Atât de sus
cu decența răbdării
foamea suprimă dorul
din care se nasc
nesfârșite iluzii
doar setea și piatra
grele ca raza de lună
rabdă și tac și renasc
atât de sus
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
între noi doi
o cupă a răbdării
eu nu vreau nimic
nu mi-e sete
credința o am
nici foame nu-mi este
de trăiri și speranțe
le-am învățat pe toate
mireasă fiind
du cupa la gură și bea
universul cu toți cei ce sunt
înainte de noi iluzii
speranțe
între noi și cu noi
din apele timpului
renasc anotimpuri
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
IQ
nu vreau să repet
să mă repet din cuibul
asta călduț ce-mi asigură totul
foamea febrilă
setea de o altă culoare
sunt ca o zi de duminică
am o mare stimă de oameni
și ferestre deschise
în venele mele
sângele meu alb curge
înspre izvoare din cer
ce nu știu a șopti
dorul lui Dumneze
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
e ultima zi
când soarele doarme
în raza ucigașă a Lunii
e ultima seară
când se deșteaptă lumina
și toate mările cerului
nasc prunci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
și piatra albă
are un destin
cum piatra neagră
are.
pe care s-o ador,
la care să mă-nchin,
pe care s-o ascult
între vibratii?
deasupra golului vecin
fac piruete
fără să-mi pese de culoare
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverberații
umerii goi
nasc fluturi
e noapte și plouă
din umerii tăi cad ceruri
peste dorul ce mă ajunge
îndepărtată și rece
lumina putrezește
în lanuri de ploi
eu ce să aștept?
e noapte și frig...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crabii și setea
au fost cândva
spațiul rotund
al spumei dintre valuri
un roșu sângerând
în unduiri de vânt
din adânc
eterizate trecuturi
în vaietul mării
scântei ce încrustează
pe țărm
setea nisipului
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La răscruce
depărtările noastre
îmi par a fi stele neînșeuate
vreodată de roua din câmpul astral
depărtările noastre sunt dulci
ca diminețile rare ce nasc
din noaptea materiei
dorul de zbor al cailor sălbatici
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
cât de departe e
ce mi-ai promis?
mi-e foame, mamă!
tu cântă, sapă
te uită-n jur de-a lungul și de-a latul
să vezi câți sunt ca noi și rabdă
mi-e sete, mamă!
am obosit de foamea ce mă roade
adânc, adânc
e o fântână mai încolo
de-al nouălea rând
să ai răbdare, sapă
sapă până când
pământul tot o să îl simți în gură
și nu uita să cânți
Copile!
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preventiv
femeilor din neamul meu
le-a fost inoculat un ser
cules din raza lunii
pentru minunea ce va fi
când pot să nască
așa de neagră și adâncă
povestea lumii
undeva
cu mult mai presus
de cumințenia trainică
a pietrelor neamului meu
preventiv se aude ecoul
acelora ce nasc sau vor naște cândva
copaci scorțoși
neînșeuați de raza ce curge umilă
în viitor
peste chipul atâtor femei din neamul meu
primejdia paște nestingherită
ele poartă la sân și hrănesc preventiv
o lumea aproape hilară
între atâtea miracole
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sticla
din nopți fără de lună
pescarul veni obosit
abia trăgând harponul
barca, sufletul trist
ce încerca a dezghioca
aparențele sub urzeala clară
a lunii, în zori simți
raza răsfrântă a lui
în bobul tăvălit de ape
și se iți o lumină
pescarul meu orb văzu
înfloritele drumuri
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?
mi-ai lăsat fântâna
din care să beau
ca să-mi astâmpăr
foamea, de sete
și ai uitat, tu ai uitat
ciutura spânzurată în cer
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndeajuns
chiar piatra albă
are-un destin ocult
la care să mă-nchin?
pe care s-o ascult?
deasupra golului vecin
fac piruete
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesiguranță
și piatra albă
are-un destin ocult
la ce să mă închin?
care poveste din durerea lumii,
pe care s-o ascult?
deasupra golului vecin
fac piruete
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mi-e dor
de dorul minunii mele de om
până la urmă mi-e dor
de dorul ce stă să vie
în minunea mea de a fi..
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
copacul cerului
foamea acvilei
strigătul norilor
tăcere adâncă în lut
când vin căprioarele
să își adape puii
pe drumul știut
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alduit
țărâna se strânge din oase
în pumn
pumnul aruncă cenușa
în alduit
dinspre ținutul răbdării
zăpada curge monoton
peste inimi ce -și tac agonia
în cânt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
când m-am născut
Dumnezeu a uitat
să-mi pună culoare
în obrajii ce simțeau
foamea de verde
și m-a lăsat albă
ca o zi de duminică
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sub raza lunii
marea pare anostă
vântul sau plânsul
mari cristale de sare
surâd în ochiul nostru
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ce lună mare -
adeseori mă transform
într-o pisică
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
soare sau lună -
pe glezna mea firavă
plouă indecent
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!