Prinsoare
Fac prinsoare, pe o floare,
că vei pierde, de mă pierzi!
Vei vedea doar stele verzi
dacă ți-e frică de Soare!
Nimeni nu-mplinește vise,
dacă-i surd, când doru-i cere
să îi toarne-n suflet miere...
Lasă-ți porțile deschise!
Ai schimbat toamna târzie
pe-un buchet de viorele
și ai câștigat, cu ele,
IUBIREA din poezie.
Scaldă-te-n ploaie de rouă,
ce adapă duhul ierbii,
duh ce-ngenunchează cerbii,
când răsare Luna nouă!
Primenește haine vechi,
prinse-n cuiul renunțării,
îmbracă șoaptele mării,
care mângâie perechi!
Și adună fericire
din flori de nu-mă-uita,
crescute-n inima mea,
din credința în IUBIRE!
Tu ești Raza mea de Soare
și mă încălzești, acum,
prefăcând tot doru-n scrum...
Hai, că renunț la prinsoare!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
E primăvară
E primăvară, Doamnă, și e zi cu soare,
în vii pe dealuri, a dat colțul ierbii;
se primenește zarea, pomii au dat în floare
prin codrii Vlăsiei boncăluiesc cerbii.
E primăvară Doamnă, și cerul e senin,
ciocârlia bate spații năucite-n cânt;
jos pe baltă, același susur cristalin
și-adastă vânătorii să împuște vânt
E primăvară Doamnă, și inima vibrează,
timpu-i înspumare, clipa nepieritoare
cel care adesea sunt, acum oftează,
peste lume saltă aceeași privighetoare.
E primăvară Doamnă, și e zi cu soare,
ciocârlia bate spații năucite-n cânt;
se primenește natura, pomii au dat în floare,
iubirea și speranța mă sângeră pe vânt.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asta simt
Dezbraci ploile de lacrimi
și mi-aduci senin din soare,
sufletul mi se deschide
ca o floare...
Dacă nu te văd prin preajmă,
îmi pierd rostul și puterea!
Mă simt vie doar când îți simt
mângâierea.
Din căușul mâinii tale,
savurez nectarul vieții,
când mă mângâi, în secunda
dimineții.
Porți în tine frumusețe,
cât și ceru-n curcubeie...
Cheamă-mă! Și-oi fi, pe veci,
a ta femeie!
Ne așternem fericirea,
dăruită dinspre stele,
pe un pat de ghiocei și
viorele.
Și ne plouă cu IUBIRE
și arome de verbine...
Ești izvor de bucurie,
stai cu mine!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gardian la porți de vise
Gardian la porți de vise
Țin poveștile nescrise,
După gratii de lumină
Ce-au în Soare rădăcină...
Dar închisă, o poveste
Îmi șoptește că mai este
Tot acolo, ca proscrisă,
O iubirea-a mea nescrisă
Din vechi timpuri ce-s pierdute
În războaie pentru ciute,
Duse-n coarne de toți cerbii
Când venea apusul ierbii,
Iar ei, doar pentru iubire,
Purtau lupte în neștire...
Și povestea mea nescrisă,
Despre-o dragoste proscrisă,
Care-n inimă mi-e vie,
Cere, din apus, să-mi fie
Soare, într-o dimineață,
S-o păzesc cât mai e-n viață!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima floare
Răsăriți de sub nămeți
Sărutând pământul rece
Gingășie si iubire voi cereți
Pregătită iarna stă să plece
Raza caldă de la soare
Sub căldură ei iubite ghiocel
Tu apari esti prima floare
Înfrunți gerul cel misel
Tu esti prinț în toiul iernii
Ca pe un suflet te iubesc
Crești din rădăcina ierbii
De te țin în mână mă topesc
Capul aplecat până n pămînt
Sufletul ți-l dai să-l încălzești
Iubire mi apare primul cuvânt
Eu mă uit la tine tu-mi zâmbești
Te culeg cu tremurul în suflet
Îmi simt inima ca un întreg
Tot în mine este un urlet
Ochii-n lacrimi si eu merg
Merg în timp cobor în ani
Mâna ce mi întindea un ghiocel
Stol târziu de cormorani
Scapă din buchet un firicel
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din suflet
Despre ce să scriu azi?..
Numai despre flori
Despre florile cu părul blond
Despre florile cu părul negru
Sau despre cele cu părul castaniu
Sau roșcat
Să scriu despre florile cu pistrui
N-am să le uit pe cele cu părul alb
Chiar dacă își ascund culoarea sub alte culori
Să scriu despre ochii lor
Albaștri, verzi, căprii
Ruginii ca toamna
Albaștri ca cerul, sau poate ca marea
Verzi ca primăvara
Sau poate.. nu știu...
Mă înnebunește culoarea ochilor de flori
Să scriu despre primăvara asta
Despre ziua asta...
Despre ziua florilor
Care acum poate își servesc cafeaua
Să scriu despre florile care poate au uitat
Că azi au înflorit altfel
Că azi parfumul lor e de nouă ori
Mai primăvăratec, mai amețitor
Să scriu despre florile rătăcite
Care nu au glastra și nici grădina lor
Și ce aș putea scrie?
Nu vreau să le ud cu lacrimi
Vreau să le ud doar cu rouă
Din raze calde
De soare, de lună, de stele senine
Raze de speranțe încolăcite pe structura lor
Și iată că am scris
Din suflet și din inima mea bolnavă de dragostea lor
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă mă iubești
Dacă mă iubești,
dacă simți cu putere că ți-e dor,
un dor picurat de multe ori pe pleoape,
dacă simți că ți-e dor
chiar și-atunci când ești lângă mine,
dacă aștepți ca timpul să-și depene
cât mai repede,
caierul către o nouă zi,
repede,
ca vântul...
... ca gândurile hoinare,
atunci nu-mi scrie despre asta,
nici măcar nu-mi vorbi,
arată-mi-o...
Dacă mă iubești,
dacă ochii îți obosesc
căutându-mă,
pe cerul toropit de soare
ori inundat de argintul Lunii,
dacă porumbeii ce se dezmiardă
perechi-perechi,
îți fac inima să tresalte
iar buzele să se înfioreze,
desfăcându-se ușor,
ca și când ar aștepta
gustul voluptuos al sărutului,
nu-mi aduce ofrandă petale de flori,
nu-mi amăgi simțurile cu lapte și miere,
doar arată-mi iubirea...
Și dacă totuși,
vine o zi,
când vei vrea să-ți așterni
dragostea pe hârtie,
te rog acum, fierbinte,
pentru asta nu jertfi copacii, iubito,
lasă-i să dăinuie,
și haide, scrie-mi sentimentele tale
direct în inimă...
... dacă mă iubești...
poezie de Alex Radu din Vals sentimental (2011)
Adăugat de Alex Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ai ști de când te caut
Te-am căutat, fără să știu că asta-nseamnă așteptare,
În nori, în Soare, 'n curcubeu, în toată lumea asta mare.
În zori trandafirii, în stele, în asfințit de tinerețe,
În fulgi plăpânzi de păpădie, în dor, din lipsă de tandrețe.
În adieri de-aripi de vânt, prinse-n neliniști colorate,
În frunzele ce se-odihnesc de tremurat, îngândurate...
În liniștea patimii stinse de cercul strâns al oboselii,
În adormirea nepăsării, în părăsirea îndoielii,
În dansul focului sprințar, în apa rece de izvoare,
În zilele din calendar, în licuricii din ponoare,
În flori de salcâm parfumate, când, sărutate de albine,
Îmi îmbrăcau visele toate cu amintirea despre tine...
În perlele care furau sideful scoicii-n ațipire,
În dragostea ce risipea lumină-n nopți de fericire.
În puritatea primăverii și-n ochii blânzi de căprioară,
În frăgezime de brândușe și-n arome de tămâioară.
În flori de gheață ce-oglindeau vechi zâmbete încremenite,
În flori de măr ce se trezeau, pe negândite, înflorite,
În clipe prinse în clepsidră, când plânge-aducerea aminte,
În Biblia, citită seara, în toate sfintele-i cuvinte.
În firele de busuioc, sfințite-n pulberea de rază
Din lacrimile vii de-aghiasmă, căzută-n zi de Bobotează,
În mângâieri de Lună nouă, în cântecul privighetorii,
În briliantele de rouă, în valul stins de șoapta mării.
De-ai fi știut de când te caut, ai fi venit spre viața mea,
Când spuneam unei buburuze, ce aripile-și desfăcea,
Pe-albastru de nu-mă-uita,
În dorul ei de a pleca:
"Buburuză-ruză, încotro oi zbura, acolo m-oi mărita!..."
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
8 Martie
Femeie, ești o lacrimă pe geana zării,
În sufletul copiilor ești o scânteie;
Tu ai în inimă luminile visării,
Când tot asculți o-ncântătoare melopee.
Ești raza lucitoare ce ne luminează
Și inima și sufletul arzând de dor...
Când versurile toate-n mintea ta vibrează,
Spre tine se îndreaptă scumpul tău odor.
Ești mamă bună și soție iubitoare,
Tu te îndrepți întotdeauna spre credință,
Alături de familia ta ești răbdătoare
Și inima ți-e plină de bunăvoință.
Femeie, ești născută din iubire mare
Și ai tăi dragi părinți în brațe te-au purtat,
Iar sufletul ți-e plin de binecuvântare,
Că și copiii de speranță n-au uitat.
Ești floare simțitoare și înmiresmată,
Te mlădiezi în adierea vântului
Și te înalți spre soare ca o nestemată,
Când vezi verdeața ierbii și-a pământului.
Tu te îmbraci, mereu, în haina-nțelepciunii...
Ești minunată-n colțul tău de verde rai;
Când te apleci spre frumusețea rugăciunii,
În suflet dragostea pentru copii o ai.
Femeie, în această viață ești Lumină
Iar inima de binecuvântare-i plină...
poezie de Bombonica Curelciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înger
De ce te-ai supărat pe noi și ai plecat așa grăbit,
când, trist, privindu-ne în ochi, ai spus:"eu mor!" și ne-ai zâmbit?!
Ne erai TOT și FERICIRE, IUBIREA noastră infinită
și Dumnezeu, din gelozie, ni te-a furat într-o clipită.
Uita că ni te dăruise în seara Schimbării la Față,
punând Lumină Lină-n tine, să străluceasc-a noastră viață...
Te-ai stins în zori de Liturghie, când vara ne fierbea în Soare,
când Ceruri te-așteptau deschise, între-NVIERE și-NĂLȚARE,
să încălzești o criptă rece, cu sufletul tău preacurat,
cu viața-ți scurtă, drămuită și fără de niciun păcat.
Tot țesem Dorul în culoarea zăpezii tale nenuntite
și tot spălăm cerul cu lacrimi din vise pure, ne-mplinite.
Te căutăm în sita vremii, în orice floare-mbobocită,
în orice stea care răsare în Veșnicia cucerită,
ne mângâiem cu amintirea privirii tale îngerești
și... așteptăm, când vine timpul, Cosminel sfânt, să ne primești!...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună plină
Ai mersul domol, ușor
Pasul te poartă de dor
În a timpului fereastră
iubire, pasăre măiastră
Tu ești oceanul meu
Oglindă a sufletului
Tainică iubire la greu
Mesaj divin al cerului
Eu simt câte o unduire
Reflectă raza de iubire
Pe soclu cu iubire plin
În fața ta eu mă înclin
Doar un cuvânt: mă iartă
Pe veci eu sunt legată
Și dăruită cerul din vest
Sfințit cu soare din est
Aici iubirea a cuprins
Universul sigur a învins
Suntem suflete pereche
Iubiți de Luna străveche
Tu raza mea de lumină
Eu noaptea cea divină
Tu ești sărutul pe obraz
Iubirea în clipă de răgaz
Când dorul meu este profund
Stele printre nori se ascund
Te aștept iubire pe înserat
Când Luna plină s-a culcat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțăminte
Din sunet de clopot, culeg primăveri,
Prind Lumina-n suflet, să-mi aducă veri,
O primesc în gânduri, să le-nsenineze,
Când flori cheamă fluturi ce vor să danseze.
Cerul mă păzește fără să-i plătesc,
Luna îmi zâmbește pentru că iubesc,
Soarele m-adoarme în leagăn de raze
Și topește rău-n străluciri topaze.
Tril de ciocârlii muzică să-mi fie,
Mieluții cruțați zburde pe câmpie!
Lacrime de rouă să-mi adape duhul
Ce în alb se-mbracă, străbătând văzduhul!
Mi-amintesc de tine, mi-amintesc de noi...
Stele vom atinge când vom fi iar doi,
Urcând noaptea-n visuri, să căutăm muze,
Având călăuze două buburuze!
Stând la țărmul mării, în viu Răsărit,
Pun în poezie tot ce am iubit.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțăminte
Din sunet de clopot culeg primăveri,
Prind Lumina-n suflet, să-mi aducă veri,
O primesc în gânduri, să le-nsenineze,
Când flori cheamă fluturi ce vor să danseze.
Cerul mă păzește fără să-i plătesc,
Luna îmi zâmbește pentru că iubesc,
Soarele m-adoarme în leagăn de raze
Și topește rău-n străluciri topaze.
Tril de ciocârlii muzică să-mi fie,
Mieluții cruțați zburde pe câmpie!
Lacrime de rouă să-mi adape duhul
Ce în alb se-mbracă, străbătând văzduhul.
Mi-amintesc de tine, mi-amintesc de noi...
Stele vom atinge când vom fi iar doi,
Urcând noaptea-n visuri, să căutăm muze,
Având călăuze două buburuze!
Stând la țărmul mării, în viu Răsărit,
Pun în poezie tot ce am iubit.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poți să devii un om împlinit sufletește doar când scapi de frica de a pierde ceva. Iar de frica de a pierde scapi când pierzi totul și îți dai seama ce mult ți-a rămas. De ce te temi? Ai uitat că tot ce e mai bun în tine a apărut atunci când nu mai aveai nimic de pierdut, când ai ales să mori mai degrabă decât să trăiești altfel decât ascultând de propria ta lege? Nu ți-a fost frică de moarte, iar acum ți-e frică să nu îți pierzi reputația, o relație sau slujba? Cum îi poți tu ajuta pe oamenii din jur care au nevoie de iubirea ta, de puterea exemplului tău, de încurajările tale dacă trăiești în frică? Lumea are nevoie de tine puternic și neînfricat, nu mic și speriat.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De primăvară
M-am tratat mai ieri, de fiere,
cu o lingură de miere
făcută de albinuțe
din cinci flori de părăluțe.
Fără doctori, fără bani,
am mai câștigat mulți ani.
Chiar nimic nu mă mai doare
și-acum mă răsfăț în soare.
..................................................................
Aștept dulcea primăvară, să îmi murmure de viață,
stele proaspete să nască, să le-nfeșe-n dimineață,
inima lumii-nverzite să își strige nemurirea
odihnită-n albul iernii, isprăvindu-și adormirea.
Fără lacrime amare, un izvor susură-n munte
și, ghiduș, cu duioșie, mângâie stânca pe frunte.
Două flori de colț, pereche, ce privesc la nori hoinari,
stau de vorbă liniștite, cochetând cu doi bondari.
Căprioara, cu ochi umezi, mulțumește ierbii crude,
un cocoș cucurigește, însă nimeni nu-l aude.
E singur în vârf de munte, c-a zburat mult prea departe
și o genune adâncă de găinușe-l desparte.
Brazii-mbrățișează vântul care bate ca nebunul!
Pui de vânt ce strigă tare că e rudă cu taifunul.
Numai ploaia-l potolește și-l adoarme cu povești:
"Stai blând copilașul mamii, că dacă strigi, răgușești!".
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta... (Steaua mea...)
Ești steaua care îmi răsare,
Când gânduri negre mult apasă...
Îmi strălucești atât de tare,
Ești altruistă, luminoasă!...
Și m-ai purtat în gând mereu,
Cu inima m-ai îndemnat
Să nu renunț la visul meu,
Și veșnic m-ai încurajat!
Tu mă cunoști între adâncuri...
Mă simți cu inima ta dulce,
Și mă citești prin multe rânduri...
Ca duhul meu, tot să mai urce...
Ești vrednică de o iubire,
Ce este scrisă doar în Cer...
Meriți candoare, împlinire...
Mă încălzești pe timp de ger...
Ai să primești daruri curate...
Ceea ce tu ai semănat,
Și de iubire să ai parte...
Căci doar iubire tu ai dat!
Puțini sunt cei care te simt pe tine,
Controversată te-ar numi...
Caracteristici mult prea pline,
Te definesc întru a fi...
Și deranjezi pe multi, se pare,
Când luminezi prin a ta fire...
Ești caldă și strălucitoare
Ca multă lume, să se mire...
O fi adevărat, se spune...
Ce stea în frunte, porți în viață...
Ce este scris, nicicând apune,
Iar steaua ta, este măreață!...
Aș vrea să știi cât te iubesc...
Aș vrea să simți că ești un soare,
Pentru aceia ce nutresc
Dragoste-n suflet, ca și-o floare...
Ești prețuită că exiști...
Prin al tău fel, prin a ta fire...
Un Bravo sincer că reziști,
Și n-ai căzut în amăgire...
Și poate toate au un rost...
Și soare mult va fi să fie,
Cine nu vede este prost,
Căci ești balsam și alifie!
Și multă binecuvântare,
Eu îți urez la ceas de noapte...
Iar steaua ta, nicicând nu moare,
Destinul tău, e scris în Carte!
Să ai tot ce inima cere...
Să fii mereu aceeași stea...
Uită de lacrimi și durere...
Și nu uita de steaua ta...!
Ești stea care călăuzește...
Ești pentru mine un îndemn,
O stea care voit orbește
Pe omul care nu e demn!
Tu să rămâi veșnic în soare,
Să ai Lumină și iubire...
Să strălucești atât de tare,
Și să atingi o împlinire...
Meriți respectul ce ai dat...
Să fii citită printre rânduri...
Și dragoste și gând curat,
Să fii în ale noastre gânduri...
Te port în inimă mereu...
Nu stiu să mă exprim mai bine...
Tot ce am scris, am fost doar eu,
Aceste gânduri pentru tine...
Și nu uita că te iubesc...
Deși iubirea astăzi moare...
Și ce eu sunt, îți dăruiesc,
Stea călăuzitoare...!
Un La mulți ani sincer îți scriu,
Cu sănatate și iubire...
Și lângă tine-aș vrea să fiu,
Și să intrăm în nemurire...
Aici nu se termină tot...
Există viață după viață.
Ești dreaptă ca și un pivot,
Iar steaua ta, veșnic măreață!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Întregire
Liniștea stelelor către mine-ai adus,
Chiar atunci când credeam că și ele-au apus,
Strigându-ți IUBIREA, schimbând legi nescrise,
M-ai întors dintr-un drum plin de vise ucise.
Doar la tine-am găsit ce înseamnă curat,
Într-un zâmbet senin, de la Soare luat,
Ce un dor nenăscut, nerostit pân-acum,
A aprins, prefăcând tot necazul în scrum...
Alungând nepăsarea din colțuri umbrite,
Am cules fericiri, în nopți vii, nedormite,
Potolindu-ne sete și foame de patimi,
Am uitat amândoi cum e gustul de lacrimi.
Dansul tău, rezervat în carnetul de bal,
E ca vinul cel vechi, din pocal de cristal,
Prețios și păstrat pentru oaspeți de soi,
Îl sorbim, savurându-i buchetul, în DOI.
Din salonul de bal, căptușit cu mătasă,
Ne-ndreptăm în tăcere, uimiți, către-ACASĂ.
Când dezbraci cu săruturi tot sufletul meu,
Mă întrebi, c-un inel:"-Vrei să fiu soțul tău?"...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să pun doru-n cuvinte
Cum să pun doru-n cuvinte,
Dacă totu-n jur mă minte?
Cum să spun dorului dor,
Dac-a fost prea călător?!
Cum să spun: dor de iubire,
De-ai dat bici în fericire?!
Cum să spun: mi-e dor de viață...
Dacă n-a fost decât piață?!
Cum să spun: mi-e dor de tine,
Dacă n-ai fost lângă mine?
Cum să spun că doru-i bun,
Când sădeai numai venin?!
Cum să spun: amor curat,
Pe când tu erai plecat?!.
Cum să spun: dor împlinit,
Când iubirea n-a rodit?!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să scriu o poezie
Vreau să scriu o poezie
Pe o frunză de copac.
Despre acest miez de toamnă
Cât de mult Îmi este drag.
Vreau să scriu o poezie
Pe un strop de ploaie rece.
Despre timp, care fără milă
Așa de repede trece!
Vreau să scriu o poezie
Pe palmele tale moi.
Care mă mângâie cu gingășie
Când suntem în doi!
Vreau să scriu o poezie
Pe o rază de soare.
Care din ce în ce de dupa nori,
Mai rar răsare.
Vreau să scriu o poezie.
Pe ceru-ncărcat de stele,
Să aducă bucurie
De ziua măicuței mele.
poezie de Vladimir Potlog (9 octombrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valurile mării
Din valurile mării și răsărit de soare
Ai apărut iubire, iubirea mea cea mare
Tu ai venit tiptil și-n suflet mi-ai intrat
Acum eu te iubesc și te iubesc curat
Și razele de soare cunună ne-au făcut
Sunt tare fericite că noi ne-am cunoscut
Și imi doresc iubire să nu ne desprțim
Acea cunună mare în doi s-o împletim
Să mergem înainte, pe drumul fericirii
Așa cum am pornit în numele iubirii
Și nimeni și nimic să nu se-mpotrivească
Și flori multicolore în cale să ne crească
poezie de Loredana Visovan
Adăugat de Loredana Visovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire-n stoc
Am adunat din vieți întregi,
IUBIRE-n vise netrăite
Și-acum, tu sufletu-mi dezlegi
În vers de șoapte, viu grăite.
Un zâmbet ca raza de Soare,
Ce mângâie plecarea Lunii,
Ne șterge lacrimile-amare,
Plânse din adâncimea runii.
Din întunericul uitării,
Tu m-ai furat și-ai îndrăznit
Să mă iubești... cum valul mării,
Sărută țărm, în asfințit...
Stoc infinit de prea IUBIRE,
Avem în clipa inimii...
Ne vom lăsa dulcea simțire
Să ardă-n miezul patimii...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!