Viorica Iliescu

* * *

am crezut
că luna era
numai a mea
ca o liberă veste
pe care vroiam s-o aud
când nu auzeam nimic
și nimic nu vedeam
din lumea reală
ce noapte stingheră
ca zvonul întors
în cerul secat de oglinzi
îmi ofereau vârcolacii
mai presus de părerile mele
în țărâna grasă a lunii
singurătatea albastră
gerul ce scârțâie
în urzeala luminii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Viorica Iliescu

Cromatică

dacă ar fi
să nu îmi pese de nimic
de verdele pădurii
mi-ar păsa
și lumea albastră închisă
în cei mai fericiti ochi căprui

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Călător

în cerul ferestrei
zvonul întors de corbi solitari
are puterea să râdă spasmodic
să plângă din prezentul perpetuu de tuș
oameni de ghips
zei cu fața întoarsă pe socluri
într-un trecut ce curge ca apa
pe geamul marii odăi
unde putrezește speranța

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Zvon

deasupra golului
o cursă nebună
a fulgilor

tremură cerul
venele pietrelor plâng
în liniștea searbădă

adorm învelită
cu cea mai neagră zăpadă
căzută vreodată aici

alți fluturi așteaptă povești
în noaptea legănată
de zvonul întors

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Lupii

lupii sunt alte viziuni
ale minții mele
adânc străpunsă
de foamea iernii
nimic la voia-ntămplării
nimic mai pur ca această
zăpadă murdară din ochii lor
nimic
simt teamă și febră de sânge
în chiar pașii mei umili pe această planetă
când inima mea îndrăgostită de cer
se dă ofrandă colților albi
ce nu pot sfârteca nimic înghețat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Zvon

deasupra golului
o cursă nebună
a fulgilor de nea

tremură cerul
venele pietrelor plâng
în liniștea searbădă

adorm învelită
cu cea mai neagră zăpadă
căzută vreodată aici

alți fluturi așteaptă povești
în noaptea legănată
de zvonul întors

bună dimineața planetă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Scurtă declarație

deasupra noastră
luna,
sub noi, nimic.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Pământul miroase a viu

să nu ucizi
lumina lunii
nimic să nu omori
în drumul tău
oricât de grei
ți-ar fi pașii
pe negrele zăpezi
în care umbrele
se-așează
privește cerul
încearcă să vezi
cu mult mai adânc
de clipa fulgerată
în colți de nisip
să nu ucizi nicicând
minunea de-a fi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Ascultând tăcerea

uitate sub noi
dorm ghețuri

deasupra noastră
o liberă veste
ca un citat din biblii

între noi cresc
sălbatice visuri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

moartea mea
nu prevestea nimic
sinucigașii se aruncau în ocean
ca și când mie nimic
din nimicul trăit
nu mi-s-ar fi întâmplat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Sfârșit

noapte de martie
cu nimic altfel
decât multele nopți
ale vieții
numai că
ajungerea pe ponton
este cu mult mai adâncă

mă scald în zăpadă
ca într-o albie
a fericirii tăcute
din care misterul răzbate
ținându-se de rădăcini

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Eliberare

se lepădase de sine
iarba din bălți
ca de un rău neîntâmplat încă
din aburi și valuri lucii
înfloreau bucurii
ca o liberă veste
a celor ce dorm în adâncuri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Întoarceri

din pulberi de humă
înfloresc ghiocei

trecătoare e vraja clipei
ce vrea să ne țină captivi
în zvonul întors
un pumn de semințe zvârlite
de-un zeu nebun
pe calea trecutelor zbateri
înșelătoare și reci

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Nuferi

se lepădase de sine
mâlul din bălți
ca de un rău
neîntâmplat încă

din aburi și valuri lucii
creșteau bucurii
precum o liberă veste
a celor ce dorm în adâncuri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Între nimic și nimic doar vântul atinge mireasma nisipului din sud...

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Nimic, nimic pe lumea asta ostenită
Și încadrată-n numai știu ce entitate
Nu-i mai de preț decât poteca troienită
Pe care îmi străbat singurătatea...

catren de (20 mai 2012)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
Viorica Iliescu

Sticla

din nopți fără de lună
pescarul veni obosit
abia trăgând harponul
barca, sufletul trist
ce încerca a dezghioca
aparențele sub urzeala clară
a lunii, în zori simți
raza răsfrântă a lui
în bobul tăvălit de ape
și se iți o lumină
pescarul meu orb văzu
înfloritele drumuri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Nimic și nimic

ești cea mai frumoasă
din toate câte sunt

nimic nu rămâne
mi-ai spus

toate nopțile curg
în frumusețea ce piere
spre un statornic tărâm

tărâmul damnării

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

iubesc acest cântec și dans
uitat de toate nălucile mele
în cerul ca o fereastră albastră
pe care dansează și mor epuizați
de propria
îngusta lor viață
acei pe care-i iubim și uităm

sunt doar o umbră și eu
chircită în geamul ce tremură
și se sparge când sună refrenul
cântat din marea lumină
în care credeam

pentru mine
rămas-au doar cioburi de vise
pe un text compus și cântat
de acele năluci

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O minunată veste

Văd privirea voastră, atârnă-n jos, prea tristă
Nu rupe-ți voi tăcerea, când liniștea persistă?
Și totul pare acum, cum ziua plouă în ceață
Cum totul ar fi uscat și fără de verdeață.

Oamenii azi sunt așa de mohorâți!
Par așa schimbați, sunt triști și par urâți!
Și bucuros să fiu, căci răul nu există?
Să par eu fericit, în lumea atât de tristă?

Ce tare ochii plâng, când inima te doare?
Atunci nimic nu pare c-ar mai avea valoare
Și plâng așa de mult, căci sufletul ți-a rupt!
Cu suferința-n lacrimi și sângele ți-a supt!

Vântul să îți spună, ce larg și lung e cerul!
Cum cerul plin de soare încălzește gerul
Și tu să te încălzești, tristețea îți topește!
Câci dintr-o parte vine o minunată veste!

poezie de
Adăugat de Ilie DragomirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Vreau liniște

bat clopote de-aramă

mă plimb între lumi

simt raza lunii cum cade
pe coasta pământului

aud cerul sub cetini
văd zăpada plângând

mai sus de nori
umbrele mele mustind a spaimă
înfloresc din poveștile apelor
în care se scaldă căprioarele
cu puii lor nenăscuți

parcă sunt eu sau nu

sub cioburi de vise
percep un vuiet de roșu aprins
răsărind

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook