Vreau liniște
bat clopote de-aramă
mă plimb între lumi
simt raza lunii cum cade
pe coasta pământului
aud cerul sub cetini
văd zăpada plângând
mai sus de nori
umbrele mele mustind a spaimă
înfloresc din poveștile apelor
în care se scaldă căprioarele
cu puii lor nenăscuți
parcă sunt eu sau nu
sub cioburi de vise
percep un vuiet de roșu aprins
răsărind
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Răsărind
ca un vuiet din hău
se-aude sub cetini
lacrima ploii
pe albul incert
pădurea își ține sufletul
în palmele verzi
și duce cu mult mai departe
misterul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
plouă peste planetă
cum n-am mai văzut
de peste o mie de ani
cu lacrimi de sânge alb
ne plouă frigul din noi
de parcă ceru-și despică
sternul în multiplu de doi
între nori
luna mătură furioasă
cioburi de lacrimi și vise pierdute
în ploaia ce cade și curge
atât de târziu pentru noi
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
copacul cerului
foamea acvilei
strigătul norilor
tăcere adâncă în lut
când vin căprioarele
să își adape puii
pe drumul știut
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecou
de ce-aș zdrobi sub tălpi
un fir de iarbă?
de ce-aș ucide-n zborul ei
o gâză?
de ce-aș opri un cântec
din gâtul unei ciocârlii?
de ce n-aș auzi
pădurea sub cetini?
un zvon ca vuietul de corb
întors, îndepărtat și rece
mai straniu decât raza lunii
se-aude aici
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Definiție
eu nu urăsc nimic
iubesc verdele crud
umilul fulg ce cade
peste înșelătoare liniști
sub plapuma visului
iubesc pânza țesută de șoareci
din iarbă
roșul aprins al macilor singuri
chiar și otrava rămasă
în sarea visului neagră
a lunii ce despică o brazdă
pune hotar pe pământ
între virtute și rază
iubesc ceea ce sunt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
iubesc acest cântec și dans
uitat de toate nălucile mele
în cerul ca o fereastră albastră
pe care dansează și mor epuizați
de propria
îngusta lor viață
acei pe care-i iubim și uităm
sunt doar o umbră și eu
chircită în geamul ce tremură
și se sparge când sună refrenul
cântat din marea lumină
în care credeam
pentru mine
rămas-au doar cioburi de vise
pe un text compus și cântat
de acele năluci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantome
auzi cum tremură
vântul în bălți
stuful cum plânge
tăvălit în nămol
ca un cântec
din lumi ce se nasc?
întoarce-ți fața spre mine
rătăcitoru-le din lumi dispărute
alte cărări nu sunt
nicicând nu vor fi
pe fața brăzdată a lunii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roșu aprins
când m-am trezit dis de dimineață
cerul era roșu
indubitabil era roșu aprins
se transformase în arbore
păsările i se așezasera între ramuri
se cuibăriseră printre frunze
și cântau la trompetă
auziiiiiiiiiiiiiiiiiii
sună deștepatarea
cerul roșu
păsările ascunse între frunze
ningeau triluri albe
din aripi desperecheate de fluturi
albastrul mi se scursese
ca o mare întinsă la picioare
cerul meu roșu
ca un imens arbore mă ținea
prietenește de mână.
trăiești, trăiești, trăiești,
îmi ciripeau îngerește păsările.
din cuiburi roșii puișorii roșii
căscau înspre mine gurile flâmanzi.
poezie de Florica Iacob
Adăugat de Valeria Tamaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul miroase a viu
să nu ucizi
lumina lunii
nimic să nu omori
în drumul tău
oricât de grei
ți-ar fi pașii
pe negrele zăpezi
în care umbrele
se-așează
privește cerul
încearcă să vezi
cu mult mai adânc
de clipa fulgerată
în colți de nisip
să nu ucizi nicicând
minunea de-a fi
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roata
ai mei levitau între lumi
când mayașii își duceau
morții cu targa
să-i îngroape în pietre
sau să-i ardă pe rug
nici ei, nici ai mei nu știau
cât de caldă este zăpada
frământată în pumn
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sub raza lunii
marea pare anostă
vântul sau plânsul
mari cristale de sare
surâd în ochiul nostru
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori
mi se întâmplă să fiu
o altfel de piramidă
una cu baza sărutată de cer
și vârful adânc înfipt
în măruntaiele pământului
dincolo de cumințenii și liniști
este o întâmplare că sunt
părerea clară a lunii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sub raza lunii
marea pare anostă
iar lumea un port devastat
râsul și plânsul sau vântul
mari cristale de sare surâd
în Ochiul Lui Dumnezeu
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
trăiesc într-o lume
a frigului
peștii mor în ape sălcii
copacii adorm
sub cetini
ghețarii au obosit
să asculte
divina muzică
a zăpezii ce cade obsedant
peste pădurea în flăcări
și se desprind
unii de alții
pe albul impur
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
e ultimul spațiu si timp
când soarele adoarme
În raza ucigașă a Lunii
e ultima seara
când se revoltă lumina
și toate stelele plâng
Maria îmi este aproape
mamă și soră născătoare
de tot ce-am iubit si sunt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
primăvara asta
e o altă minune
în care mor ghiocei
și cerul meu
solitară fereastră
înspre lumini
păreri
povești nespuse
umbre
e cerul meu
vântul îmi lasă pe tâmplă
flori negre
ce tremură de spaimă
e tâmpla mea cu care sprijin
facerea lumii
umile flori albastre
și ochi abia născuți
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și mă trezesc plângând...
Se-aude-n noapte un pian cântând
Eu umblu pe-o stradă solitară
Un vânt rece, turbat mă-nfioară
Și mă trezesc plângând, plângând.
Se-aude-n noapte un pian cântând
Și sunt nebun, sunt în delir,
Mă plimb, mă plimb ore în șir
Și mă trezesc plângând, plângând.
Se-aude-n noapte un pian cântând
Și-n față-un chip mi se perindă
La fel de clar ca-ntr-o oglindă
Și mă trezesc plângând, plângând.
Se-aude-n noapte un pian cântând
Sunt singur, cu-a mea melancolie
Ce-mi ține-acum și companie
Și mă trezesc plângând, plângând.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 august 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
September
spartă în cioburi de rouă, o lacrimă
plouă prin toamnă-n chipul tău
sting jar de roșu în obraji fierbinți
ce ard în bob de strugure, o lumină
apusul strigă prin pana ce cade încet din cer
nu plecați voi zilele mele senine
recele pătrunde prin căldura temătoare
raza de soare dezgolită și străluciutoare
dansează în apus de roșu pe fereastra mea
un fuior dintr-un nor, clipește speriat
o aripă zboară albind cerul
liniștea picură ca ceara fără sunet
podeaua amintirilor mele suspină
noaptea luna trimite câte-o rază și mă înțeapă
cu gheță-n inimă
firul gândului din deștertul sufletului meu
s-a răcit cu brumă
soarele încă stropește cu raze cerul
pământul plâge cu munții prin înalte cețuri
prin văi și-n cetăți mustește trecutul
vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri
eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul
dezgolit de zilele frunze încet mă întristez
picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate
cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare
tăria lemnului te doare înfipt în piele de toamnă
privesc ceața în depărtării cum se zbate
găndul meu tresare și suspină prin umbre întunecate
de colțuri spre iarnă
simt cum ziua dispare prin vara trecută
simt dor și durere-n september
poezie de Viorel Muha (august 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Burnița
între noi, depărtări
cu mult mai adânci
decât setea pietrelor
spălate de ploi
povești ce înfloresc
din spaimele lumii
și umbre tremurând
la ceas de zăbavă
între noi, burnița
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintre cele ce sunt
sub cerul de lapte
rămas-am doar noi
eu
haină șoaptă
desprinsă din vântul hoinar
tu
umbră a lunii de lut spânzurată
în șuierul frunzelor
cu ce să te compar
minune a lumii?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!