru-i cere
să îi toarne-n suflet miere...
Lasă-ţi porţile deschise!

Ai schimbat toamna târzie
pe-un buchet de viorele
şi ai câştigat, cu ele,
IUBIREA din poezie.

Scaldă-te-n ploaie de rouă,
ce adapă duhul ierbii,
duh ce-ngenunchează cerbii,
când răsare Luna nouă!

Primeneşte haine vechi,
prinse-n cuiul renunţării,
îmbracă şoaptele mării,
care mângâie perechi!

Şi adună fericire
din flori de nu-mă-uita,
crescute-n inima mea,
din credinţa în IUBIRE!

Tu eşti Raza mea de Soare
şi mă încălzeşti, acum,
prefăcând tot doru-n scrum...
Hai, că renunţ la prinsoare!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pro iubire

Bob de soare, bob de vis,
Du-mă şi-azi în Paradis,
Să culeg a lui IUBIRE,
Să mă-mbrac în fericire!

Bob de rouă-n fapt de Lună,
Prinde-mi şoaptele-n cunună
Şi ia-mi drumul din picioare,
Du-i-le-n cupă de floare

Răsădită-n bucurie,
În grădină azurie,
Udată cu lacrimi dulci...
Să le duci, până te culci!

Să le pui sub căpătâi,
Că e IUBITUL dintâi!
El e tot ce am visat,
Ne iubim făr' de păcat.

Bob de vrajă şi uitare,
Dă-ne-acum îngemănare,
Scoate dorul dintre perne,
Alungă-l când ploaia cerne,

Să-l ude şi să-l topească,
Să nu mai poată să crească,
Să rămânem doar noi doi,
Să dansăm desculţi, în ploi!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim...

Nu-mi eşti aproape, deşi pari,
Prin ceaţa minţii mă strecor,
Revăd un flash şi apoi dispari,
Rămân cu mine, în decor.

Natura plânge-n pomii goi,
Privesc spre soarele îngheţat,
Trifoiul nostru în patru foi
Mai are încă de aşteptat.

Inspir vapori de primăvară,
Prind în braţe raze reci,
Păşesc prin curte, este seară
Abia ai venit şi iară pleci.

Suntem ca soarele şi luna,
Unul vine şi altul pleacă,
Ca adevărul şi minciuna,
Lacrimi ude mă îneacă.

Se va-ncălzi iubito, în noi,
De iarna aspră să fugim,
Să-i dăm tristeţea înapoi
Şi apoi, din nou, să ne iubim.

poezie de Gabriel Stănciulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tuse cerberică

Harapnicul umbrei mă biciuie cu o tuse
Hades râde, trimite cerberul
Să latre in noapte cu gânduri de luntre
Felinarele ochilor ies din orbite
Muşcate de hermeline vise
Infometate de nopţi cu santinele bufniţe
Măruntaiele trântite de răsuflări expulzate
Jelesc doine coastelor cutremurate
De castori diafragmei întunecate

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti

Eşti mângâierea unui val călduţ de vară,
Adierea vântului de primăvară,
Frunza galbenă ce-n brumărel dansează
Şi fulgul de nea ce se stinge-n palma mea.

Eşti fascicolul gălbui de lumină,
Ale cărui raze blânde ne alină,
În zilele senine când soarele încălzeşte
Şi pe bolta cerului de safir, orbitor străluceşte.

Eşti o făptură graţioasă cu vălul pe faţă,
Eşti zâna noastră bună cu a ei cunună
De regină, a nopţilor cu stele şi cu lună,
Eşti curcubeul care cu ale lui culori,
Zâmbeşte larg şi se arată după ploi,

Eşti totul pentru noi, eşti viaţa,
De care ne bucurăm dimineaţa,
Când o pală de vânt soli ne trimite,
Ca noi recunoscători să-ţi fim,
Cât pe acest pământ trăim.

Eşti muza infinită a marilor iluştri,
Care te venerează pentru gingăşia ta,
Pentru frumuseţea de zeiţă ce-o oferi,
Pentru azi, mâine şi pentru ce-a fost ieri.

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traseu edenic

Indiferent de piedici
Iubirea să o predici
Şi când alţii o abrogă
Noi să ne iubim în vogă

Indiferent de diferend
Noi să ne iubim în trend
În coloană sau în şir
Să ne iubim în delir

Dincolo de cratimă
Să iubim cu patimă
Indiferent de culoare
Să ne iubim cu ardoare

Indiferent de nuanţă
Să dăm iubirii prestanţă
Să nu cedăm imposturii
Se iubim în ciuda urii

Pe cetăţi şi metereze
Iubirea să recidiveze
În variantă sine die
Să iubim cu frenezie

În variantă ad-hoc
Noi să ne iubim cu foc
Cu pricepere şi minte
Să iubim principii sfinte.

poezie de David Boia (8 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În final continuăm să iubim muzica aşa cum iubim luna plină. Ambele nu năzuiesc să înlocuiască soarele - ci doar să ne lumineze cât de cât nopţile.

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce iubim femeia

De ce iubim femeia
În lumea asta mortă,
Pentru că numai ea are
Inima bună şi curată.

Căci dacă femeia
Nu ar fi pe pământ,
Lumea ar fi un pustiu
Bântuit de vânt.

De ce iubim femeia,
Pentru că trebue s-o iubim,
Căci fără ea viaţa
Nu ar fi un vis sublim!

poezie de Vladimir Potlog (28 august 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne iubim la timpul trecut

ne iubim la timpul trecut
dintr-un cuvânt, într-o părere
îţi spun că te visez mereu,
iar când te văd, te pierd printre himere,
alerg din ce în ce mai greu
să te visez, să te ating, să te sărut...
un ceas... îmi spune c-a trecut
şi timpul... a rămas în urmă,
şi zbor spre tine seara şi ascult
cum ne iubim sau ne iubeam demult...

poezie de Marian Senchiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!